
Homocisteina. Laboratoarele Praxis
Homocisteina este un produs rezultat din metabolismul metioninei, un aminoacid necesar creșterii și dezvoltării normale a organismului si producerii de energie celulară. Un adult sănătos are nevoie de aproximativ 800 până la 1000 de miligrame de metionină pentru a satisface cerințele zilnice. Aminoacizii sunt substanțe chimice din sânge care ajută la crearea proteinelor.
Majoritatea oamenilor pot obține cantitățile potrivite de acest aminoacid cu alimente bogate în metionină, cum ar fi fructele de mare, carnea și produsele lactate.Aceasta constituie printre altele, o sursă importantă de sulf.
Homocisteina este un produs toxic de descompunere, din acest motiv
– este fixat rapid cu ajutorul vitaminei B12 și a acidului folic apoi transformat în metionină sau
– din nou descompus cu ajutorul vitaminei B6 si eliminat în mare parte prin rinichi.Vitamina B12, vitamina B6 și vitamina B9 (folații) descompun homocisteina pentru a genera alte substanțe chimice de care organismul are nevoie.
Când interacționează cu vitaminele B, homocisteina se transformă în două substanțe:
- Metionina, un aminoacid esențial și antioxidant care sintetizează (creează) proteine.
- Cisteina, un aminoacid neesențial sintetizat din metionină care reduce inflamația, crește comunicarea dintre celulele imunitare și crește sănătatea ficatului.
De obicei, homocisteina se descompune în alte substanțe și doar cantități mici de homocisteină rămân în sânge. Unele condiții interferează cu acest proces și de aceea in sange apar niveluri mari ale homocisteinei. Odată cu înaintarea în vârstă, funcția rinichilor scade și automat nivelul homocisteinei crește (cu aproximativ 10% la 10 ani).
– in cazul în care aportul de acid folic și de vitamină B din alimentație nu este suficient, homocisteina nu poate fi descompusă și eliminată.
– consumul exagerat de cafea afectează asimilarea de acizi folici și vitaminele B în tractul intestinal.
– dietele bogate în metionină (ex: ouă, pește, organe, alune braziliene, porumb) acumuleaza homocisteină.
– numeroase medicamente influențează metabolismul metioninei și „consumă” vitaminele B și acizii folici, astfel că acestea nu mai reușesc să își îndeplinească sarcinile. Printre acestea se numără antibioticele, medicamentele folosite în tratarea tuberculozei, anti-epilepticele, pilulele anticoncepționale, tratamentele reumatologice și expectorantele.
– afecțiuni care presupun o creștere a necesarului complet de vitamină B și acizi folici, spre exemplu diabetul, cancerul, afecțiunile hepatice și cele neurologice (neuropatii).
– femeile gravide cu hiperhomocisteinemie severă vor avea implicit și homocisteinurie, o afecțiune a metabolismului. Acest lucru conduce la defecte neuronale și cardiovasculare ale fătului, cum ar fi retardul mintal sau tromboembolism arterial.
– in condițiile slăbirii rinichilor, homocisteina nu mai este descompusă suficient și eliminată.
– de asemenea, se pare că lipsa mișcării afectează cantitatea de homocisteină
Homocisteina poate afecta corpul în diferite moduri. Este dăunătoare celulelor, în mod direct afectând peretele intern, dar și indirect prin activarea diferitelor mecanisme. Animă celulele fagocitare, îndemnându-le să pătrundă în pereții vaselor, determinând modificarea celulelor musculare. Nivelul ridicat permanent de homocisteină din sânge (hiperhomocisteinemie) determină calcifierea vaselor, conducând astfel la apariția mai multor boli: infarct, atacuri cerebrale, blocaje arteriale. Se pare că influențează și riscul apariției trombozei venoase. De asemenea, există teorii care pretind că homocisteina ar constitui un factor de risc pentru boala Alzheimer și a formelor de demență asociate cu modificările vaselor de sânge, dar și a degenerescenței maculare, afecțiune oculară cu frecventă sporită odată cu înaintare în vârstă.
Factorii de risc pentru nivelurile crescute de homocisteină sunt, prin urmare:
- Nivelul scăzut de vitamina B12
- Nivelul scăzut de acid folic
- Lupus eritematos
- Afecțiuni renale cronice (ce conduc la risc cardiovascular crescut)
- Vârsta înaintată (cu risc cardiovascular crescut)
- Unele medicamente care tratează bolile autoimune sau inflamatorii
Hiperhomocisteinemia severă este produsă de defecte genetice, cel mai adesea cauza fiind deficitul homozigot de CBS și MTHFR.
Metilen tetrahidrofolat reductaza (MTHFR) si cistationin beta-sintetază (CBS) sunt enzime necesare pentru degradarea optima a homocisteinei.
Pacienții care au acest deficit de homozigot vor fi cei care vor avea homocisteină la nivel ridicat în sânge, pe când pacienții cu genotip heterozigot vor avea forme mai ușoare ale afecțiunii. Aproximativ 1% din populația lumii are deficit de heterozigot de CBS și MTHFR.
Fără tratament, nivelurile crescute de homocisteină pot duce la complicații grave de sănătate si crește riscul de:
- Cheaguri de sânge.
- Demenţă.
- Boala de inima.
- Accident vascular cerebral.
Nivelurile de homocisteină sunt de obicei mai crescute la bărbați decât la femei și cresc odată cu vârsta. La bărbați, un nivel ridicat este considerat unul ce depășește 11.4 μmol/L, în timp ce la femei, problema apare când homocisteina depășește 10.4 μmol/L. In cazul unei hiperhomocisteinemii valoarea homocisteinei in sange este de peste 15 μmol/L.
Testul de sânge pentru homocisteină se realizează de obicei dimineața, înainte de masă, dar acest lucru poate determina un nivel fals scăzut. Dacă după repetarea testului în 2 ore, nivelul de homocisteină a crescut, se va considera că pacientul are hiperhomocisteinemie.
Testarea homocisteinei poate fi influențată de anumite medicamente care influențează nivelul vitaminei B12 și a acidului folic (medicamente pentru boli autoimune sau chiar și contraceptive orale).
Atunci când nivelul de homocisteină este ridicat – în funcție de gravitate și ceilalți factori de risc – se recomandă un tratament cu acizi folici și vitaminele B6 și B12 pe termen îndelungat.
Bibliografie:
-
Studiul ”Hyperhomocysteinemia, Atherosclerosis and Thrombosis”, publicat în Thrombosis and Haemostasis, în 1999, autor: Marco Cattaneo.
-
Insert reactiv Homocisteina Randox, Praxis
Distribuie acest articol, alege-ți platforma!
URMĂREȘTE-NE PE GOOGLE NEWS:
Un bărbat de 54 de ani din Rotterdam, Țările de Jos, a ajuns la terapie intensivă după ce a băut 22 de litri de lapte integral în 2 zile
Articole din aceeași categorie
Articole pe subiecte simiare
Alte articole