Duminica, 17 12 2017
ReporterIS - Items filtered by date: Sambata, 11 Noiembrie 2017

Schimbările climatice sunt responsabile de o criză de sănătate publică care a afectat deja milioane de persoane din toată lumea, conform unui studiu citat de DPA și Reuters.

Valurile de căldură, alergiile, poluarea din atmosferă și bolile sunt principalele probleme asociate încălzirii globale, potrivit concluziile cercetării publicate în jurnalul medical ''The Lancet''.

''Simptomele resimțite de om ca urmare a schimbărilor climatice sunt neechivoce și potențial ireversibile'', se arată în raportul intitulat ''Lancet Countdown'' condus de oameni de știință din cadrul a 24 de instituții academice și agenții interguvernamentale din mai multe țări, printre acestea numărându-se și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Studiul a relevat că productivitatea muncii în rândul lucrătorilor agricoli s-a redus cu 5,3% din anul 2000, în special din cauza că arșița a scăzut capacitatea de efort a muncitorilor. Astfel, creșterea temperaturilor a avut impact asupra mijloacelor de subzistență a indivizilor, familiilor și comunităților.

Între anii 2000 și 2016 a fost observată o creștere cu 46% a numărului de dezastre asociate condițiilor meteorologice, iar 125 de milioane de adulți au fost expuși valurilor de căldură, cei mai vulnerabili fiind cei cu vârste peste 65 de ani, impactul asupra sănătății acestora variind de la insolații la afectare renală, se menționează în studiu.

Pierderile economice, care nu includ degradarea stării de sănătate, asociate evenimentelor meteorologice extreme, au fost estimate la 129 de miliarde de dolari în 2016.

Studiul a descoperit de asemenea că bolile infecțioase sunt din ce în ce mai răspândite, numărul cazurilor de febră denga — o boală infecțioasă cu cea mai rapidă răspândire din lume, produsă de un virus transmis prin înțepătura unui țânțar — aproape dublându-se în fiecare deceniu începând din 1950. Aceasta afectează în prezent până la 100 de milioane de persoane pe an, precizează sursa citată de Agerpres.

Numărul celor care suferă de malnutriția în 30 de state din Asia și Africa a crescut de la 398 de milioane în anul 1990 la 422 de milioane în 2016. ''Malnutriția este identificată drept cel mai important efect al schimbărilor climatice în secolul XXI'', se menționează în raport.

Schimbările climatice se așteaptă să aibă un impact asupra producției agricole. O creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale conduce la reducerea cu 6% a randamentului culturilor de grâu la nivel mondial și cu 10% a celor de orez.

Raportul susține de asemenea că cel puțin 800.000 de decese înregistrate în fiecare an din cauza poluării atmosferice sunt cauzate în exlusivitate de arderea cărbunelui.

''Acest (raport) este un important semnal de alarmă'', a declarat pentru Reuters Christiana Figueres, președinta comitetului executiv al Lancet Countdown și responsabil pentru climă la summit-ul de la Paris. ''Efectele schimbărilor climatice se întâmplă aici și acum'', a adăugat aceasta.

Însă, în ciuda datelor îngrijorătoare ale studiului, Anthony Costello, director în cadrul OMS și copreședinte al Lancet Countdown a declarat că există ''licăriri de speranță'' deoarece deși numărul dezastrelor asociate evenimentelor meteorologice, precum uraganele și inundațiile a crescut cu 46% din anul 2000, numărul deceselor ca urmare a acestora a rămas stabil, ceea ce sugerează că societățile își îmbunătățesc măsurile de protecție contra catastrofelor provocate de factori de mediu.

Aproape 200 de state vor fi reprezentate la Bonn, în Germania, între 6 și 17 noiembrie pentru a stabili un ''regulament'' cu privire la acordul climatic de la Paris pentru a face trecerea de la combustibilii fosili.

Studiul Lancet Countdown nu a publicat numărul total de decese ca urmare a schimbărilor climatice. Conform estimărilor anterioare ale OMS, că ar putea exista circa 250.000 de decese în plus între anii 2030 și 2050 cauzate de schimbările climatice.

Conform cercetării publicată în ''The Lancet'', în cazul a 87% dintre orașele lumii, în care trăiesc miliarde de persoane, au fost depistate depășiri ale valorilor orientative ale poluării stabilite de OMS, precizează Reuters.

 

Published in Sanatate

A doua rectificare bugetară din 2018 are loc luna aceasta. Ministerele Muncii, Afacerilor Interne, Transporturilor, Sănătății, Justiției și Educației vor primi bani în plus.

Diminuări ale fondurilor se vor înregistra la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, informează MFP, printr-un comunicat citat de Agerpres.

"Ministerul Finanțelor Publice anunță că rectificarea bugetară finalizată în luna noiembrie a acestui an este una pozitivă, are la bază consultări premergătoare cu toate ministerele și s-a realizat cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 6,1% față de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare și de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde de lei la 842,5 miliarde de lei", se menționează în comunicat.

Conform sursei citate, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane de lei.

"Bugetele componente ale bugetului general consolidat au înregistrat majorări ale veniturilor (spre exemplu: bugetele asigurărilor sociale +325,0 milioane lei, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate +269,7 milioane lei, bugetele locale +1.020,8 milioane lei), iar alte bugete diminuări ale veniturilor (spre exemplu: bugetul de stat—655,5 milioane lei)", se precizează în comunicat.

De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei.

Reprezentanții MFP precizează că s-au asigurat fonduri suplimentare la bugetele locale, 611,9 milioane lei, pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar de stat (+550 de milioane de lei), finanțarea sistemului de protecție a copilului (+ 61 milioane lei), finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat (0,9 milioane de lei).

Potrivit MFP, Ministerul Muncii și Justiției Sociale va primi în plus 630,9 milioane de lei per sold. S-au asigurat suplimentar 537 de milioane de lei pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocațiilor de stat pentru copii, a indemnizațiilor pentru creșterea copilului și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente indemnizațiilor și 115,9 milioane de lei pentru majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat. Au fost identificate și economii la unele naturi de cheltuieli și prin urmare s-au redus 22 milioane lei.

La Ministerul Afacerilor Interne va fi un plus de 363,5 milioane de lei per sold. S-a asigurat suplimentar suma de 400 de milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute în rezervă și polițiștilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în anul 2017, precum și pentru plata diferențelor rezultate în urma recalculării drepturilor de pensii și s-a redus suma de 36,5 milioane lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

De asemenea, la Ministerul Transporturilor va fi un plus de 293,9 milioane de lei per sold (s-a asigurat suplimentar suma de 345,6 milioane lei pentru asigurarea cofinanțării naționale și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2014-2020 și s-a redus suma de 51,7 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli), iar la Ministerul Sănătății de 281 milioane de lei per sold (s-a asigurat suplimentar suma de 287,2 milioane de lei, în principal, pentru acțiunile și programele de sănătate, pentru plata salariilor medicilor rezidenți, personalului medical din structurile de primiri urgențe, precum și pentru majorarea transferurilor către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și s-a redus suma de 6,2 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli).

Plusul per sold la Ministerul Justiției este de 232,1 milioane de lei. Astfel, s-a asigurat suplimentar suma de 240,2 milioane lei pentru achitarea tranșelor aferente anului 2017 pentru hotărârile judecătorești care au ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției și s-a redus suma de 8,1 milioane lei aferenta economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Și la Ministerul Educației Naționale va fi la rectificare un plus de 30 milioane de lei per sold. S-au asigurat 50 de milioane de lei pentru plata hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din instituțiile de învățământ universitar de stat și s-a redus suma de 20 de milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Totodată, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi majorat cu 269,7 milioane lei, pentru servicii medicale și medicamente, iar Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat cu 323 milioane lei pentru asigurarea necesarului pentru plata pensiilor de asigurări sociale.

Rectificarea din noiembrie prevede diminuări la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-78,5 milioane lei), Ministerul Finanțelor Publice (-51,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene (-43,7 milioane lei per sold, dar s-a alocat suplimentar 71,5 milioane lei pentru PNDL), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-27,8 milioane lei), Ministerul Mediului (-27,4 milioane lei), având în vedere, în principal, gradul de execuție a cheltuielilor.

Published in Fiscalitate

Salariile românilor ar trebui să crească odată cu „revoluţia fiscală”, dar efectul va fi nul. Explicaţia e simplă - în majoritatea cazurilor, e vorba despre majorări nesemnificative care ar urma să fie aplicate de anul viitor, doar că inflaţia a luat-o înainte şi a crescut deja. Mâncarea costă cu 3 la sută mai mult faţă de anul trecut. Carnea, ouăle şi untul sunt în topul scumpirilor, care vor continua, spun patronatele din industria alimentară.

Cătălin Bălan, reporter Digi24: În acest moment, un coș de cumpărături care conține carne, produse lactate, fructe sau alte alimente de bază costă aproximativ 65 lei. De luna viitoare, aceleași produse ar putea costa cu 4 lei mai mult, chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă.

Şi nu sunt singurele scumpiri. În primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creșterile de prețuri de anul acesta se văd în inflația anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

Creşterea tarifelor la energie şi carburanţi, dar şi o depreciere rapidă a leului, înseamnă costuri în plus pentru producători şi transportatori. Și, implicit, preţuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare. Ouăle au ajuns să coste chiar și 1,4 lei bucata, iar prețul untului aproape că s-a dublat şi el.

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta:La ora actuală, sunt obligat să măresc preţul pentru a putea să îmi menţin activitatea. Mă aștept la principala majorare de prețuri la începutul anului viitor.

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL: Consumatorul are două variante: ori umblă la portofel cu 50%, ori se abține 3-4 zile pe săptămână să manânce unt.

Pe lângă unt, carne și ouă vom plăti mai mult şi pentru pâine.

Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN: Forța de muncă a crescut. S-au scumpit gazul, energia. O să scumpim categoric.

Pentru finele anului, Banca Națională se așteaptă ca inflația anuală să ajungă la 2,7%, în creștere de la 1,9%, vechea prognoză.

Published in Fiscalitate

Un primar le-a cerut oamenilor să nu mai iasă din case, de teama ursului. Şi nu este vorba de vreo localitate din zona de munte, ci de o comună aflată la şes, la mai puţin de 50 de kilometri de Capitală. Un urs a fost filmat ziua-n amiaza mare pe şoseaua principală din localitatea Corbii Mari. Animalul a trecut apoi în comuna învecinată, iar oamenii s-au apărat panicaţi cu pari şi cu lopeţi. Ministerul Mediului a emis deja un ordin pentru împuşcarea ursului, dar vânătorii încă nu l-au prins.

După ce au reclamat la 112 prezenţa ursului, sătenii din Ungureni au continuat să-l urmărească. L-au pierdut în crângul de la marginea comunei. Animalul a trecut râul şi a ajuns în gospodăriile din Odobeşti, comuna învecinată.

Localnică„Venea de aici, aşa: îîî, îîîî. Când mi-am aruncat ochii, toţi copiii mei au ieşit afară. Că au ieşit afară şi ei după mine. Aici era! În locul ăsta, aşa, aici. Am ieşit cu lopeţi, cu cazmele, cu un băţ în mână. S-a întors înapoi, a luat-o pe aici şi dus a fost.”

Alertaţi, vecinii, primarul, viceprimarul şi şeful de post au plecat în căutarea ursului.

Ion Vlad, viceprimar loc. Odobeşti, Dâmboviţa: „După ce a fugit de acolo, a intrat aici în porumbul ăsta cules. S-a ascuns acolo. Noi cu un tractor, cu lumini, am tot mers prin tot ăsta. De acolo a fugit în partea cealaltă, mai este un teren aici, tot aşa nelucrat şi crescut salcâmi pe el. Şi apoi a dispărut.”

La solicitarea prefecturii Dâmboviţa, Ministerul Mediului a emis aviz pentru împuşcarea animalului. Vânătorii nu au reuşit însă să-l prindă. Sătenii se tem. Iar primarul ţine localitatea în alertă.

„Fata mea îi e frică să mai iasă cu copiii la autobuz. Că iese la 6 şi ceva să ducă copilul la microbuz şi e urşi. Autorităţile să ia măsuri! Să ducă să-l păzească şi noaptea. Să vadă de unde iese, cum iese.”

„Trebuie autorităţile de la comună să ducă să ia măsuri. Să-l prindă. Să... Eu ştiu ce să mai zicem? Este pericol mare! Pentru că de, ne e frică!”

Nicolae Alecu, primar Odobeşti, Dâmboviţa: „Toată ziua am alergat după el. Peste 150 de kilograme, speriat, dezorientat, dar foarte şiret. Ne-a plimbat prin toată comuna cum a vrut el. Şi chiar am avut un incident: una dintre femeile bătrâne la o vârstă de 90 de ani a mers pe o parcelă de trifoi intravilan şi a trecut ursul pe lângă ea la 30 de metri maxim, da.”

Vânătorii continuă să caute ursul şi la această oră. Avizul de împuşcare emis de minister este valabil numai în perimetrul localităţilor Odobeşti şi Corbii Mari, la 50 de kilometri distanţă de Bucureşti.

Published in Media

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top