Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Tot soarele pe care l-au avut o viață locuitorii din Armeană a dispărut pentru totdeauna. Familiile din zonă simt că viața lor tihnită a fost distrusă definitiv. La 2 metri de gardul lor, se înalță un bloc cu 15 apartamente, înalt de 14 metri. Aglomerația va deveni sufocantă. Comisia de Urbanism a aprobat proiectul, pentru că Iașul nu are PUG de 10 ani și fiecare face ce vrea.

Sufocare. Un nou bloc cu locuințe se ridică în centrul orașului, într-o zonă deja aglomerată. Pe stradela Armeană, la numerele 4-6, se află în construcție un imobil ce va avea, peste câteva luni, 15 apartamente.

Tot soarele pe care l-au avut o viață locuitorii din Armeană a dispărut pentru totdeauna. Familiile din zonă simt că viața lor tihnită a fost distrusă definitiv. La 2 metri de gardul lor, se înalță un bloc cu 15 apartamente, înalt de 14 metri. Aglomerația va deveni sufocantă. Comisia de Urbanism a aprobat proiectul, pentru că Iașul nu are PUG de 10 ani și fiecare face ce vrea.

Sufocare. Un nou bloc cu locuințe se ridică în centrul orașului, într-o zonă deja aglomerată. Pe stradela Armeană, la numerele 4-6, se află în construcție un imobil ce va avea, peste câteva luni, 15 apartamente.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.

Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.

Partidul Mișcarea Populară Iași susține necesitatea înființării unui centru de informare la Aeroport. Miercuri, 27 iunie, consilierul județean Marian Uscatu a depus o propunere în acest sens la registratura Consiliului Județean.

În zilele de 12 - 13 mai femeile liberale din toate județele țării și-au dat întâlnire la Iași în contextul a două evenimente importante: lucrările Biroului Politic Național OFL, desfășurat sâmbătă, 12 mai și dezbaterea „Eficiența femeii în politică” organizat în ziua de 13 mai la Hotel Internațional Iași.