Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) va cere dosarele de la Direcția de Pașapoarte din Ministerul de Interne pentru viitorii candidați la alegerile prezidențiale, inclusiv pe cel al lui Călin Georgescu.

Ladislau Csendes a declarat într-un interviu pentru publicația Maszol că inițiativa i-a aparținut lui Mădălin Hodor, vicepreședintele colegiului CNSAS.

Acest aspect poate fi semnificativ, deoarece Georgescu a studiat în străinătate în anii ’80. La acea vreme, un astfel de lucru era posibil doar cu permisiunea regimului. Înainte de plecare, „delincvenții” erau supuși unor verificări riguroase și, de obicei, se încerca recrutarea lor.

Csendes nu a speculat asupra acestui aspect, din lipsă de dovezi, dar a menționat că, la ședința de săptămâna aceasta a consiliului, a propus „extinderea” inițiativei lui Mădălin Hodor, respectiv „clarificarea situației fiecărui candidat prin documente oficiale, interinstituționale” cu Ministerul de Interne sau un secretar de stat adjunct.

El a reamintit că, în 2008, în calitate de președinte al CNSAS, a avut o întâlnire cu ministrul de interne Cristian David, solicitând ca acest minister, la fel ca serviciile secrete, să înceapă predarea materialului arhivistic vast pe care îl deținea către anchetatori.

„Ministrul a venit la întâlnire însoțit de un număr alarmant de generali, iar la final le-a ordonat să selecteze materialele ce urmau să fie predate anchetatorilor. După aceea, nu s-a întâmplat nimic”, și-a amintit Csendes.

Mai exact, ceea ce s-a întâmplat a fost că delegația CNSAS nu a mai fost primită la nivel ministerial în cadrul Ministerului de Interne.

Ministerul de Interne este singura instituție care nu a contribuit cu nimic la investigarea trecutului în cei 25 de ani de la înființarea comisiei de verificare, deși, teoretic, este obligat să facă acest lucru prin lege.

Legături cu serviciile secrete

Călin Georgescu este înconjurat de numeroși foști și actuali ofițeri ai serviciilor secrete și ai armatei, fie că este vorba despre strângerea de semnături pentru candidatura sa sau „doar” despre protecția lui.

Candidatul de extremă dreapta a făcut, de asemenea, mai multe referiri la accesul său „continuu” la informații ale serviciilor secrete. Serviciul Român de Informații (SRI) a lansat recent o investigație internă, dar – așa cum a declarat – nu intenționează să ia măsuri concrete.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat într-un interviu pentru publicația Maszol în ianuarie că autointitulatul candidat anti-sistem Călin Georgescu este de fapt un „om al vechiului sistem” și că a aparținut rețelei Caraman, prin intermediul mentorului său, Mircea Malița. Mihai Caraman, primul șef al SIE, a fost un spion comunist din serviciul extern (DIE) care a penetrat NATO și a furnizat informații către KGB.

„În spatele lui Călin Georgescu se află o rețea de rezerviști care acoperă societatea în toate direcțiile, și aceștia și-au căutat un candidat, și au mobilizat. Pe de altă parte, în mod evident a fost acolo acel om care s-a prezentat ca anti-sistem, deși el este omul vechiului sistem, el nu este anti-sistem, el este omul vechiului sistem, întrucât el în 1986 a învățat la New York și Londra, ceea ce nu a fost posibil pentru oricine, și este evident că a aparținut acelei rețele în mod dovedit, el a și declarat că mentorul său a fost Mircea Malița, care Malița poate fi descris prin rețeaua Caraman”, declarat Kelemen Hunor.

Cine a fost Mihai Caraman

Mihai Caraman a fost primul șef al SIE. El a penetrat NATO în anii 50-60 ai secolului XX și a transmis informațiile și către KGB. Caraman a stârnit un scandal internațional când a reușit să racoleze mai mulți angajați NATO, cu ajutorul cărora a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice.

Informațiile obținute atunci de Caraman pentru Securitate erau date mai departe serviciului secret rus, temutul KGB, potrivit unui material biografic publicat pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

După ce breșa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autoritățile franceze și și-a continuat cariera în Securitatea internă.

Sursa: Adevărul