Miercuri, 26 09 2018
Spectacolul pus în scenă de actuala coaliție de guvernare are un singur scop: controlul politic al justiției și serviciilor de informații, singurele instituții din România care încă nu sunt total subordonate pentru a desăvârși regimul autocratic instaurat după alegerile parlamentare din 2016.
În 11 ani, am cheltuit cel puțin jumătate de miliard de euro cu R. Moldova. Și degeaba! Prin aceşti bani, România încearcă să-şi apropie Basarabia, să o desprindă de influenţa rusească şi să o determine să aleagă politica Uniunii Europene. Analistul Sorin Ioniţă se întreabă însă dacă aceste fonduri au fost cheltuite corect şi spune că în România aceste ajutoare „sunt tratate într-o manieră semiconfidenţială”.

Intrarea României în Uniunea Europeană a adus nu numai beneficii financiare, ci şi îndatoriri. Din 2007, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de fonduri europene, şi la cel de donator. Pe lângă contribuţiile către bugetul Uniunii Europene, România a susţinut financiar trei ţări: Republica Moldova, Serbia şi Georgia. Cei mai mulţi bani au ajuns la vecinii de peste Prut: aproximativ 475 de milioane de euro.

În 11 ani, am cheltuit cel puțin jumătate de miliard de euro cu R. Moldova. Și degeaba! Prin aceşti bani, România încearcă să-şi apropie Basarabia, să o desprindă de influenţa rusească şi să o determine să aleagă politica Uniunii Europene. Analistul Sorin Ioniţă se întreabă însă dacă aceste fonduri au fost cheltuite corect şi spune că în România aceste ajutoare „sunt tratate într-o manieră semiconfidenţială”.

Intrarea României în Uniunea Europeană a adus nu numai beneficii financiare, ci şi îndatoriri. Din 2007, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de fonduri europene, şi la cel de donator. Pe lângă contribuţiile către bugetul Uniunii Europene, România a susţinut financiar trei ţări: Republica Moldova, Serbia şi Georgia. Cei mai mulţi bani au ajuns la vecinii de peste Prut: aproximativ 475 de milioane de euro.

„Oricât ar deturna discuția Liviu Dragnea, realitatea e simplă: cheltuielile bugetare sunt cu 22,1% mai mari decât în primul trimestru din 2017, care, la rândul lor, erau oricum mai mari decât cele din 2016. Asta înseamnă un singur lucru: România se îndreaptă cu viteză spre zid”, este de părere deputatul PNL Marius Bodea.

 

Silvicultori din România și Republica Moldova au plantat astăzi, 17 aprilie, Pădurea Centenar, pe ambele maluri ale Prutului, marcând simbolic un secol de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău prin care Republica Democrată Moldovenească a votat unirea cu Regatul României, la 27 martie 1918, primul pas în unificarea tuturor provinciilor românești într-un singur stat unitar, proces încheiat la 1 decembrie 1918.

 

Deputatul PNL Dumitru Oprea arată, în cadrul unei declaraţii politice, că reforma educaţiei în România a eşuat vreme de trei decenii în urma acţiunilor PSD, partid care „a folosit şcoala românească exclusiv în scopuri electorale ori de câte ori a ajuns la putere (adică foarte des!)“.

 

Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.

135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)

Palatul Parlamentului a găzduit miercuri dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai românilor din Serbia şi primari din Republica Moldova care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a început cea de-a treia zi de lucrări a stagiului de pregătire pentru studenții basarabeni în sala Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor cu o dezbatere inedită care a adus faţă în faţă câţiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România şi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia de Răsărit). Au mai luat cuvântul specialistul în educaţie Marian Staş, economistul Petrişor Peiu, părintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe române, precum şi preşedintele Comisiei parlamentare sus-menţionate, deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă etnicii români din Valea Timocului, asimilaţi forţat de autorităţile de stat din Serbia, care îi consideră vlahi şi le refuză acelaşi statut cu al românilor din Banatul sârbesc, care beneficiază de învăţământ în limba maternă. Pârvulovici i-a îndemnat pe tinerii basarabeni care studiază în România, prezenţi în număr mare la dezbatere, să se întoarcă să profeseze în Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acasă despre românism şi Unire.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineţ, care a semnat prima Declaraţie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua în care a propus consilierilor locali să dezbată textul şi spiritul Declaraţiei de Unire, pe care au votat-o în unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercită în mod abuziv asupra administraţiilor locale semnatare ale Declaraţiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condiţionarea asistenţei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul României de respectarea de către Guvernul de la Chişinău a deciziei suverane a cetăţenilor din localităţile unioniste şi direcţionarea acestor fonduri de dezvoltare către unităţile teritorial-administrative favorabile ţării noastre.

„A fost o zi productivă de dezbateri pe tema importanţa mobilizării tuturor românilor în jurul obiectivului naţional de reunificare şi le cer public parlamentarilor prezenţi la şedinţă să adopte măsurile adecvate”, a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar.

Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă ‘Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România’, a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

‘Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui’, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal. (Agerpres/ FOTO puterea.ro)

Pagina 1 din 25

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top