Preocuparea pentru promovarea valorilor europene și a unei educații în spiritul cetățeniei democratice a devenit în ultimii ani o constantă a Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, care își adaptează în permanență demersul educațional promovat de școală în funcție de evoluția societății și de necesitățile reale ale tinerilor și ale comunității. Participarea la proiecte europene este, în acest sens, în mod cert, un element prezent constant în activitățile liceului, iar participarea la competiția Euroscola, organizată de Parlamentul European în întreaga Uniune Europeană an de an, a devenit o tradiție la LIIS.

O promisiune care a împlinit deja aproape opt ani: mai are puțin și merge la gimnaziu. Artera care leagă Iașul de Holboca mai are de așteptat până ce va fi reabilitată. Proiectul redactat de Primărie pentru obținerea fondurilor încă nu a fost depus, termenul-limită fiind 31 decembrie. Vor mai trece ani până când ruta Doi Băieți-Dancu va fi reparată.

În cel mai optimist scenariu, 2022 este anul în care se va putea circula civilizat pe ruta Doi Băieți - Dancu. Cei 2,7 kilometri, acum ferfeniță, sunt programați a fi modernizați în urma unui proiect european, atât prin schimbarea șinei de tramvai, cât și prin asfaltarea carosabilului. Deocamdată, Primăria nici nu a depus măcar cererea de finanțare la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE).

O promisiune care a împlinit deja aproape opt ani: mai are puțin și merge la gimnaziu. Artera care leagă Iașul de Holboca mai are de așteptat până ce va fi reabilitată. Proiectul redactat de Primărie pentru obținerea fondurilor încă nu a fost depus, termenul-limită fiind 31 decembrie. Vor mai trece ani până când ruta Doi Băieți-Dancu va fi reparată.

În cel mai optimist scenariu, 2022 este anul în care se va putea circula civilizat pe ruta Doi Băieți - Dancu. Cei 2,7 kilometri, acum ferfeniță, sunt programați a fi modernizați în urma unui proiect european, atât prin schimbarea șinei de tramvai, cât și prin asfaltarea carosabilului. Deocamdată, Primăria nici nu a depus măcar cererea de finanțare la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE).

Proiectul autostrăzii Moldova – Transilvania, sau Ungheni – Iași – Tg. Mureș a devenit subiect de dezbatere națională. Este meritul societății civile implicate și, o spun cu toată încrederea, a parlamentarilor Partidului Național Liberal care s-au luptat încontinuu în ultimii 2 ani pentru ca  dezideratul conectării Regiunii Moldova cu vestul să devină realitate.

Informațiile prezentate în spațiul public nu sunt corecte: s-a votat pentru schimbarea numărului de ordine pentru ședinta de miercuri, de la 8 la 2, în favoarea discutării cu prioritate a acestui proiect. Camelia Gavrilă a votat pentru această modificare, în sensul discutării mai rapide a proiectului. Votul final are loc miercuri, iar doamna deputat va susține proiectul, dincolo de orice considerente politice sau de altă natură.

Mai mult decât atât, intervenția dnei deputat Gavrilă pentru susținerea proiectului se regăsește și pe site-ul Camerei Deputaților:

Sâmbătă, 3 noiembrie 2018, peste 50 de voluntari ai companiei Antibiotice s-au implicat în proiectul „Livada de la școală”, derulat de Fundația „Antibiotice Știință și Suflet” plantând 100 de pomi fructiferi la școala din localitatea Rediu.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Posibil dezastru pentru sănătatea copiilor la una dintre școlile din mediul rural ieșean. Și nici măcar nu este un caz izolat, Iașul fiind pe locul 3 în țară la numărul de toalete din curte. Copiii și cadrele didactice de la școala și grădinița din Scânteia nu beneficiază de apă curentă și își fac nevoile în fundul curții. Profesorii au un lighean lângă cancelarie, iar copiii fie folosesc șervețele umede, fie apa de-acasă, fie au grijă să nu se murdărească, după cum spune unul dintre ei. Culmea este că, în 2007, Primăria semnase un contract exorbitant pentru o toaletă la școală. „Trebuie să îndeplinescă normele europene”, spunea țanțoș primarul pentru a justifica plata a peste 200.000 de lei. Toaleta-minune este de negăsit. 

În timp ce la Ministerul Educației se fac strategii peste strategii, la școlile de la țară din județul Iași copii încă mai merg la toaletă în curte, iar apă potabilă au doar dacă își aduc în sticle, de acasă. Aceasta este situația găsită de REPORTER DE IAȘI la Școala Gimnazială „Axinte Iricariul“ din Scânteia, unde aproape 300 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, sunt nevoiți să folosească șase WC-uri insalubre, fără apă curentă. De altfel, apa potabilă lipsește din unitatea de învățământ, puțini fiind cei care se încumetă să bea din fântâna din curtea școli, mulți copii preferând să-și aducă apă de acasă, în sticle de plastic.

Tot soarele pe care l-au avut o viață locuitorii din Armeană a dispărut pentru totdeauna. Familiile din zonă simt că viața lor tihnită a fost distrusă definitiv. La 2 metri de gardul lor, se înalță un bloc cu 15 apartamente, înalt de 14 metri. Aglomerația va deveni sufocantă. Comisia de Urbanism a aprobat proiectul, pentru că Iașul nu are PUG de 10 ani și fiecare face ce vrea.

Sufocare. Un nou bloc cu locuințe se ridică în centrul orașului, într-o zonă deja aglomerată. Pe stradela Armeană, la numerele 4-6, se află în construcție un imobil ce va avea, peste câteva luni, 15 apartamente.

Tot soarele pe care l-au avut o viață locuitorii din Armeană a dispărut pentru totdeauna. Familiile din zonă simt că viața lor tihnită a fost distrusă definitiv. La 2 metri de gardul lor, se înalță un bloc cu 15 apartamente, înalt de 14 metri. Aglomerația va deveni sufocantă. Comisia de Urbanism a aprobat proiectul, pentru că Iașul nu are PUG de 10 ani și fiecare face ce vrea.

Sufocare. Un nou bloc cu locuințe se ridică în centrul orașului, într-o zonă deja aglomerată. Pe stradela Armeană, la numerele 4-6, se află în construcție un imobil ce va avea, peste câteva luni, 15 apartamente.