Marti, 18 09 2018
Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

 

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.

Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

 

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.

Partidul Mișcarea Populară Iași susține necesitatea înființării unui centru de informare la Aeroport. Miercuri, 27 iunie, consilierul județean Marian Uscatu a depus o propunere în acest sens la registratura Consiliului Județean.
În zilele de 12 - 13 mai femeile liberale din toate județele țării și-au dat întâlnire la Iași în contextul a două evenimente importante: lucrările Biroului Politic Național OFL, desfășurat sâmbătă, 12 mai și dezbaterea „Eficiența femeii în politică” organizat în ziua de 13 mai la Hotel Internațional Iași.
„În primul rând, Iașul este deficitar la spații verzi. Iașul are, în varianta optimistă, 10 mp de spațiu verde pentru fiecare ieșean în zonele cu densitate mare a populație. Este o situație alarmantă, în condițiile în condițiile în care legea naţională prevede minimum 20 mp/locuitor, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii 50 mp/locuitor”, arată deputatul liberal Marius Bodea într-un comunicat de presă.
Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Cum poate face rost Iașul de 200 milioane de euro din piața imobiliară. Expansiune în exterior. Primăria are 170 ha în proprietate în cea mai bună zonă de dezvoltare a Iașului. Dacă 50 ha ar fi alocate construcției de locuințe, Primăria ar deveni cel mai mare jucător imobiliar din zonă, cu 9.000 de apartamente. Blocurile ar putea fi făcute etapizat, pe măsură ce se vând celelalte n Iașul ar obține o comoară: 200 milioane de euro pentru investiții în pasaje, poduri, axe rutiere, hub-uri școlare și modernizarea spitalelor. Cel mai mare avantaj: dispar proiectele scandaloase ale samsarilor imobiliari.




Primăria, jucător pe piața apartamentelor noi. Cele 170 de hectare din Moara de Foc ar putea deveni amplasamentul unui cartier cu mii de apartamente. Planul e simplu: cu bani de la bănci, Primăria să tocmească constructori care să-i ridice blocuri.

Sâmbătă, 21 aprilie 2018 peste 70 de voluntari ai companiei Antibiotice s-au implicat în proiectului „Livada de la scoală”, proiect derulat de FundațiaAntibiotice Știință și Suflet” și au plantat 200 de pomi fructiferi la școlile din localitățile Lețcani și Cogeasca.
Pagina 1 din 17

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top