Miercuri, 22 08 2018
Mihail Vlasov, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României - CCIR, a fost condamnat vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 9 ani şi 10 luni închisoare, într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

 

Conform deciziei instanţei, Vlasov a primit 2 ani închisoare pentru folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, 6 ani pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, 2 ani şi 6 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

„Ministerul Justiției a inventat o procedură de selecție a procurorilor de rang înalt care nu este legală, nefiind prevăzută în Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și care încalcă deliberat independența justiției lăsând întreaga procedură exclusiv la aprecierea discreționară a unui ministru al justiției numit politic”, arată senatorul PNL Iulia Scântei, într-un comunicat de presă. 
Este o presiune uriaşă pe locurile de la secţiile din unităţile medicale unde sunt tratate afecţiunile care reprezintă principalele cauze de deces din România. În unităţile medicale se lucrează cu programări întinse pe luni de zile. Spitalele au grad de ocupare de 100% sau aproape. La Institutul de Oncologie sunt cele mai rapide programări: pacienţii aşteaptă aproximativ 3 săptămâni. La Recuperare sunt programări pe 9 luni sau chiar pe ani, în cazul implantului cohlear. La Spiridon, Clinica de Cardiologie este supraaglomerată, după ce Institutul de Boli Cardiovasculare a ars. Singura opţiune rămâne sistemul privat, dar oamenii de rând nu-şi permit costuri de coplată de 1.000 de euro sau chiar mai mult, plus că aici nu poţi găsi multe dintre serviciile de la stat.

 

Politicienii, în frunte cu Liviu Dragnea, au de un an şi jumătate o singură prioritate: Legile Justiţiei, demiterea şefei DNA, suspendarea Preşedintelui. În acest timp, în viaţa lor de zi cu zi, românii bat la uşi închise în spitale, se înscriu pe liste de aşteptare interminabile, într-un sistem ca un vas în care este deja presiune şi aşteaptă să explodeze.

Este o presiune uriaşă pe locurile de la secţiile din unităţile medicale unde sunt tratate afecţiunile care reprezintă principalele cauze de deces din România. În unităţile medicale se lucrează cu programări întinse pe luni de zile. Spitalele au grad de ocupare de 100% sau aproape. La Institutul de Oncologie sunt cele mai rapide programări: pacienţii aşteaptă aproximativ 3 săptămâni. La Recuperare sunt programări pe 9 luni sau chiar pe ani, în cazul implantului cohlear. La Spiridon, Clinica de Cardiologie este supraaglomerată, după ce Institutul de Boli Cardiovasculare a ars. Singura opţiune rămâne sistemul privat, dar oamenii de rând nu-şi permit costuri de coplată de 1.000 de euro sau chiar mai mult, plus că aici nu poţi găsi multe dintre serviciile de la stat.

 

Politicienii, în frunte cu Liviu Dragnea, au de un an şi jumătate o singură prioritate: Legile Justiţiei, demiterea şefei DNA, suspendarea Preşedintelui. În acest timp, în viaţa lor de zi cu zi, românii bat la uşi închise în spitale, se înscriu pe liste de aşteptare interminabile, într-un sistem ca un vas în care este deja presiune şi aşteaptă să explodeze.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de demitere a Laurei Codruța Kovesi. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi.

 

În cinci ani de anchetă nu s-a putut demonstra că șpaga era mascată în consultanță. Aflat în vizorul procurorilor DNA din 2012, fostul manager al Spitalului „Parhon”, medicul Adrian Covic, a scăpat de acuzaţiile spălare de bani, abuz în serviciu şi luare de mită. Covic nu poate, însă, răsufla uşurat: este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi pentru conflict de interese. Acuzația este de evaziune la o sumă încasată de peste 2 milioane de lei.

 

După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.

În cinci ani de anchetă nu s-a putut demonstra că șpaga era mascată în consultanță. Aflat în vizorul procurorilor DNA din 2012, fostul manager al Spitalului „Parhon”, medicul Adrian Covic, a scăpat de acuzaţiile spălare de bani, abuz în serviciu şi luare de mită. Covic nu poate, însă, răsufla uşurat: este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi pentru conflict de interese. Acuzația este de evaziune la o sumă încasată de peste 2 milioane de lei.

 

După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.

Președintele UAP Iași spune că problema nu e creația în sine, ci spațiul în care se află. Reacțiile criticilor sunt împărțite. Mihai Păstrăguș: „Primarul nu se consultă, ignoră artiștii consacrați”. Sorin Purcaru: „Lucrarea nu mă deranjează, bine că e altceva”. Opera plantată pe Pietonal a costat 16.000 de euro. Primăria a plătit banii unei firme din București, în care acționar cu 30% este un avocat trimis în judecată de DNA.

 

Lucrarea artistului german Clemens Behr, ce a fost amplasată pe pietonalul Ştefan cel Mare, a suscitat vii polemici în rândul ieşenilor.

Președintele UAP Iași spune că problema nu e creația în sine, ci spațiul în care se află. Reacțiile criticilor sunt împărțite. Mihai Păstrăguș: „Primarul nu se consultă, ignoră artiștii consacrați”. Sorin Purcaru: „Lucrarea nu mă deranjează, bine că e altceva”. Opera plantată pe Pietonal a costat 16.000 de euro. Primăria a plătit banii unei firme din București, în care acționar cu 30% este un avocat trimis în judecată de DNA.

 

Lucrarea artistului german Clemens Behr, ce a fost amplasată pe pietonalul Ştefan cel Mare, a suscitat vii polemici în rândul ieşenilor.

Micile primării sunt sub jugul clanurilor: incompatibilitățile între soți sunt rezolvate prin artificii grosolane. Familiile conduc primării, Poliție, consilii locale și departamentele financiare. La Ţibăneşti, primarul Aurica Cobuz şi-a făcut soţul şef la Poliţia Locală, cu salariu de 1.000 de euro. Au făcut un artificiu, trecând Poliția în subordinea viceprimarului. La Mironeasa, viceprimarul şi primarul sunt soţ şi soţie. La Trifeşti, soţul este primar, soţia contabil-şef, dar spun că nu sunt incompatibili: actele le semnează altcineva. La Tătăruși, primarul a divorțat de formă de secretarul CL, iar la Grozești pe toți angajații îi cheamă Lupu.

 

Primarii comunelor fac orice le trece prin cap. La ordinea zilei este angajarea rudelor în instituţiile pe care le conduc. Cu ajutorul unor consilii locale favorabile, îşi fac membrii familiilor funcţionari, fără teamă de consecinţe şi  au mereu răspunsuri pe lângă lege la îndemână. Este exemplul câtorva primari din judeţul Iaşi care le sunt şefi partenerilor de viaţă sau rudelor apropiate.

Pagina 1 din 39

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top