Duminica, 17 02 2019
Proiectul de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept în ţările membre a fost adoptat joi în Parlamentul de la Strasbourg. Cum era de așteptat, social-democrații români au votat masiv "împotrivă".

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi membrii Colegiului Comisarilor au avut, vineri, întâlniri cu şeful statului Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la întâlnirea cu preşedintele CE, Jean Claude Juncker, că „suntem bine pregătiţi pentru perioada dificilă” de şaşe luni în care ţara noastră deţine conducerea Consiliului UE.

„Asistăm la debutul anul 2019 la un moment de o importanţă deosebită care va rămâne în istoria ţării noastre - lasarea primei preşedinţii a României la Consiliul UE. Multumesc dl preşedinte Junckeer pentru prezenţa voastră astăzi, aici, la Bucureşti, cu Colegiul Comisarilor, pentru marcarea acestui moment. Am avut până acum un dialog deschis, constructiv, intens, cu preşedintele Juncker şi cu comisarii europeni. (...)Am discutat problemele europene de foarte multe ori şi cred că suntem bine pregătiţi pentru perioada dificilă, dar interesată, şi credem cu rezultate pe care o începem acum. Noi considerăm Comisia Europeană un partener vital, important, partener cu care avem un dialog foarte bun, un partener cu care împărăşim obiectivul unei Euope mai puternice, mai unite, mai eficiente. Şi aici vorbim atât în plan intern, în interiorul UE, cât şi în plan extern.”, a declarat Klaus Iohannis, vineri, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

Şeful statului a adăugat că, personal, este foarte angajat în finalizarea multor dosare pe care România le are în gestiune pe perioada preşedinţiei Consiliului UE.

„Personal, sunt foarte angajat în acest demers important pentru Romînia, dar ştiu că toată lumea de la noi este foarte angajată şi hotărâtă să ne prezentăm bine - foarte bine să obţinem ceea ce ne propunem - finalizarea multor dosare care sunt în lucru, elaborarea unei stategii vailibe, credibile, pentru viitoarul UE”, a adăugat Iohannis.

De atfel, preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, după discuţia cu Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, că temele principale au fost legate de Brexit, bugetul multianual şi migraţie.

"Am discutat cu preşedintele Juncker şi cu comisarii europeni, Brexit, bugetul multianual, migraţie, securitate europeană şi despre cum vom face să construim o agendă strategică bună şi credibilă pentru următoarea perioadă. Dacă ne referim la Brexit, ne dorim o retragere ordonată a Marii Britanii, sperăm că aşa se va întâmpla. Ne vom concentra eforturile pe facilitatea măsurilor propuse, astfel încât UE e pregătită pentru retragerea Marii Britanii în orice scenariu", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai spus că summit-ul de la Sibiu va fi un punct de reper atât pentru România cât şi pentru Uniunea Europeană, având în vedere deciziile care trebuie luate.

Mai multe amânunte aici.

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi membrii Colegiului Comisarilor au avut vineri, 11 ianuarie, întâlniri cu şeful statului Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, şi cu premierul Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat că o eventuală amnistie dată de România ”ar fi un pas înapoi” în privința statului de drept, iar ”aspectele esențiale” ale Uniunii Europene ”ar fi afectate negativ” de o asemenea decizie. Juncker a făcut declarațiile într-o conferință de presă comună la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a publicat miercuri un grafic al modului cum au accesat țările UE banii europeni pentru combaterea șomajului tinerilor, care arată că România este pe ultima poziție, cu un procent minuscul, în condițiile în care țara de pe penultimul loc, Grecia, are un procent ce se apropie de 50%.

"Aveți mai jos situația implementării programului destinat combaterii șomajului în rândul tinerilor între între 18 și 25 de ani, din toate statele Uniunii Europene, tabel ce poate fi consultat pe site-ul Comisiei Europene", scrie Crețu pe Facebook. 

Sumele destinate acestui program lansat în 2015 puteau fi accesate până în 30 iunie 2018, precizează înaltul oficial european.  "Vă doresc tuturor o zi bună", încheie Corina Crețu. 

Organizațiile Rezistența, Corupția Ucide, Inițiativa România și Geeks 4 Democracy anunță într-o postare pe Facebook organizarea pe 10 ianuarie, la Ateneul Român, a mitingului ”Vrem Europa, nu dictatură”. Mitingul e organizat exact în momentul în care la Ateneu are loc ceremonia de preluare a președinției rotative a UE de către România, în prezența înalților oficiali europenie: președintele Comisiei, al Consiliului European, al Parlamentului European.

Organizatorii anunță că mitingul este unul de susținere a parcursului pro-european al României și de sprijin pentru statul de drept și justiția independentă.

Cele patru organizații le cer participanților să vină la miting cu drapelurile României și Uniunii Europene.

Anunțul complet al mitingului:

Pe data de 10 ianuarie, la Ateneul Român, întregul leadership al Uniunii Europene (președinții Consiliului European, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, comisarii europeni, leaderii grupurilor din Parlamentul European) vor participa la preluarea președinției rotative de către România.
Vrem să fim alături de ei.
Vrem să fim văzuți de ei.
Vrem să se înteleagă că în ciudă politicilor guvernării actuale, românii sunt cetățeni ai Europei, care cred în valorile care stau la baza UE: libertate, stat de drept, justiție independența, solidaritate, transparența în decizii și în cheltuirea banului public.

Dacă înțelegi că:

* dreptul de a munci și a învață în Europa depinde de apartenența noastră la UE
* creșterea nivelului de trai al populației în ultimii 10 ani are ca sursă apartenență noastră la UE
* dezvoltarea societății românești în ultimul deceniu s-a făcut în mare parte prin fonduri europene
* situația agriculturii românesti depinde de fondurile alocate de UE
* infrastructura, spitalele și școlile pot ajunge la un nivel acceptabil prin apartenența noastră la UE
* drepturile omului, statul de drept și justiția independența sunt protejate cel mai bine prin apartenența noastră la UE
* atacurile asupra UE comise de guvernarea actuală sunt atacuri asupra prosperității și stabilității României
* cetățenia europeană ne oferă protecție împotrivă posibilelor abuzuri ale statului
* dreptul de a călători, de a vizită lumea, de a vorbi liber sunt lucruri de care părinții noștri nu au beneficiat

Atunci te așteptăm în Piața George Enescu (lânga Ateneu și Palatul Regal), joi 10 ianuarie, de la ora 19, pentru a spune:

„Românii sunt cetățeni ai Uniunii Europene și luptă pentru valorile europene, pentru libertate, stat de drept, justiție independența!”

Veniți cu Steagurile Romaniei si ale UE!

 

„Dezbaterile din ultima perioadă cu privire la Autostrada Moldova- Transilvania au o concluzie clară: din cauza ticăloșiei PSDragnea, acest proiect este blocat! Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, a spus clar că există bani pentru realizarea acestui proiect, doar că Guvernul nu îi accesează. Același lucru îl spunem noi, la Iași, de mai bine de 3 ani: autostrada A8 face parte din rețeaua TEN-T Core Network, adică rețeaua principală de transport trans-european! Această ticăloșie monumentală de a refuza pur și simplu banii de la UE pentru a oferi șansa la dezvoltare unei regiuni cu 4 milioane locuitori  este o crimă cu premeditare, în condițiile în care numărul coridoarelor TEN-T se va reduce după 2020.

Săptămâna trecută am asistat la o adevărată premieră pentru Uniunea Europeană. Comisarul pentru Dezvoltare, Corina Crețu, a lansat acuzații fără precedent la adresa Guvernului României privind lipsa de interes pentru atragerea fondurilor de dezvoltare a infrastructurii și inacceptabilele insulte la adresa Europei.
Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă, într-o declarație de presă, că toate calculele cinice ale șefilor PSD-ALDE se vor prăbuși în fața unui adevăr evident: „România, ca membră NATO și UE, și-a luat o serie de angajamente pe care nu poate să le încalce.
Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.

România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încât să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile Uniunii, în special pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, ieri, la reuniunea informală a Consiliului European de la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020’, se precizează în comunicat.

Şeful statului a susţinut că procesul de negociere trebuie să conducă la un buget al Uniunii ‘ambiţios, modern şi care să permită avansarea proiectului european şi să răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor UE’.

De asemenea, el a evidenţiat necesitatea unui buget suficient, care să susţină în continuare finanţarea adecvată a politicilor care au condus la creştere şi dezvoltare.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii convergenţei ca principală prioritate, cu menţinerea alocărilor substanţiale pentru politicile tradiţionale ale UE, care şi-au demonstrat valoarea adăugată şi beneficiile pentru statele membre. În acest sens, preşedintele României s-a pronunţat pentru finanţarea adecvată a Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale statelor membre UE’, arată Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea noilor priorităţi se arată că Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate şi apărare, migraţie, cercetare), respectiv adaptarea la noile realităţi la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor şi fondurilor care au susţinut substanţial procesul de creştere şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a subliniat că ţara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

‘Distribuţia propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă şi respectă principiul conform căruia niciun stat nu pierde locuri’, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, şefii de stat şi de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie.

În privinţa candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), preşedintele Klaus Iohannis a arătat că experienţa din 2014 a fost una pozitivă şi ar trebui dezvoltată în continuare, subliniind că practica trebuie să respecte echilibrul inter-instituţional şi să stimuleze buna cooperare între instituţiile Uniunii Europene, pentru promovarea unei agende comune pro-europene, adaptată intereselor cetăţenilor.

Totodată, preşedintele Iohannis a exprimat sprijinul pentru desfăşurarea consultărilor cetăţeneşti, pentru creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că pentru ţara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei Consiliului UE, este importantă creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană’, se arată în comunicat.

În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în care au fost abordate chestiuni legate de agenda europeană, cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mari. (Agerpres/ FOTO ampress.ro)

Pagina 1 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top