Numărul minorilor implicați în traficul de droguri a crescut considerabil în ultima perioadă, iar traficanții folosesc noi metode de a aduce și vinde substanțe interzise în România: platforme online specializate, amfetamină și ecstasy comandate prin Darknet cu plata în criptomonede, distribuția prin intermediul unor clanuri, arată DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.

România continuă să fie o țară de tranzit pentru anumite tipuri de droguri, însă apare riscul ca grupări teroriste din Orientul Mijlociu să-și finanțeze activitățile prin distribuția de substanțe interzise.

Piața drogurilor din Capitală este dominată de traficanți care au legături cu comunitatea turcă, iar pentru distribuția stradală un rol important îl au clanurile de etnie romă.

A crescut semnificativ traficul cu amfetamină și ecstasy și există pericolul apariției laboratoarelor de morfină – după model olandez

Conform DIICOT, în ultimii ani, s-a constatat o accentuare a traficului de amfetamină și MDMA (ecstasy) pentru consumul din România, drogurile fiind comandate prin Darknet.

„Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de DIICOT, aceste droguri sunt comandate prin rețeaua de internet Darknet (un tip de rețea suprapusă care face parte din rețeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile și serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui „portofel electronic”. Un element de noutate este reprezentat de apariția pe rutele clasice a unor cantități de morfină – bază, având ca destinație Olanda, unde există laboratoare de producție a heroinei. Riscul apariției de astfel de laboratoare și în România este unul în creștere în special pentru faptul că în spațiul european transportul precursorilor necesari este facil”, spun procurorii.

Referitor la tendințe, se remarcă sporirea conexiunilor între diferitele genuri de infracțiuni (trafic de droguri, infracțiuni informatice, pornografie infantilă, trafic de persoane, violență, furt, tâlhărie) și proliferarea grupărilor infracționale organizate policalificate, cu implicarea lor în activități infracționale de trafic intern și internațional de droguri, date fiind câștigurile foarte mari și rezultate rapide.

„În plus, a crescut considerabil participația la comiterea acestui gen de fapte de către inculpați minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate față de aceștia. O altă modalitate de comitere a infracțiunii de trafic de droguri cu adresabilitate predominantă în rândul tinerilor este prin extinderea și dezvoltarea pieței de vânzare și consum de droguri pe segmentul online, respectiv apariția unor platforme specializate online de distribuire a drogurilor unde principalul avantaj al membrilor care accesează asemenea platforme online este acela al anonimității”, este concluzia anchetatorilor.

România – țară de tranzit din două direcții: heroină – din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan; cocaină sau ecstasy – din Vestul Europei

Din perspectiva României, spune DIICOT, se poate estima că se vor menține rutele clasice de transport al heroinei din Asia către Europa de Vest, cu intersectarea terestră sau maritimă, pe una din subrute, a României ca țară de tranzit.

„Grupările de criminalitate organizată vor încerca să dezvolte capabilități proprii de producție a drogurilor, pe teritoriul național (culturi de canabis, laboratoare de producere sau de extracție a drogurilor, deturnări din circuitul licit de precursori). Mediul on-line și sistemele de coletărie vor fi folosite preponderent pentru comandarea, respectiv introducerea în țară de cantități mici și medii de droguri. În condițiile focarului de conflict din Orientul Mijlociu, apare riscul ca grupări teroriste să ia în calcul finanțarea activităților teroriste prin traficul de droguri”, explică procurorii.

În ceea ce privește heroina provenită din zona Afghanistan, Iran sau Pakistan, s-a stabilit că ruta de traficare presupune traversarea Turciei, Bulgariei și României spre țările din Europa de Vest, precum și că același itinerariu este utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau de MDMA, atât pe cale aeriană, cât și, în special, pe cale rutieră.

„În unele cazuri, s-a constatat folosirea a două rute alternative traseului anterior menționat. Unul dintre aceste itinerarii presupune ocolirea teritoriului României, drogurile fiind transportate prin partea de sud a țării noastre, prin Bulgaria spre Serbia și, apoi, către Ungaria. Cel de-al doilea itinerariu presupune doar modificarea rutei urmate de la furnizori până la frontiera de stat a României. În această situație, drogurile sunt transportate din zona Afghanistan către Georgia și, mai departe, în Ucraina unde acestea sunt redirecționate către țări din zona Europei de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia”, se arată în raportul DIICOT.

Porturile românești de la Marea Neagră (în special, portul Constanța) pot constitui o alternativă considerată de traficanți ca fiind viabilă pentru introducerea în spațiul Uniunii Europene a cocainei și a heroinei, dar și a altor tipuri de droguri.

Cine alimentează piața consumatorilor din București

Conform DIICOT, piața internă este polarizată de consumatorii din București, al căror număr este relativ stabil și este alimentată de grupările infracționale din această zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import și cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuție stradală.

Cannabisul este cel mai consumat drog pe piață din România, dar și cel mai capturat de către autorități.

Peste o tonă de droguri și 1,2 milioane de comprimate – confiscate

Din perspectiva combaterii traficului de droguri, DIICOT a avut de soluționat anul trecut 32.292 de dosare, din care 16.915 au fost cauze nou înregistrate.

Procurorii au soluționat anul trecut 9.594 de cauze, din care 2.124 de dosare au fost trimise în instanță, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu 3.662 de inculpați.

În cursul anului 2024, au fost confiscată cantitatea totală de 1.109 kg droguri, dintre care 199 kg droguri de mare risc și 909 kg droguri de risc. Au mai fost indisponibilizate droguri de risc și de mare risc reprezentând 1.235.117 comprimate (din care 64.197 de mare risc și 1.170.920 comprimate de risc), 7,06 litri și 2.346 doze.

De asemenea, anul trecut au fost descoperite 12.043 de culturi/plante de cannabis, în greutate totală de 477,469 kg, precum și aproximativ 4,4 tone masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor și masa fragmentelor vegetale conținând THC.

În plus, au fost capturate peste 7 tone de substanțe interzise dopante și aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conține cocaină.

Sursa: Agerpres