Luni, 18 06 2018
ReporterIS - Fotbal international

Președintele Organizației Municipale PNL Iași, Marius Bodea, a lansat joi campania „Salvează Iașul“, ocazie cu care a lansat atacuri dure la adresa primarului Mihai Chirica.

„Sunt cel puțin trei motive pentru care lansăm această campanie civică. În primul rând, dorim să informăm ieșenii în legătură cu drepturile pe care le au atunci când sunt abuzați de hoasul din urbanism: blocuri construite printre case, pe spații verzi, fără autorizații de construire, fără a respecta regimul de înălțime.

Un al doilea motiv este de conștientizare a ieșenilor ce înseamnă haos urbanistic și cum va arăta orașul nostru peste câțiva ani. Fără un Plan de Urbanism General actualizat, cuplat la nevoile noastre de astăzi, Iașul va fi un oraș al trecutului.

În al treilea rând, dorim să spunem «Stop abuzurilor din Primăria Iași!» Rechinii imobiliari fac tot ce pot pentru a-și maximiza profitul, iar Primăria nu face nimic pentru a stopa asta“, spune Marius Bodea.

Lansare la surparea lui Niculiță

Lansarea campaniei s-a făcut în cadrul unei conferințe de presă neconvenționale, organizate la fostul rond CUG, vizavi de locul unde s-a surpat un tortuar din cauza blocului de 12 etaje, care se construiește în apropiere.

„Am ales simbolic acest loc deoarece aici se construiește un bloc de 12 etaje, care a creat probleme serioase de structură în această zonă. S-a surpat trotuarul. Carosabilul este și el afectat, la fel ca și biserica din spatele construcției și nimeni nu face nimic“, a adăugat șeful liberalilor ieșeni.

„Chirica, șeful rechinilor imobiliari“

Deputatul liberal îl consideră pe Chirica șeful rechinilor imobiliari din oraș.

„În ce loc civilizat din lumea asta ați văzut ca la cumătria primarului acesta să stea la masă cu toți rechinii imobiliari din oraș, un cartel imobiliar patronat de Mihai Chirica, acest «Pablo Escobar de Bahlui!» În ce oraș civilizat ați văzut ca în Consiliul Local jumătate dintre consilierii apropiați primarului să fie rechini imobiliari cu interese directe“, menționează deputatul liberal.

Acesta consideră că prin această campanie se va putea face auzită orice voce nemulțumită de modul haotic și fără respectarea legii în care se construiește în Iași: „Ieșenii protestează în proximitatea unde locuiesc în legătură cu abuzurile urbanistice, dar vocea lor nu este băgată în seamă. Avem platforme de comunicare prin care vrem să adunăm toate problemele ieșenilor legate de acest subiect, să le facem auzite și să găsim o rezolvare.“

Nu există o viziune pe 50-100 de ani

Expertul tehnian judiciar pe rezistența construcțiilor Cosmin Scurtu a acuzat faptul că lipsa unei viziuni pe termen lung și foarte lung duce la apariția unor construcții care nu respectă niciun plan urbanistic.

„În activitatea profesională mi-am dat seama că neregulile în domeniul urbanistic își au două surse. Prima este lipsa unui PUG, ce permite tot soiul de artificii și aberații urbanistice și o primărie ce perpetuează această stare de ilegalitate. Cetățenii nu-și cunosc drepturile, iar starea noastră de pasivitate este sancționat prin construirea unor clădiri urâte, nefuncționale, care până la urmă ne reduc viața. Așa ajungem la blocuri între case, pe spațiile verzi. Sper prin această campanie să conștientizăm riscurile și să-I determinăm pe cei în măsură să salveze orașul. Primăria ar trebui să facă niște planuri urbanistice pentru următorii 50-100 de ani, n ude pe azi pe mâine, fără să țină cont de vreo regulă. În calitate de expert, eu am avut ocazia să văd foarte multe situații unde se construiește fără avzie, cu falsuri grosolane“, zice Cosmin Scurtu.

În proces cu Primăria de 18 de ani

La lansarea campaniei a participat și Ioana Lăzăroaia, o ieșeancă ce înceracă de 18 ani să obțină 500 de metri de teren în zona CUG, fără sorți de izbândă, în condiiile în care dezvoltatori imobiliari au primit terenuri mult mai mari în acea zonă.

„Mă judec cu Primăria Iași din 2000. Curtea de Apel a decis ca Primăria Iași să-mi dea teren sau, dacă nu, bani pentru suprafața de 500 mp pe care o dețin aici în apropiere, în CUG. Primăria mi-a spus că nu este teren care să-mi fie dat înapoi, dar s-a găsit teren pentru construirea acestui bloc de 12 etaje. S-a găsit teren pentru un alt dezvoltator imobiliar aproape de Lidl. Mi s-a sugerat să merg la Fondul Proprietatea și să mi se dea 26 de euro pentru un metru pătrat, pentru că nu voi vedea niciodată acel teren. Pe terenul meu a fost făcut un parc de joacă de către Coca Cola, în campania electorală, după care municipalitatea a transferat terenul în domeniul public“, menționează ieșeanca.

Published in Actualitate

Organizaţia Municipală a Partidului Naţional Liberal dezavuează intenţia Primarului Iaşului, domnul Mihai Chirica,  de a cheltui din banii ieşenilor 12 milioane de euro pentru achiziţia unui sistem de supraveghere video în masă a cetăţenilor din Municipiul Iaşi. 

„Considerăm că necesităţile stringente ale orașului nostru sunt cu totul altele. În condiţiile în care ieşenii îşi distrug maşinile în craterele de pe străzile secundare ale oraşului, au ajuns să respire într-un oraș neindustrializat, în mod paradoxal, cel mai poluat aer din România, înregistrându-se sute de decese anual, au cel mai mic număr de metri pătrați de spaţii verzi pe cap de locuitor din ţară, suntem repetenţi la capitolul investiţii mari în infrastructura sportivă (sală polivalentă, stadion), nu avem rețea de piste pentru biciclete, iar investiţiile în infrastructura şcolară sau spitalicească sunt reduse, consider că este aberantă cheltuirea a 12 milioane de  euro pentru achiziţia unui sistem de supraveghere în masă a populației cu camere video. Nu de implementarea unui sistem de tip Big Brother au nevoie ieşenii”, a spus Marius Bodea, deputat PNL Iaşi.

Totodată, liberalii acuză faptul că acest sistem de tip" Big Brother " este incompatibil cu legislaţia şi recomandările Comisiei Europene de Justiţie. 

Curtea Europeană de Justiție a decis în decembrie 2016 că este interzisă supravegherea populaţiei într-un mod nediferenţiat şi generalizat, precum şi păstrarea datelor privind traficul și a datelor de localizare. Acest tip de supraveghere se poate realiza, cu titlu preventiv, doar în scopul combaterii infracționalității grave, ceea ce nu este cazul în oraşul Iaşi. Din contră, raportul Inspectoratului Judeţean de Poliţie pentru anul 2016 relevă faptul că rata criminalităţii în Municipiului Iaşi a scăzut (infracţiunile de lovire sau alte violenţe au scăzut anul trecut cu zece procente, infracţiunile de furt cu 9%, iar cele cu ameninţări, cu 15%. Furturile din auto au scăzut cu 11%, iar cele stradale cu 4%). Mai mult, implementarea unui astfel de sistem de supraveghere a populaţiei în masă trebuie făcută după o consultare largă cu societatea civilă, având în vedere și amploarea investiţiei (aprox. 10% din bugetul local) şi efectele potenţiale de impietare asupra libertăţii şi intimităţii cetăţenilor. Primarul sa aibă grija de lipsurile noastre și sa lase spionatul iesenilor, ca rezultatul il putem spune noi fără spionaj: ne lipsește viața de oraș cosmopolit așa cum ar merita Iașul! ”, a spus Marius Bodea.

Totodată, liberalii contestă această decizie, în condiţiile în care nici până nici acum nu s-a întreprins vreo măsură pentru recredibilizarea Poliţiei Locale, grav afectată de scandalul în care fostul primar Nichita şi-a spionat amanta utilizând resursele instituţiei care ar trebui să se ocupe cu ordinea publică în oraş.

“Nu avem nicio garanţie că acest sistem de supraveghere în masă nu va fi folosit de către cei de la Putere în alte scopuri decât cele enunţate public. Actuala conducere a Primăriei a refuzat orice demers pentru crearea unor proceduri şi mecanisme prin care situaţia de la Poliţia Locală să nu se mai repete”, a mai spus Marius Bodea.

Răzvan Timofciuc, consilier local, a spus că va ataca în contecios acest proiect de hotărâre.

„Cred că este foarte important să punem capăt delirului de spion-şef al primarului care va costa bugetul Iaşului 12 milioane euro. Preocupările domnului Chirica sunt total rupte de nevoile Iaşului...123.000 euro pentru un drapel, 150.000 euro pentru 5 toalete publice care ruginesc prin oraş sau 100.000 euro pentru achiziţia a 5 cai care se îmbolnăvesc prin grajduri...Decizia Curţii Europene de Justiţie este foarte precisă în sensul în care astfel de sisteme de supraveghere trebuie implementate doar în cazuri de forţă majoră”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local PNL Iasi. 

PNL - Municipiul Iași va întreprinde toate eforturile pentru a pune capăt delirului de spion-şef al primarului prin care vrea să scoată din buzunarele ieșenilor 12 milione euro.

Published in Actualitate

Marți, 20 februarie 2018, în organizarea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a Camerei Deputaților s-a desfășurat la Palatul Parlamentului conferința intitulată „Dezrobirea juridică și socio-economică a romilor la 100 de ani de la marea Unire”, organizată și moderată de domnul deputat Daniel Vasile.

Evenimentul, prilejuit de aniversarea a 162 de ani de la promulgarea în Țara Românească a „Legiuirii pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”, s-a bucurat de participarea unor înalte oficialități și personalități politice, cărora li s-au alăturat istorici, reprezentanți ai organizațiilor civice ale romilor, precum și ai altor organizații neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului.

În alocuțiunea sa, prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților a subliniat importanța pe care societatea contemporană – o societate a culturii, a științei și progresului tehnologic –  trebuie să o acorde lecțiilor oferite de trecutul istoric. Astfel, nu este suficientă o abordare contemplativă și descriptivă, ci este necesară convertirea acestor lecții, tragice uneori, într-un suport solid și pragmatic al dezvoltării sociale și al educației tinerilor:

“Calitatea mea de profesor și formația mea umanistă îmi permit să mă apropii de evenimentul evocat astăzi din două perspective: o perspectivă culturală și o perspectivă educațională.

În sens cultural este important să depășești bariere, prejudecăți și stereotipuri spre cunoaștere, înțelegere și receptivitate față de valorile celor diferiți, ale diversității, ale alterității. Poate părea confortabil să stai în paradigma ta, în spațiul valorilor tale și în granițele unui unvers închis, raportându-te la o societate aparent omogenă ca mentalitate, credințe, opinii, etnii. Însă omul modern, educat trebuie să se deschidă spre diversitatea culturală a Europei, depășind tentația asimilării culturale, cât și pe cea, la fel de nocivă, a ierarhizărilor culturale. În aceste condiții, drumul firesc este către principiul receptivității culturale și al interculturalității, principiu care se regăsește, de altfel, între cele mai importante valori europene și educaționale.

Din perspectiva educațională am constatat de-a lungul timpului că este importantă  integrarea socială prin educație a copiilor de etnie romă, care trebuie să se apropie de școală de timpuriu, odată cu înscrierea în cadrul sistemului de învățământ preșcolar, în paralel cu diminuarea cifrelor alarmante legate de absenteism și eșec școlar.

Ca profesor și ca inspector școlar general în Județul Iași, un județ cu o mare complexitate socială  și cu ipostaze educaționale extrem de diferite, am constatat vulnerabilități ale acestei etnii legate de absenteism, abandon școlar, dificultăți economice, dar și insuficientă implicare uneori a școlii, a comunității, pentru a sprijini traseul educațional al copiilor romi. Cu siguranță mai multe proiecte, mai mulți mediatori școlari, o consiliere psihologică și pentru carieră adecvată, personalizată, demersuri de educație parentală, în vederea unui parteneriat autentic în relațiile școlii cu familiile adulte, sunt aspecte importante pentru domeniul educațional, dublate însă și de consistența politicilor sociale de incluziune pe care Partidul Social Democrat le-a asumat deja în programul de guvernare și pe care trebuie să le susținem în continuare în mod coerent și consecvent”, a concluzionat doamna deputat Camelia Gavrilă.

Published in Actualitate
Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă, într-o declaraţie politică, că toate poziţiile publice din ultima perioadă ale Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, precum şi ale altor lideri ai coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, trădează dorinţa de a întoarce România la egalitarism, în vreme ce meritocraţia este subminată prin afirmaţii precum „nu îi plângeţi pe bugetarii cu salarii mari".

Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:


„«Nu îi plângeți pe bugetarii cu salarii mari», ne-a spus, de curând, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu. În spatele declaraţiei sale populiste se ascunde, din păcate, o mentalitate pe care o credeam depăşită. 

Această poziție a ministrului ne întoarce în comunism. A i se da omului după nevoi, iar nu după merite, reprezintă chintesenţa unui regim egalitarist. Din păcate, întreg sistemul bugetar din România continuă să fie menţinut de actuala guvernare sub un control cinic de tipul „noi vă dăm/creștem salariile, voi ascultaţi de noi". Legătura dintre valoarea muncii şi salariul primit ar trebui să stea la baza oricărei legi sau grile de salarizare. În realitate, sistemul birocratic supradimensionat nu are cum să aplice acest principiu echitabil de salarizare. Va propune, în continuare, o grilă care să nu motiveze angajații performanți, dar care să le convină celor învăţați să se eschiveze de la muncă. Din toată această situație, în final, au de pierdut toţi românii, nu doar angajaţii de la stat. Cetăţeanul simplu nu va avea niciodată acces la servicii de calitate, deşi el le plăteşte lunar, sub formă de taxe şi impozite.
 
Reforma reală a statului român este întârziată cu bună ştiinţă de coaliţia PSD-ALDE, pentru că un sistem public în care să domine meritocraţia, nu relațiile personale și de partid, ar putea să o coste multe voturi. Angajaţii din sistemul public trebuie ținuți captivi prin iluzia că veniturile lor depind de bunăvoința partidului-stat, care conduce de la Palatul Victoria. Li se garantează că nu se va deschide niciodată discuţia despre cine merită să lucreze în sistemul public şi cine nu, dacă acceptă, fără crâcnire, condițiile impuse de putere. Nu vor fi introduse nici teste pentru angajaţi şi nici nu vor fi eliminați cei neperformanți. 

Iată de ce, din perspectiva coaliției PSD-ALDE, instituţiile şi companiile de stat nu au nevoie de manageri și funcționari competenți şi bine plătiţi, ci de cadre de nădejde ale noii nomenclaturi de partid, care să asculte exclusiv de comanda politică."
Published in Actualitate

Patronii unui restaurant din judeţul Iaşi s-au plâns procurorilor de la Crimă Organizată că unul dintre ospătari i-ar fi lăsat fără aproape 100.000 de lei. Folosindu-se de programul cu ajutorul căruia se ţinea o evidenţă a gestiunii, bărbatul ar fi şters mai multe note de plată şi şi-ar fi băgat banii în buzunar.

Un ospătar din Hârlău este acuzat de patronii restaurantului la care a lucrat trei ani că şi-ar fi însuşit frecvent bani din încasări. Tânărul ar fi reuşit, în perioada aprilie 2014- martie 2017, să-şi “sporească veniturile” cu 97.192 de lei. Administratorii firmei la care a fost angajat au făcut o plângere penală la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi pentru delapidare, acces ilegal la un sistem informatic şi alterarea integrităţii datelor informatice.

 

Ştergea notele de plată

La începutul anului trecut, patronii şi-ar fi dat seama de anumite nereguli, după ce şi-au mutat activitatea pe o altă firmă şi au preluat şi bazele de date informatice din gestiune. Aceştia ar fi constatat că în perioada în care ospătarul O.A. (31 de ani) ar fi lucrat în cadrul celor două firme ar fi “şters în mod frecvent notele de plată în sistemul de gestiune Nexus Restaurant”, ultima operaţiune făcând-o în 12 martie 2017.

Tânărul s-ar fi folosit de parola administratorului de sistem, fără acordul acestuia. “Aşa cum se observă şi din documentele listate în urma verificărilor făcute la sistemul informatic de gestiune al restaurantului, în urma folosirii pe nedrept a parolei şi accesului ilegal la sistemul Nexus Restaurant numitul O.A. a şters fără drept, în repetate rânduri, notele de plată, modificând încasările în gestiune şi însuşindu-şi pe nedrept contravaloarea lor (faptă ce a lăsat urme vizibile în sistemul informatic)”, se arată în plângerea depusă la DIICOT Iaşi.

 

A plătit o parte din bani

După ce a fost deconspirat, ospătarul i-ar fi cerut angajatorului, pe 19 martie 2017, aprobarea încetării activităţii cu acordul părţilor, solicitarea fiindu-i respinsă. Reprezentanţii firmei l-au convocat însă, în mai 2017, în vederea cercetării disciplinare, însă fostul angajat nu s-a prezentat şi ar fi susţinut că nu mai lucrează la firmă de două luni.

Potrivit patronilor restaurantului, fostul angajat a negat în scris faptele de care este acuzat, dar verbal acesta le-ar fi recunoscut şi ar fi achitat în contul administratorului 11.347 de lei, acoperind parţial prejudiciul. Astfel, tânărul ar mai avea de restituit 85.845 de lei, susţine fostul angajator în plângerea depusă la DIICOT Iaşi. “Aşteptăm ca organele statului să-şi facă treaba cu celeritate”, a precizat avocatul Robert Amuntencei, cel care îi reprezintă pe administratorii firmei. Fostul angajat al restaurantului nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. Procurorii DIICOT Iaşi vor decide în urma cercetărilor dacă îl vor trimite sau nu în judecată pe tânăr.

Published in Reportaje

Pe 8 ianuarie 2018, Ghiocel Asimionesei a primit de la Primărie autorizaţie de a construi „sediu de firmă şi spaţii cazare tip pensiune” pe un teren de pe Sărărie, pus la dispoziţie de Consiliul Local. Ignorând acest lucru, Asimionesei a anunţat că va construi acolo un bloc, preţurile apartamentelor variind între 60.600 de euro și 89.750 de euro. Deja au fost încheiate contracte. Ilegalitatea este cât casa, dar Primăria se face că nu vede, primarul Mihai Chirica fiind favoritul gazetei Bună Ziua Iaşi deţinută de Asimionesei.

Ghiocel Asimionesei a câştigat, Iaşul a pierdut. Deşi pe autorizaţia de construire emisă în ianuarie de către Primăria Iaşi scrie mare şi clar „sediu de firmă şi pensiune”, patronul Bună Ziua Iaşi construieşte pe Sărărie numărul 202 un bloc de apartamente pe care le-a scos deja la vânzare. Agentul imobiliar care se ocupă de vânzări spune că a încheiat deja contracte, iar despre inadvertenţa dintre actele valabile şi ce se petrece pe teren o trece la „concurenţă între ziare”.

 

Vinde deja apartamente

Pentru 202 Sărărie Resindence&Office s-a dat startul la vânzări. Agentul imobiliar care se ocupă de proiect, Bogdan Nistor, spune chiar că s-au vândut deja apartamente. „Zona este foarte bună şi căutată, probabil că în câteva luni le vindem pe toate”, spune acesta.

Familia Asimionesei a mascat faptul că vinde apartamente în ceea ce ar trebui să fie o pensiune, conform contractului de asociere cu Primăria şi autorizaţiei de construire, prin aşa numitele „apartamente în regim hotelier”.

Cum vede vânzătorul acest concept? „Puteţi cumpăra un apartament şi să faceţi un contract cu dezvoltatorul că îl veţi închiria în regim hotelier”, explică Bogdan Nistor. O găselniţă, pentru că o persoană care cumpără o proprietate acolo nu este obligată să o închirieze. „Nu există aşa ceva, îl cumpăraţi şi locuiţi în el sau îl închiriaţi, cum doriţi”, mai spune Nistor.

Blocul are deja fundaţia turnată, s-a ajuns aproape de etajul 1, iar agentul imobiliar spune că până la finalul anului este gata. Preţul apartamentelor este cuprins între 60.600 de euro (o cameră, 40,3 mp) şi 89.750 de euro (două camere, 60,3 mp). Prețul este foarte piperat: 1.500 euro/mp.

 

Autorizaţie pentru pensiune

Pe 8 ianuarie 2018, Primăria Iaşi a emis autorizaţia pentru Sărărie 202. Doar că documentul este conform contractului făcut în trecut cu Delta Press Investment, pasat apoi unei alte firme de-a familiei Asimionesei. În documente scrie clar „construire sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune”. Este cu totul altceva decât se construieşte şi se vinde efectiv pe Sărărie 202.

În aceeaşi autorizaţie este o inadvertenţă cât blocul lui Asimionesei: „Imobil deţinut în baza contractului de cesiune 685/27.04.2010 încheiat cu SC Delta Press Investment SRL, conform contract de asociere în participaţiune nr. 48077/01.07.2005 încheiat cu Municipiul Iaşi”. Numai că în autorizaţie nu apare numele Delta Press Investment, ci SC Global Impex Distribution. Documentaţia este pe o firmă care nu mai există, autorizaţia pe alta.

 

Istoricul unei ilegalităţi

În anul 2005, Consiliul Local (CL) şi primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participaţiune. Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiţie estimată la 900.000 de euro.

În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual (333 de euro lunar), un nivel extrem de scăzut de profit după orice standarde. Condiţiile financiare ale asocierii au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii.

În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă, în prezent preţul este de 714 euro/mp. Mai mult, contractul prevedea posibilitatea cesiunii fără acordul Primăriei, care este proprietarul terenului. Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren câţiva ani.

 

Delta Press moare dar nu se predă!

În 2010, firmei controlate de Ghiocel Asimionesei i-a fost cerută intrarea în insolvenţă, de către creditori. Delta Press a cerut în acelaşi an eliberarea certificatului de urbanism pentru Sărărie 202. Dar, tot în 2010, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment şi Global Impex Distribution, fără acordul Primăriei. Asupra datei privind cesiunea există mari dubii, dat fiind că în procesul cu Primăria, care a urmat, concesionarul a rămas Delta Press, o firmă intrată în lichidare.

În anul 2011, pe 7 februarie, au avut loc două evenimente: Tribunalul Bucureşti a deschis procedura insolvenţei împotriva Delta Press Investment, iar Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiţie convenite prin contract.

 

Oficial: apartamente de închiriat

Delta Press Investment s-a apărat în instanţă ca şi cum ar fi deţinut terenul şi a câştigat procesul. Pe 10 octombrie 2014, Delta Press, nicidecum Global Impex, a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie, după ce, cu o lună înainte, intrase în faliment.

În 2016, Global Impex, de această dată, obţine certificat de urbanism pentru Sărărie 202, iar pe 6 ianuarie 2017 cere aprobarea PUZ-ului. În document, arhitectul Marian Jan Chiriţa spune că spaţiile de cazare vor fi apartamente de închiriat. Pe 31 mai 2017, CL aprobă PUZ-ul, iar pe 8 ianuarie 2018 este eliberată autorizaţia de construire.

Răspunsul agentului: „Concurenţă între ziare

Aşa arată „pensiunea” lui Asimionesei

Întrebat despre cum poate vinde apartamente într-un bloc ce apare pe documente că este pensiune, agentul care se ocupă de vânzare a minimalizat problema. „Acolo se vând apartamente pentru că are voie să le construiască şi să le vândă. Cât despre ştirile că nu ar avea voie, că este încălcat contractul cu CL, aceasta este concurenţă între ziare. Sunt ziare concurente care au scris”, a mai spus Bogdan Nisto

Published in Slideshow HOMEPAGE

Pe 8 ianuarie 2018, Ghiocel Asimionesei a primit de la Primărie autorizaţie de a construi „sediu de firmă şi spaţii cazare tip pensiune” pe un teren de pe Sărărie, pus la dispoziţie de Consiliul Local. Ignorând acest lucru, Asimionesei a anunţat că va construi acolo un bloc, preţurile apartamentelor variind între 60.600 de euro și 89.750 de euro. Deja au fost încheiate contracte. Ilegalitatea este cât casa, dar Primăria se face că nu vede, primarul Mihai Chirica fiind favoritul gazetei Bună Ziua Iaşi deţinută de Asimionesei.

Ghiocel Asimionesei a câştigat, Iaşul a pierdut. Deşi pe autorizaţia de construire emisă în ianuarie de către Primăria Iaşi scrie mare şi clar „sediu de firmă şi pensiune”, patronul Bună Ziua Iaşi construieşte pe Sărărie numărul 202 un bloc de apartamente pe care le-a scos deja la vânzare. Agentul imobiliar care se ocupă de vânzări spune că a încheiat deja contracte, iar despre inadvertenţa dintre actele valabile şi ce se petrece pe teren o trece la „concurenţă între ziare”.

 

Vinde deja apartamente

Pentru 202 Sărărie Resindence&Office s-a dat startul la vânzări. Agentul imobiliar care se ocupă de proiect, Bogdan Nistor, spune chiar că s-au vândut deja apartamente. „Zona este foarte bună şi căutată, probabil că în câteva luni le vindem pe toate”, spune acesta.

Familia Asimionesei a mascat faptul că vinde apartamente în ceea ce ar trebui să fie o pensiune, conform contractului de asociere cu Primăria şi autorizaţiei de construire, prin aşa numitele „apartamente în regim hotelier”.

Cum vede vânzătorul acest concept? „Puteţi cumpăra un apartament şi să faceţi un contract cu dezvoltatorul că îl veţi închiria în regim hotelier”, explică Bogdan Nistor. O găselniţă, pentru că o persoană care cumpără o proprietate acolo nu este obligată să o închirieze. „Nu există aşa ceva, îl cumpăraţi şi locuiţi în el sau îl închiriaţi, cum doriţi”, mai spune Nistor.

Blocul are deja fundaţia turnată, s-a ajuns aproape de etajul 1, iar agentul imobiliar spune că până la finalul anului este gata. Preţul apartamentelor este cuprins între 60.600 de euro (o cameră, 40,3 mp) şi 89.750 de euro (două camere, 60,3 mp). Prețul este foarte piperat: 1.500 euro/mp.

 

Autorizaţie pentru pensiune

Pe 8 ianuarie 2018, Primăria Iaşi a emis autorizaţia pentru Sărărie 202. Doar că documentul este conform contractului făcut în trecut cu Delta Press Investment, pasat apoi unei alte firme de-a familiei Asimionesei. În documente scrie clar „construire sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune”. Este cu totul altceva decât se construieşte şi se vinde efectiv pe Sărărie 202.

În aceeaşi autorizaţie este o inadvertenţă cât blocul lui Asimionesei: „Imobil deţinut în baza contractului de cesiune 685/27.04.2010 încheiat cu SC Delta Press Investment SRL, conform contract de asociere în participaţiune nr. 48077/01.07.2005 încheiat cu Municipiul Iaşi”. Numai că în autorizaţie nu apare numele Delta Press Investment, ci SC Global Impex Distribution. Documentaţia este pe o firmă care nu mai există, autorizaţia pe alta.

 

Istoricul unei ilegalităţi

În anul 2005, Consiliul Local (CL) şi primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participaţiune. Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiţie estimată la 900.000 de euro.

În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual (333 de euro lunar), un nivel extrem de scăzut de profit după orice standarde. Condiţiile financiare ale asocierii au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii.

În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă, în prezent preţul este de 714 euro/mp. Mai mult, contractul prevedea posibilitatea cesiunii fără acordul Primăriei, care este proprietarul terenului. Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren câţiva ani.

 

Delta Press moare dar nu se predă!

În 2010, firmei controlate de Ghiocel Asimionesei i-a fost cerută intrarea în insolvenţă, de către creditori. Delta Press a cerut în acelaşi an eliberarea certificatului de urbanism pentru Sărărie 202. Dar, tot în 2010, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment şi Global Impex Distribution, fără acordul Primăriei. Asupra datei privind cesiunea există mari dubii, dat fiind că în procesul cu Primăria, care a urmat, concesionarul a rămas Delta Press, o firmă intrată în lichidare.

În anul 2011, pe 7 februarie, au avut loc două evenimente: Tribunalul Bucureşti a deschis procedura insolvenţei împotriva Delta Press Investment, iar Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiţie convenite prin contract.

 

Oficial: apartamente de închiriat

Delta Press Investment s-a apărat în instanţă ca şi cum ar fi deţinut terenul şi a câştigat procesul. Pe 10 octombrie 2014, Delta Press, nicidecum Global Impex, a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie, după ce, cu o lună înainte, intrase în faliment.

În 2016, Global Impex, de această dată, obţine certificat de urbanism pentru Sărărie 202, iar pe 6 ianuarie 2017 cere aprobarea PUZ-ului. În document, arhitectul Marian Jan Chiriţa spune că spaţiile de cazare vor fi apartamente de închiriat. Pe 31 mai 2017, CL aprobă PUZ-ul, iar pe 8 ianuarie 2018 este eliberată autorizaţia de construire.

Răspunsul agentului: „Concurenţă între ziare

Aşa arată „pensiunea” lui Asimionesei

Întrebat despre cum poate vinde apartamente într-un bloc ce apare pe documente că este pensiune, agentul care se ocupă de vânzare a minimalizat problema. „Acolo se vând apartamente pentru că are voie să le construiască şi să le vândă. Cât despre ştirile că nu ar avea voie, că este încălcat contractul cu CL, aceasta este concurenţă între ziare. Sunt ziare concurente care au scris”, a mai spus Bogdan Nisto

Published in Anchete

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top