Curtea Constituţională a României a constatat, joi, că sunt neconstituţionale dispoziţiile din Legea bugetului de stat pe anul 2021 prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă din România urma ca în acest an să îşi asigure finanţarea din venituri proprii.

Potrivit unui comunicat CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 38 din Legea bugetului de stat pe anul 2021 numărul 15/2021.

„Curtea a constatat că art. 38 din Legea nr.15/2021 încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii, prin raportare la art. 65 alin. (1) şi (2) lit. b), art.76 alin. (2) şi art.138 alin. (2) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept”, se precizează în comunicat.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale au următoarea redactare: „Până la data de 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art. 20 din Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea cheltuielilor instituţiei se asigură din veniturile proprii”.

Avocatul Poporului a formulat excepţie de neconstituţionalitate privind prevederi din Legea bugetului de stat pe 2021 referitoare la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România.

„Deşi derogarea este o problemă de opţiune legislativă a Parlamentului, normele derogatorii aplicate în mod repetat unor reglementări legale în vigoare creează un grad sporit de instabilitate, fragilizând însăşi existenţa instituţională, în cazul de faţă desfăşurarea activităţii Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, instituţie de largă cunoaştere internaţională. Sub acest aspect, considerăm că limitarea derogărilor are tocmai scopul respectării cadrului general şi procedurilor privind administrarea şi utilizarea fondurilor publice”, stipulează excepţia de neconstituţionalitate.

Conform acesteia, deşi modificarea adusă pe calea derogării este temporară, aceasta lipseşte de fonduri suficiente buna funcţionare a instituţiei, obligată să-şi asigure finanţarea cheltuielilor numai din veniturile proprii, potrivit Agerpres.

„Lipsa unor fonduri suficiente ca urmare a finanţării numai din venituri proprii, fără susţinere bugetară, afectează atât statutul academiei, buna funcţionare şi eficacitatea activităţii desfăşurate, cât şi statutul membrilor săi”, a adăugat sursa citată.

Guvernul a realocat, la începutul anului, aproximativ 9 milioane de lei de la Academia Oamenilor de Știință (AOSR) către proiecte de investiții. Sutele de membri care primeau indemnizații de la stat pentru apartenența la aceast organism, creat între alții de Ecaterina Andronescu, au trebuit să se finanțeze din surse proprii.

În această academie paralelă, care este doar una dintre multele instituții a căror activitate nu se face remarcată, își găsesc un loc călduț foști sau actuali politicieni. Unul dintre membrii AOSR este chiar fostul președinte Ion Iliescu.

Anul trecut, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, pe scurt AOSR, a primit de la bugetul de stat peste 10,5 milioane de lei, adică aproximativ 2 milioane de euro. Mai bine de jumătate din sumă, aproape şase milioane de lei, s-au dus pe indemnizaţiile membrilor.

Membrii titulari primesc o indemnizaţie lunară brută de 2.000 de lei, membrii corespondenţi 1.400 de lei brut, iar cei de onoare, 1.000 de lei brut. Alţi 2,7 milioane de lei au fost cheltuiţi pentru plata salariilor angajaţilor. Preşedintele AOSR este Adrian Badea, iar salariul său este echivalent cu cel al unui ministru: 21.840 de lei brut.

Personaje controversate, venituri uriașe

Europa Liberă a extras cele mai cunoscute nume ale „oamenilor de știință” din România.

– Astfel, din Secția de Științe Medicale fac parte Vasile Burlui, Mihai Lucan, Irinel Popescu și Vladimir Alexandru Ciurea. Lucan este pus sub acuzare de DIICOT în dosarul „Transplantul”, iar Irinel Popescu este cercetat de DNA pentru luare de mită.

Din Secția Științe Agricole fac parte Gheorghe Sin și Valeriu Tabără. Primul a fost condamnat la 4 ani închisoare cu suspendare în dosarul lui Dan Voiculescu. Al doilea este fost ministru al agriculturii și fost membru al PD.

– Ecaterina Andronescu, senator PSD, conduce Secția de Științe chimice a AOSR. Ea se numără printre semnatarii proiectului de lege care a condus la reactivarea acestei instituții de cercetare fără rezultate notabile, dar care consumă anual 10 milioane de lei de la buget. De altfel, potrivit declarației de avere din 2017, Andronescu a primit 24.120 de lei de la AOSR pentru „plata cu ora”.

– Secția Științe Biologice îi are printre membri pe Gheorghe Mencinicopschi și Bogdan Alexandru. Primul a fost condamnat definitiv la 8 ani închisoare în dosarul ICA, iar Bogdan Alexandru este trimis în judecată de DNA pentru un prejudiciu de 3,7 milioane de euro adus Academiei Române.

– Din Secția Științe Tehnice fac parte astronautul Dumitru Prunariu, fostul deputat PSD Anghel Stanciu declarat incompatibil de ANI, fostul președinte Ion Iliescu, trimis în judecată în dosarul Revoluției, și primarul Timișoarei, Nicolae Robu. Ultimii doi sunt membri de onoare ai AOSR.

– Din secția Științe economice fac parte Eugen Ovidiu Chirovici, acum scriitor în Marea Britanie, fostul deputatl Aurel Vainer,care este și președinte al Confederației comunităților evreiești, și Sorin Petre Dimitriu. Cel din urmă este membru corespondent al AOSR și condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare pentru fraudă cu fonduri europene.

– Din Secția de Teologie și Filosofie fac parte prelații ÎPS Nifon Mihăiță și ÎPS Teodosie Petrescu. În aceeași secție îl regăsim pe Aurel Papari, profesor psihiatru declarat de instanță colaborator al Securității după ce și-a turnat pacienții din ospiciu. Un alt membru al secției amintite este gazetarul Ion Cristoiu, membru de onoare al AOSR.

– La Științe Istorice îi regăsim pe fostul senator PSD (vorbim de anii 90) Ion Solcanu, publicistul Dinu Săraru (un apropiat al PSD), academicianul, Răzvan Theodorescu, fost senator și ministru al culturii în epoca Iliescu, dar și pe fostul director al CNSAS, Gheorghe Onișoru.

– Secția Științe Militare este ocupată de chestorul de poliție Anghel Andreescu, generalii Eugen Bădălan și Constantin Degeratu, senatorul Teodor Meleșcanu, care este membru onorific și Aliodor Manolea, membru asociat.

Sursa: Digi24