Miercuri, 17 01 2018
Reporter Online

Reporter Online

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

O maşină a ars în întregime, iar două persoane au fost rănite, în urma unui incendiu izbucnit, în această seară, la un service auto din Galaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Cătălin Sion.

Potrivit sursei citate, din hală au ars aproximativ 150-200 metri pătraţi şi toate bunurile din interior.

‘Au fost două persoane care au suferit arsuri uşoare. Uneia i s-a acordat asistenţă medicală la faţa locului de către echipajul SMURD, fără a fi transportată la spital, iar o persoană s-a deplasat singură la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Galaţi, tot cu arsuri uşoare’, a spus Sion.

ISU Galaţi a intervenit cu patru autospeciale de la Detaşamentul de Pompieri Galaţi.

‘Cauza probabilă a incendiului este în curs de stabilire’, a precizat Sion. (Agerpres/ FOTO arhivă libertatea.ro)

Magistraţii de la Tribunalul Vaslui au decis, marţi, reluarea de la zero a procesului în care 22 de vameşi de la Vama Albiţa erau judecaţi pentru fapte de corupţie.

Decizia vine după ce judecătorul care a instrumentat dosarul vameşilor a plecat la o altă instanţă, exact înainte de ultimul termen din proces.

„Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directă a inculpatului şi a martorilor de către noul judecător învestit cu soluţionarea cauzei după schimbarea componenţei completului atrage o încălcare a dreptului la un proces echitabil”, a declarat avocatul Oana Iovu.

Noul judecător a decis readministrarea probatoriului, strategie pe care apărătorii o aveau oricum pregătită. Astfel, atât inculpaţii, cât şi sute de martori urmează să fie reaudiaţi.

În urmă cu patru ani, 22 vameşi de la Albiţa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, pentru fapte de corupţie. La momentul respectiv, în urma unor descinderi la domiciliile acestora, au fost ridicaţi saci cu bani, sumele neputând fi justificate de vameşi. 18 persoane au fost arestate, ulterior ele fiind eliberate şi plasate sub control judiciar.

Dintre toate persoanele trimise în judecată pentru fapte de corupţie, una singură a admis acuzaţiile şi a cerut să fie judecată în baza acordului de recunoaştere. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că relaţiile româno-japoneze vor fi ridicate la nivel de parteneriat strategic „în viitorul nu foarte îndepărtat”.

„Astăzi, am fost de acord că împărtăşim aceleaşi valori şi obiective strategice, avem evaluări similare în materie de securitate într-un mediu atât de volatil, precum şi interese economice comune. În acest context, am decis împreună cu domnul prim-ministru Abe să lansăm demersurile necesare pentru ca în viitorul nu foarte îndepărtat să ridicăm relaţia dintre România şi Japonia la nivel de parteneriat strategic”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că vizita premierului japonez reprezintă un „moment istoric”.

„Este prima vizită oficială pe care o întreprinde un prim-ministru al Japoniei în istoria relaţiilor româno-nipone şi prima vizită a unui înalt oficial în anul 2018 atât de important pentru noi – anul centenar al României moderne. În acelaşi timp, este un context special. În acest an aniversăm cinci ani de la stabilirea Parteneriatului reînnoit între statele noastre, după ce anul trecut s-au împlinit 15 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat. Tot anul s-au împlinit şi 100 de ani de la numirea primului trimis extraordinar al României în Japonia”, a spus şeful statului.

El a precizat că discuţiile au arătat că relaţiile româno-japoneze au atins un nivel superior de maturitate, ceea ce va duce la intensificarea şi consolidarea şi mai mult a cooperării sectoriale, în toate domeniile.

Şeful statului a precizat că discuţiile au vizat şi dimensiunea economică a parteneriatului româno-japonez şi că a încurajat realizarea mai multor investiţii japoneze în România şi creşterea schimburilor comerciale.

Iohannis a menţionat că a discutat cu oficialul japonez şi despre dimensiunea culturală a relaţiilor dintre România şi Japonia, inclusiv despre Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

De asemenea, discuţiile au vizat colaborarea tot mai extinsă dintre Uniunea Europeană şi Japonia.

„L-am felicitat pe domnul prim-ministru pentru reuşita deosebită a finalizării recente a negocierilor Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniune şi Japonia, care va avea un efect pozitiv, evident, şi asupra relaţiei cu România”, a afirmat Iohannis.

El a mai spus că a discutat cu premierul nipon şi despre evoluţiile de actualitate din cadrul Uniunii, cu accent asupra procesului de relansare a proiectului european, dar şi despre Brexit.


Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, astăzi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, în cadrul vizitei oficiale a înaltului demnitar nipon la Bucureşti.

Este prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei şi are loc în contextul celebrării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia.

Cei doi oficiali vor avea convorbiri în format restrâns, convorbiri în plenul delegaţiilor, declaraţii de presă, iar preşedintele Klaus Iohannis va oferi în onoarea prim-ministrului Shinzo Abe un dineu oficial.

Agenda convorbirilor include, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „stadiul şi perspectivele de consolidare a relaţiilor foarte bune de Parteneriat Reînnoit dintre România şi Japonia, la nivel politic, economic, cultural, al securităţii şi al relaţiilor interumane”.

De asemenea, vor fi abordate subiecte precum cooperarea Japoniei cu Uniunea Europeană, inclusiv în contextul Acordului de Parteneriat Economic dintre Japonia şi UE, evoluţiile la nivel regional, cu accent asupra dosarului nord-coreean, respectiv cooperarea româno-japoneză în plan multilateral.

Potrivit AFP, premierul Shinzo Abe întreprinde un turneu diplomatic în Europa Centrală şi de Est, care cuprinde Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Serbia şi România, în contextul în care Japonia încearcă să obţină sprijin pentru politica sa fermă faţă de Coreea de Nord.

Abe, care urmează să aibă întâlniri cu liderii celor şase ţări vizitate, va fi însoţit de reprezentanţii a peste 30 de companii japoneze. (Agerpres/ FOTO capital.ro)

Copilul în vârstă de doi ani din Mitocul Dragomirnei, în cazul căruia s-a confirmat diagnosticul de rujeolă şi care a murit la începutul acestei luni în Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava a contractat virusul în spital, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, în urma finalizării anchetei, directorul adjunct al DSP Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu.

Potrivit acesteia, în cursul anchetei epidemiologice derulate de DSP, s-a stabilit că doi dintre cei 13 copii diagnosticaţi în acest an cu rujeolă au fost spitalizaţi în aceeaşi perioadă sau în zile apropiate cu copilul din Mitocul Dragomirnei, iar sora unui alt copil care a fost internat a contactat, de asemenea, virusul, toţi aceşti copii nefiind vaccinaţi.

Medicul epidemiolog a subliniat că, în cazul rujeolei, erupţia cutanată apare mai târziu sau poate să lipsească, anticorpii pot fi depistaţi în sângele bolnavului abia la 3 – 4 zile de la erupţie, ceea ce face aproape imposibil un diagnostic precoce de rujeolă, însă el este contagios de la început.

‘Aici este dificultatea cu rujeola, că virusul se elimină masiv încă de la debut, însă anticorpii sunt depistaţi la 3 – 4 zile de la erupţie’, a spus Zorescu, subliniind că, în cazul copilului de la Mitocul Dragomirnei, nu exista contraindicaţie definitivă pentru vaccinare şi ar fi trebuit imunizat.

Adjunctul DSP Suceava a făcut apel la medicii de familie ”să reevalueze contraindicaţiile de vaccinare” deoarece ”singura formă eficientă de prevenire a rujeolei este vaccinarea’.

Un copil în vârstă de de 2 ani din localitatea suceveană Mitocu Dragomirnei a decedat pe 4 ianuarie, în Secţia de Anestezie Terapie Intensivă (ATI) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava, Mihai Ardeleanu, declara atunci pentru AGERPRES că existau suspiciuni conform cărora rujeola ar fi putut cauza decesul copilului, dar numai analiza probelor serologice prelevate şi trimise la Bucureşti va putea confirma sau infirma un diagnostic.

Potrivit lui Ardeleanu, băieţelul decedat în SJU Suceava nu era vaccinat împotriva rujeolei.

Copilul ar fi ajuns în Secţia de Pediatrie a SJU Suceava cu o stomatită, în ziua următoare a fost transferat în Secţia ATI, după ce starea sa s-a agravat, iar a treia zi dimineaţa a survenit decesul.

”A venit cu o stomatită aftoasă, după care s-a dezvoltat un sindrom respirator cu tuse, cu insuficienţă respiratorie, cu scăderea saturaţiei în oxigen. A fost pus pe terapie intensivă în Secţia de Pediatrie şi starea de sănătate deteriorându-se, a fost transferat în Secţia ATI unde, după toate eforturile depuse, a decedat”, a spus Ardeleanu.

În ultimii doi ani, în România au fost diagnosticate cu rujeolă 10.307 persoane şi s-au înregistrat 37 de decese. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că l-a desemnat pe Mihai Fifor, actualul ministru al Apărării, să exercite interimar funcţia de prim-ministru al României, în urma demisiei lui Mihai Tudose.

Conform art. 107, alin. 3 din Constituţie, ‘…preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern’. Interimatul poate dura cel mult 45 de zile.

(Agerpres/FOTO arhivă digi24.ro)

Profitul din investiţii vine din cele mai ciudate direcţii. Din brânză, din floarea soarelui sau din orez. Şi nu e făcut de cei care trundesc să producă, ci de fondurile speculative, cele care caută oportunităţi de câştig. S-a format un nou trend în lume de a face plasamente în tot felul de active exotice.

În ultimii ani, profiturile generate de fondurile speculative au fost afectate de politicile monetare ale băncilor centrale care au redus dobânzile la minime istorice. Le-au cam lăsat fără obiectul muncii. Pieţele clasice de capital şi pieţele la termen au avut creşteri spectaculoase, astfel că fondurile clasice au avut posibilitatea de a genera profituri mari cu riscuri puţine.

 

Fondurile de hedging s-au văzut marginalizate şi atunci au fost obligate să se dezvolte către nişe cu plasamente exotice. În luna octombrie a anului trecut, un fond de investiţii din Elveţia a intrat pe nu mai puţin de 200 de pieţe neconvenţionale, cum ar fi cele de orez sau etanol, iar în luna noiembrie Aspect Capital a început să investească în seminţe de floarea soarelui şi porumb. Alte entităţi pariază şi mai ciudat - de pildă pe o evoluţie a preţului la brânză.

Sunt pieţe mai puţin tradiţionale, cu puţini jucători şi prin urmare pot fi mult mai volatile, ceea ce poate aduce câştiguri mari.

Iar randamentele bune au atras deja investitori care caută să îşi diversifice portofoliile. Fondurile speculative specializate în tot felul de active exotice au ajuns să gestioneze circa 267 miliarde de dolari, potrivit datelor compilate de Eurekahedge.

Cererea este mare datorită performanţelor pe care le-au avut administratorii unor astfel de fonduri. Însă sunt şi riscuri mari. Pe de o parte, pariurile pot fi greşite. Pe de altă parte, astfel de plasamente sunt făcute cu bani de împrumut, iar dacă apare o înăsprire a creditării, astfel de fonduri vor fi lovite de retrageri masive.

Există însă şi riscuri pentru orice consumator din această lume. Contează cât de mult se va extinde această modă, de a paria pe active exotice.

În 2008, preţurile mărfurilor, de la petrol, metale, până la alimente au ajuns la recorduri absolute, pe fondul unor jocuri speculative. Criza subprime începuse în America în august 2007, iar jucătorii au găsit un refugiu pe bursele de mărfuri, unde simţeau că banii lor sunt în siguranţă. Însă pe drum a fost lovit din plin nivelul de trai al omului obişnuit, pentru că au apărut scumpiri din senin.

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene şi scăderea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste reprezintă riscuri la adresa perspectivei creşterii economice.

”Au fost semnalate incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice ce decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB. A fost punctat, de asemenea, riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei. Din perspectiva mediului extern, a fost evidenţiată posibila evoluţie sub aşteptări a inflaţiei în zona euro şi în alte state dezvoltate, în pofida unei expansiuni economice mai robuste”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale publicată pe site-ul instituţiei, informează Agerpres.ro.

Membrii Consiliului au discutat despre posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

'S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care, asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu. În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste. El poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi', informează BNR.

În cazul exportului net este însă de aşteptat o mărire a aportului negativ, dată fiind ampla creştere consemnată în octombrie de soldul negativ al balanţei comerciale, contribuind decisiv la puternica accelerare a trendului de adâncire a deficitului de cont curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la nivelul de 2,00%.

'Ca argumente adiţionale au fost invocate riscul creşterii peste aşteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale şi a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutăţire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potenţială reducere spre valori critice a investiţiilor publice în favoarea susţinerii consumului, de natură să prejudicieze potenţialul de creştere a economiei româneşti şi să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar şi ale deficitului de cont curent. Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Unii membri ai Consiliului au menţionat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară', arată BNR.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii. Unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la potenţiala expansiune peste aşteptări a economiei zonei euro şi a celei globale pe orizontul scurt de timp, inclusiv în contextul persistenţei inflaţiei scăzute, de natură să susţină perspectiva unei normalizări lente a conduitei politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

 

Răcirea vremii va aduce scumpirea energiei electrice. Specialiştii spun că preţurile de pe bursă sunt neaşteptat de mici pentru începutul anului, iar motivul este iarna blândă de până acum. Facturile s-ar putea schimba însă în a doua jumătate a lunii. Comisia Europeană vine şi cu soluţii pentru a ţine sub control creşterea preţurilor.

 

Surpriza acestui început de an: temperaturi mari, preţuri mici iarna. De exemplu, energia care va fi livrată pe 16 ianuarie are un preţ mediu de 175 de lei pe Megawatt oră, de două ori mai mic decât în aceeaşi zi a anului trecut. La prima răcire a vremii însă, consumul de energie electrică a depăşit 9300 de Megawați oră şi indică deja o altă direcţie a preţului pe bursă.

O creştere faţă de valorile actuale, evident! 139 de lei pe Megawatt oră, preţul mediu pe primele 15 zile, nu este un preţ specific lunii ianuarie”, spune Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică.

În trimestrul al treilea din 2017, România a avut cea mai mare scumpire a energiei electrice vândută pe bursă, din toată Europa. Creşterea de 52 de procente a plasat România în vârful clasamentului în funcţie de preţul electricităţii: peste 50 de euro pe Megawatt oră, mai mare decât în ţări precum Germania, Bulgaria sau ţările nordice. Marea Britanie este singura care a înregistrat o scădere a valorii energiei.

Efectele au fost resimţite imediat de populaţie. Facturile consumatorilor casnici au crescut cu peste 12 procente în 2017.

Cea mai scumpă energie, aproape 50 de bani pe kilowatt oră, o plătesc locuitorii din Oltenia şi Moldova, cele mai sărace regiuni din România. Cel mai mic preţ, de 0,45 de lei per kilowatt oră, îl plătesc consumatorii din Bucureşti şi Ilfov. Tarifele sunt valabile pentru consumatorii care nu au optat pentru schimbarea furnizorilor tradiţionali.

Preţul de anul trecut, creşterea cu 12% reflectă condiţiile din piaţa en gros, unde preţul energiei a crecut mult mai mult”, spune Ioan Lungu.

Ca să resimţim mai puţin variaţiile de preţ, Comisia Europeană a calculat economia pe care o putem face prin înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, cu unele pe bază de LED. În România, efectul ar fi de aproape 6 euro pentru un bec de zece wați.

Dacă folosim un bec cu o putere mai mare, de 12 wați, economia pe care o facem este de 7,2 euro, cu un bec de 15 wați, economia într-un an ajunge la 9 euro. Vorbim de un singur bec, însă în casă avem mai multe”, relatează Cătălin Bălan, jurnalist Digi24.

Începând cu 1 ianuarie, piaţa de energie electrică este complet liberalizată, iar consumatorii îşi pot schimba furnizorii cu unii care oferă tarife mai mici decât cele practicate de furnizorii tradiţionali.

Sursa: digi24

Pagina 1 din 43

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top