fbpx
 
Colapsul Bucium nu e o fatalitate. E suburbia cu cel mai lung traseu (şi cele mai lungi coloane implicit), dar colaps e şi în Lunca Cetățuii-Valea Adâncă, şi în Rediu-Valea Lupului. Nu e colaps doar în Galata când pleacă Mihai Chirica de-acasă şi are deschizători de drumuri în intersecţii ca un veritabil Ceauşescu (substantiv comun).

Fost președinte al României, Ion Iliescu reacționează, într-o postare pe blogul personal, la împlinirea a 30 de ani de la primele alegeri organizate după căderea comunismului, pe care le-a câștigat.

Timişoara va avea stadion de 30.000 de locuri cu bani de la CNI (Guvern). Nu ştiu ce criterii s-au avut în vedere, dar realitatea crudă este ca în toată Moldova, de la Milcov până în Darabani, unde se agaţă harta-n cui, CNI n-a finanţat niciun stadion şi nicio sală polivalentă modernă. Un teritoriu imens, cu 9 judeţe, cu o treime din populaţia ţării, lăsat pustiu. Este frustrant.

Timişoara va avea stadion de 30.000 de locuri cu bani de la CNI (Guvern). Nu ştiu ce criterii s-au avut în vedere, dar realitatea crudă este ca în toată Moldova, de la Milcov până în Darabani, unde se agaţă harta-n cui, CNI n-a finanţat niciun stadion şi nicio sală polivalentă modernă. Un teritoriu imens, cu 9 judeţe, cu o treime din populaţia ţării, lăsat pustiu. Este frustrant.

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a spus, miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecaţi în afara graniţelor, subliniind că motivele emigrării sunt corupţia, calitatea slabă a clasei politice şi sărăcia.

Votul reprezintă mecanismul fundamental al unei democrații consolidate. Recenta experiență a referendumului național presupune, în mod firesc, o analiză sociologică, dar și reflecția clasei politice. Este aproape inexplicabil faptul că, după mulți ani în care România a traversat o perioadă tulbure, un univers închis, totalitar, în care pluralismul politic, libertatea de expresie și dreptul la un vot autentic erau deziderate majore, astăzi nu reușim să găsim soluții pentru o participare activă la vot.

Dacian Cioloş a lansat un mesaj critic la adresa clasei politice, în urma votului din Comisia Juridică, privind Legea graţierii.

 


Eurodeputatul Tokes Laszlo a declarat că relaţiile româno-maghiare au nevoie de un dialog reprezentativ la scară naţională, pentru a clarifica şi rezolva toate problemele printr-o voinţă comună.

 


Cine este Iulia Scântei, candidata PNL pentru Senat, care dorește să fie „Ministrul de Externe al Iașului”?

 

Iulia Scântei, candidatul Partidului Național Liberal de pe prima poziție pentru Senatul României a fost întotdeauna preocupată de munca sa, de profesia pe care a ales-o, cea de jurist și notar public, însă, ca toți cetățenii României a fost dezamăgită de fosta și actuala clasa politică, considerând că România a ajuns la un moment de răscruce. Drumul pe care îl va alege țara în 11 decembrie va decide viitorul nostru pentru mulți ani de acum încolo.


Sunt atent la ceea ce se întâmplă în politică de prin anul 2003, când am scris primul text într-un ziar. De atunci şi până anul trecut, cu mici excepţii, principalele personaje care au polarizat scena politică au fost aceleaşi.

 

Mi-l amintesc pe Relu Fenechiu, mereu la costum şi prezentând planuri măreţe, pe Dan Cârlan ba încercându-şi talentul literar în comunicate de presă, pentru că pe unele le scria personal, ba luptându-se ca un erou cu Gheorghe Nichita, ca ulterior să facă împreună blaturi. Mi-l amintesc pe Ion Solcanu neştiind ce l-a lovit când Nichita l-a mătrăşit din politică sau pe Constantin Simirad luând peste picior pe toată lumea. Îmi amintesc şi de facilul drum pe care Cristian Adomniţei l-a parcurs de la modestie şi până la culmea aroganţei.

 

Astăzi, Relu Fenechiu nu ştie ce fapte să mai recunoască pentru a ieşi cât mai repede din puşcărie. Gheorghe Nichita nu s-a împăcat cu ideea că parcursul său politic este istorie şi, printre termenele de la procese, încă se zbate să apară în prim-plan. La banii pe care i-a avut pe mână, probabil lui Cristian Adomniţei nu-i vine să creadă că „a picat” pe-o găinărie. Dintre toţi, cel mai abil a fost mereu Dan Cârlan. Mereu perdant, el a ştiut întotdeauna să câştige din înfrângeri. Fără scandal şi tinichele penale legate, abilul liberalo-democrato-socialist a simţit că e momentul să se retragă la Bucureşti, pe-o funcţie bine plătită dar mai puţin vizibilă. Cât despre Constantin Simirad, acesta pare mai degrabă interesat de rotunjirea pensiei cu un post de consilier al actualului primar decât de vreo miză politică.

 

Pentru prima dată, clasa politică locală e pe cale să se schimbe brusc şi radical. Mihai Chirica, fostul director tehnic al Primăriei a ajuns primar. Maricel Popa, om de afaceri, a devenit şeful Consiliului Judeţean. Andrei Postolache, apărut de niciunde, a bulversat toate calculele strategilor de campanie, fiind votat de 13% dintre alegători. PNL nu are încă un lider, dar este limpede că nu va fi condus de un reprezentant al gărzii vechi.

 

Schimbările nu sunt numai la vârf. Aşa cum se conturează listele preliminare pentru parlamentare ale partidelor, sub un sfert din vechii parlamentari vor avea locuri eligibile. Petrică Movilă, Daniel Oajdea, Anghel Stanciu, Mihaela Popa, personaje din zona a doua a politicii, dar longevive ca prezenţă pe plan local, par să nu mai prindă un nou mandat.

 

Practic, o lume nouă ia în stăpânire administraţia şi bugetul Iaşului. Resetarea clasei politice e aproape completă. Ce nu se ştie încă: se schimbă doar numele variabilelor sau şi algoritmul?