Miercuri, 14 11 2018
ReporterIS - Liga a II-a

Un cetățean român a încercat să introducă în țară prin Vama Albita cinci ceasuri de mână, inscripționate cu numele unor firme de lux, în valoare de 214.225 lei.

Cetăţeanul român Emilian M., în vârstă de 32 de ani, a ajuns in Vama Albita intr-un microbuz care efectuează curse regulate Chișinău si București.

„În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra autovehiculului şi persoanelor, ocazie cu care, echipa comună de control a descoperit, ascunse şi nedeclarate, în buzunarele îmbrăcămintei lui Emilian M., cinci ceasuri de mână, inscripționate cu numele unor firme de lux”, a declarat Irina Mirica, purtator de cuvant al STPF Vaslui.

Emilian M.  a declarat că a fost rugat de un conațional, ale cărui date de identitate nu le cunoaște, să transporte respectivele ceasuri de lux în municipiul București, pentru acest serviciu primind suma de 400 lei moldovenești.

Vamesii au reținut bunurile, în valoare totală de 214.225 lei, iar ceasurile au fost predate polițiștilor de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși pentru continuarea și definitivarea cercetărilor.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă.

Published in Justitie

Decesul actriţei Stela Popescu a fost cauzat de un accident vascular cerebral, au declarat vineri, pentru AGERPRES, surse medicale.

Conform surselor citate, autopsia s-a încheiat, decesul survenind în urma unui AVC.

Sursele citate au menţionat că actriţa nu prezenta leziuni externe.

În cursul zilei de vineri, sicriul cu trupul neînsufleţit al actriţei va fi depus la Teatrul de Revistă ‘Constantin Tănase’, unde cei care vor dori îşi vor putea lua rămas bun.

(Agerpres/FOTO arhivă observator.tv)

Published in Sanatate

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.

„Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor.

Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Published in Presedintie

Atletul paralimpic sud-african Oscar Pistorius a fost condamnat, vineri, la 13 ani şi 5 luni de închisoare de către Curtea Supremă de apel din Bloemfontein, pentru uciderea prietenei sale, în anul 2013, informează AFP.

Procuratura sud-africană a contestat condamnarea iniţială de şase ani de închisoare, dictată împotriva lui Pistorius în 2016, de un tribunal din Pretoria, considerând că aceasta este ‘scandalos’ de mică în raport cu gravitatea faptelor şi a solicitat o pedeapsă mai severă.

‘Prima condamnare a fost anulată şi înlocuită cu următoarea: acuzatul este condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 13 ani şi 5 luni’, a declarat vineri judecătorul Willie Seriti, de la Curtea Supremă de apel din Bloemfotein (centrul ţării).

În noaptea de 14 spre 15 februarie 2013, Oscar Pistorius a tras patru gloanţe cu un pistol în prietena sa Reeva Steenkamp, care se încuiase în toaleta vilei sportivului.

Purtătorul de cuvânt al Procuraturii, Luvuyo Mfaku, contactat de AFP, s-a declarat ‘mulţumit’ de decizia Curţii Supreme de apel, exprimându-şi speranţa că familia Steenkamp va putea ‘întoarce pagina acum când a fost fixată o pedeapsă convenabilă’.

Oscar Pistorius şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia, afirmând că a fost convins că un hoţ a pătruns pe proprietatea sa din Pretoria şi că l-a împuşcat într-un moment de panică.

Atletul, supranumit ‘Blade Runner’, din cauza protezelor de carbon cu care concura, a intrat în istoria sportului după ce a luat parte, alături de sportivi valizi, la cursa de 400 m din cadrul Jocurilor Olimpice d la Londra, din anul 2012, o premieră pentru un concurent cu ambele picioare amputate.

(Agerpres/FOTO arhivă people.com)

Published in Justitie

Parlamentul European este pregătit să înceapă negocierile privind revizuirea sistemului Dublin, pentru a realiza o repartizare corectă a azilanților în statele membre.

 

O majoritate vastă a deputaților a aprobat mandatul Comisiei pentru libertăți civile prin votul de joi (390 de voturi la 175 cu 44 de abțineri). Parlamentul poate acum începe negocierile cu Consiliul de îndată ce statele membre își vor fi agreat poziția de negociere.

Modificările propuse la regulamentul Dublin au ca scop remedierea slăbiciunilor sistemului actual și asigurarea faptului că statele membre vor accepta partea lor de responsabilitate în primirea azilanților în UE.

Conform acestei reforme, statul în care ajunge pentru prima dată azilantul nu va fi automat responsabil de procesarea cererii sale, ci azilanții vor fi distribuiți între toate statele UE, prin relocare rapidă și automată către alt stat.

Statele membre care nu acceptă să primească o parte din azilanți vor riscă să le fie redus accesul la fondurile UE.

Citiți mai mult despre poziția Parlamentului European în nota de background.

Citat
Raportorul PE Cecilia Wikström (ALDE, SE) a declarat: ”Parlamentul este gata de negociere și cer Consiliului să adopte repede o poziție comună pentru a putea începe negocierile interinstituționale și a putea implementa cât mai curând un sistem de azil în UE nou și cu adevărat funcțional.”

Background
Sistemul Dublin este legislația UE care stabilește care stat este responsabil pentru a procesa cererea de protecție internațională. Dreptul de a cere azil este stabilit în Convenția de la Geneva la care toate statele UE au aderat și care a fost încorporată în Tratate.

Decizia Comisiei pentru libertăți civile de a începe negocierile cu Consiliul a fost anunțată la deschiderea sesiunii, luni, în Strasbourg. Întrucât mai mult de 76 de membri au obiectat la această decizie până la termenul de marți la miezul nopții, votul pentru aprobarea ei a fost inclus pe agendă

Published in Eveniment

Liderul Organizației Municipale a PNL Iași, deputatul Marius Bodea, confirmă dezvăluirile în exclusivitate din REPORTER DE IAȘI privind asocierea dintre Primăria Iași și Ghiocel Asimionesei, bazată pe un fals pe care noi l-am numit „mare cât roata carului”. Deputatul liberal a emis un comunicat de presă în care disecă încă o dată gravele contradicții juridice din acest contract în urma căruia familia Asimionesei s-a ales cu un teren de aproape 1 milion de euro din patrimoniul orașului. 

Iată integral dezvăluirile făcute de Marius Bodea:

„Iţele afacerilor imobiliare ilegale din Iaşi, care au stâlcit faţa oraşului nostru, care au dat peste cap traficul oraşului, care au distrus spaţiile verzi, care au făcut aerul să fie irespirabil şi care, în unele cazuri, au prejudiciat patrimoniul oraşului nostru, încep să iasă încet-încet la lumină.

Am decis, alături de colegii mei liberali, să punem capăt acestor abuzuri, să oprim în al 12-lea ceas distrugerea ireversibilă a viitorului Municipiului Iaşi, luptând, totodată, şi cu un puternic aparat de propagandă, angajat de primarul Iaşului, pentru a distorsiona esenţa demersului nostru legitim şi care încearcă din răsputeri să ne acuze că ne opunem investiţiilor. Ne opunem hoţiei din Primăria Iaşi, mafiei imobiliare care gravitează în jurul Primarului, controlată, pare-se, de patronii unui ziar local de santaj, condamnaţi deja de justiţie pentru acest tip de infracţiune.

În mai multe rânduri noi, liberalii, am vorbit despre contractul de asociere în participaţiune dintre Primăria Iaşi şi S.C. Delta Press Investement S.R.L. pentru terenul de 1351 mp în Sărărie 202, proprietatea Municipalităţii, care este extrem de păgubos pentru oraş. Această din urmă firmă a cesionat dreptul de utilizare al terenului către S.C. Global Impex Distribution S.R.L., o firmă ce are aceeaşi familie de acţionari şi administratori. Din păcate, primarul Chirica, care este captiv influenţei acestei familii, refuză să rezilieze acest contract, deşi are toate argumentele legale.

Astăzi vă vom prezenta că, de fapt, contractul de cesiune dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. si S.C. Global Impex Distribution S.R.L. se bazează pe un fals grosolan.

Acest contract de cesiune se presupune că a fost realizat în data de 27.04.2010, aşa cum este datat documentul de cesiune,  adică în anul în care firma controlată de familia  Asimionesei, SC Delta Press Investment SRL, a cerut intrarea în insolvență.

Aşadar, din 2010, coform clauzelor contractului de asociere, coroborat cu cele ale contractului de cesiune, S.C. Delta Press Investement S.R.L. nu mai avea niciun drept de dispoziţie asupra terenului din Sărărie 202. Prevederile acestui contract de cesiune, în a cărui posesie am intrat, sunt foarte clare: „cedarea în nod irevocabil şi necondiţionat a drepturilor şi obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iaşi”.

Doar că, surpriză, în 2014,  tot S.C. Delta Press Investement S.R.L. a solicitat de la Primărie eliberarea unui certificat de urbanism, care a si  fost eliberat în data de 10.10.2014. Ori acest lucru arată fără putinţă de tăgadă că în anul 2014 S.C. Delta Press Investment S.R.L. avea încă dispoziţia terenului din Sărărie 202  si nu S.C. Global Impex Distribution S.R.L.

Aşadar, este fără echivoc că, în realitate, nu a fost realizat niciun contract de cesiune în anul 2010 pentru că, dacă ar fi fost aşa, solicitarea unui certificat de urbanism, în anul 2014, spre exemplu, trebuia să o  facă  S.C. Global Impex S.R.L., care devenea utilizatorul acelui teren, conform contractului de cesiune datat in 27.04.2010.

În 2014, S.C. Delta Press Investment S.R.L. a intrat  în faliment. Acesta este şi motivul real pentru care la o dată ulterioară acestui moment, au realizat un contract fals de cesiune, antedatat cu anul 2010, pentru ca instituţia falimentului ducea la anularea dreptului de dispoziţie asupra acelui teren pentru firma intrată în această procedură.

Primarul Chirica, având toate aceste documente la dispozitie, cunoştea faptul că, în 2016, când a primit solicitarea pentru emiterea PUZ-ului pentru construcţia de pe terenul din Sărărie 202, toată documentaţia solicitantului era, de fapt, un fals grosolan, contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document antedatat, încheiat între două firme cu acelaşi acţionariat şi administratori, membri ai familiei Asimionesei.

Contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document profund viciat, S.C. Global Impex S.R.L. nu are in realitate niciun drept de utilizare a terenului în suprafaţă de 1351 mp din Sărărie 202, pentru că dreptul de cesiune asupra acetui teren este un fals.

În condiţiile în care S.C. Delta Press Investment  S.R.L. a intrat în faliment în 2014, devine evident ca beneficiarul terenului în baza contractului iniţial de asociere,  nu mai poate duce la îndeplinire obiectivele asumate prin contractul de asociere în participaţiune, şi în condiţiile în care contractul de cesiune pentru terenul de 1351 mp din Sărărie 202 dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. este un fals grosolan, primarul Chirica trebuie să ceară, imediat, rezilierea contractului! Altfel, se face complice la un fals şi va trebui să răspundă penal.

Mai mult, pentru a arăta circuitul infracţional, aduc  la cunoştinţă că lichidatorul numit al S.C. Delta Press Investment S.R.L. a fost doamna Apetrei Măriuca (fosta Măntăluţă), adică chiar  fostul director economic al tuturor firmelor controlate de catre familia Asimionesei, inclusiv al SC Delta Press Investment SRL!

Lichidatorul, în procesul de insolvenţă al firmei, trebuia să ceară valorificarea contractului de asociere a S.C. DeltaPress Investment S.R.L. Ori, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că totul pare sa fi fost parte a unei reţele de falsuri şi minciuni.

În acest moment, consider ca S.C. Global Impex S.R.L. deţine terenul municipalităţii în baza unor acte false. Acest teren trebuie să revină în proprietatea Municipiului Iaşi.

Aşteptăm cu interes acţiunea conducerii Primăriei Iaşi aflată în faţa acestei evidenţe, solicitându-i recuperarea, de îndată, a acelui teren proprietate al ieşenilor, sesizarea organelor de cercetare penală, introducerea unei acţiuni in justiţie pentru anularea contractului de asociere în participatiune şi a contactului de cesiune.

Considerăm că cei care au emis recent autorizaţia de construire pe acest teren, în favoarea  SC Global Impex SRL, trebuie să procedeze la rândul lor la sesizarea organelor de cercetare penală, în caz contrar intrând în sfera complicităţii acestui caz uluitor de jaf al patrimoniului public.

Reiterăm că ne vom abține să mai votăm PUZ-uri, indiferent de beneficiar pentru a nu crea discriminări, până când nu se va aproba noul Plan Urbanistic General al Iaşului, document legal care prin însăși efectul său oprește abuzurile și falsurile ce pot fi generate de aprobarea unor PUZ –uri cu dedicaţie.

Astazi, iată, avem dovada unui nou fals din zona urbanismului ieşean, prin care consilierii municipali au fost din nou induşi în eroare, votând documente construite pe falsuri, instrumentate de oameni certați cu legea, și aprobate in complicitate cu conducerea Primăriei Iaşi.

Suntem liberali si susţinem investiţiile, susţinem antreprenoriatul, dar primordial sustinem drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, care astazi sunt efectiv striviţi de bocancul administrativ al mafiei din Primăria Municipiului Iaşi.”

Published in Slideshow HOMEPAGE

Liderul Organizației Municipale a PNL Iași, deputatul Marius Bodea, confirmă dezvăluirile în exclusivitate din REPORTER DE IAȘI privind asocierea dintre Primăria Iași și Ghiocel Asimionesei, bazată pe un fals pe care noi l-am numit „mare cât roata carului”. Deputatul liberal a emis un comunicat de presă în care disecă încă o dată gravele contradicții juridice din acest contract în urma căruia familia Asimionesei s-a ales cu un teren de aproape 1 milion de euro din patrimoniul orașului. 

Iată integral dezvăluirile făcute de Marius Bodea:

„Iţele afacerilor imobiliare ilegale din Iaşi, care au stâlcit faţa oraşului nostru, care au dat peste cap traficul oraşului, care au distrus spaţiile verzi, care au făcut aerul să fie irespirabil şi care, în unele cazuri, au prejudiciat patrimoniul oraşului nostru, încep să iasă încet-încet la lumină.

Am decis, alături de colegii mei liberali, să punem capăt acestor abuzuri, să oprim în al 12-lea ceas distrugerea ireversibilă a viitorului Municipiului Iaşi, luptând, totodată, şi cu un puternic aparat de propagandă, angajat de primarul Iaşului, pentru a distorsiona esenţa demersului nostru legitim şi care încearcă din răsputeri să ne acuze că ne opunem investiţiilor. Ne opunem hoţiei din Primăria Iaşi, mafiei imobiliare care gravitează în jurul Primarului, controlată, pare-se, de patronii unui ziar local de santaj, condamnaţi deja de justiţie pentru acest tip de infracţiune.

În mai multe rânduri noi, liberalii, am vorbit despre contractul de asociere în participaţiune dintre Primăria Iaşi şi S.C. Delta Press Investement S.R.L. pentru terenul de 1351 mp în Sărărie 202, proprietatea Municipalităţii, care este extrem de păgubos pentru oraş. Această din urmă firmă a cesionat dreptul de utilizare al terenului către S.C. Global Impex Distribution S.R.L., o firmă ce are aceeaşi familie de acţionari şi administratori. Din păcate, primarul Chirica, care este captiv influenţei acestei familii, refuză să rezilieze acest contract, deşi are toate argumentele legale.

Astăzi vă vom prezenta că, de fapt, contractul de cesiune dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. si S.C. Global Impex Distribution S.R.L. se bazează pe un fals grosolan.

Acest contract de cesiune se presupune că a fost realizat în data de 27.04.2010, aşa cum este datat documentul de cesiune,  adică în anul în care firma controlată de familia  Asimionesei, SC Delta Press Investment SRL, a cerut intrarea în insolvență.

Aşadar, din 2010, coform clauzelor contractului de asociere, coroborat cu cele ale contractului de cesiune, S.C. Delta Press Investement S.R.L. nu mai avea niciun drept de dispoziţie asupra terenului din Sărărie 202. Prevederile acestui contract de cesiune, în a cărui posesie am intrat, sunt foarte clare: „cedarea în nod irevocabil şi necondiţionat a drepturilor şi obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Iaşi”.

Doar că, surpriză, în 2014,  tot S.C. Delta Press Investement S.R.L. a solicitat de la Primărie eliberarea unui certificat de urbanism, care a si  fost eliberat în data de 10.10.2014. Ori acest lucru arată fără putinţă de tăgadă că în anul 2014 S.C. Delta Press Investment S.R.L. avea încă dispoziţia terenului din Sărărie 202  si nu S.C. Global Impex Distribution S.R.L.

Aşadar, este fără echivoc că, în realitate, nu a fost realizat niciun contract de cesiune în anul 2010 pentru că, dacă ar fi fost aşa, solicitarea unui certificat de urbanism, în anul 2014, spre exemplu, trebuia să o  facă  S.C. Global Impex S.R.L., care devenea utilizatorul acelui teren, conform contractului de cesiune datat in 27.04.2010.

În 2014, S.C. Delta Press Investment S.R.L. a intrat  în faliment. Acesta este şi motivul real pentru care la o dată ulterioară acestui moment, au realizat un contract fals de cesiune, antedatat cu anul 2010, pentru ca instituţia falimentului ducea la anularea dreptului de dispoziţie asupra acelui teren pentru firma intrată în această procedură.

Primarul Chirica, având toate aceste documente la dispozitie, cunoştea faptul că, în 2016, când a primit solicitarea pentru emiterea PUZ-ului pentru construcţia de pe terenul din Sărărie 202, toată documentaţia solicitantului era, de fapt, un fals grosolan, contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document antedatat, încheiat între două firme cu acelaşi acţionariat şi administratori, membri ai familiei Asimionesei.

Contractul de cesiune fiind, fără îndoială, un document profund viciat, S.C. Global Impex S.R.L. nu are in realitate niciun drept de utilizare a terenului în suprafaţă de 1351 mp din Sărărie 202, pentru că dreptul de cesiune asupra acetui teren este un fals.

În condiţiile în care S.C. Delta Press Investment  S.R.L. a intrat în faliment în 2014, devine evident ca beneficiarul terenului în baza contractului iniţial de asociere,  nu mai poate duce la îndeplinire obiectivele asumate prin contractul de asociere în participaţiune, şi în condiţiile în care contractul de cesiune pentru terenul de 1351 mp din Sărărie 202 dintre S.C. Delta Press Investment S.R.L. este un fals grosolan, primarul Chirica trebuie să ceară, imediat, rezilierea contractului! Altfel, se face complice la un fals şi va trebui să răspundă penal.

Mai mult, pentru a arăta circuitul infracţional, aduc  la cunoştinţă că lichidatorul numit al S.C. Delta Press Investment S.R.L. a fost doamna Apetrei Măriuca (fosta Măntăluţă), adică chiar  fostul director economic al tuturor firmelor controlate de catre familia Asimionesei, inclusiv al SC Delta Press Investment SRL!

Lichidatorul, în procesul de insolvenţă al firmei, trebuia să ceară valorificarea contractului de asociere a S.C. DeltaPress Investment S.R.L. Ori, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că totul pare sa fi fost parte a unei reţele de falsuri şi minciuni.

În acest moment, consider ca S.C. Global Impex S.R.L. deţine terenul municipalităţii în baza unor acte false. Acest teren trebuie să revină în proprietatea Municipiului Iaşi.

Aşteptăm cu interes acţiunea conducerii Primăriei Iaşi aflată în faţa acestei evidenţe, solicitându-i recuperarea, de îndată, a acelui teren proprietate al ieşenilor, sesizarea organelor de cercetare penală, introducerea unei acţiuni in justiţie pentru anularea contractului de asociere în participatiune şi a contactului de cesiune.

Considerăm că cei care au emis recent autorizaţia de construire pe acest teren, în favoarea  SC Global Impex SRL, trebuie să procedeze la rândul lor la sesizarea organelor de cercetare penală, în caz contrar intrând în sfera complicităţii acestui caz uluitor de jaf al patrimoniului public.

Reiterăm că ne vom abține să mai votăm PUZ-uri, indiferent de beneficiar pentru a nu crea discriminări, până când nu se va aproba noul Plan Urbanistic General al Iaşului, document legal care prin însăși efectul său oprește abuzurile și falsurile ce pot fi generate de aprobarea unor PUZ –uri cu dedicaţie.

Astazi, iată, avem dovada unui nou fals din zona urbanismului ieşean, prin care consilierii municipali au fost din nou induşi în eroare, votând documente construite pe falsuri, instrumentate de oameni certați cu legea, și aprobate in complicitate cu conducerea Primăriei Iaşi.

Suntem liberali si susţinem investiţiile, susţinem antreprenoriatul, dar primordial sustinem drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, care astazi sunt efectiv striviţi de bocancul administrativ al mafiei din Primăria Municipiului Iaşi.”

Published in Actualitate

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

Published in Slideshow HOMEPAGE

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

Published in Reportaje

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top