La o săptămână după ce Uniunea Europeană a lansat negocierile de aderare cu Moldova, liderul regiunii separatiste transnistrene s-a plâns, marţi, reprezentantului Bruxelles-ului că autorităţile centrale îi ignoră propunerile de soluţionare a disputei de lungă durată pe care o are cu Chişinăul şi că impun o „blocadă bancară” asupra firmelor din Transnistria, care le împiedică să acceseze programele UE, relatează Reuters.

Liderul regiunii separatiste pro-ruse Transnistria, Igor Krasnoselski, i-a spus ambasadorului UE, în cadrul unei întrevederi rare, că guvernul Republicii Moldova a ignorat declaraţia pe care a propus-o prin care chema la o soluţionare paşnică a conflictului.

„Declaraţia este un pas bun, pozitiv. Poziţia Moldovei, care refuză să semneze un document despre pace, este de neînţeles”, i-a spus Krasnoselski ambasadorului UE Jānis Mažeiks, referindu-se la documentul care, potrivit lui, l-a prezentat în luna mai.

„Toată lumea, inclusiv partea moldovenească, vorbeşte despre pace şi excluderea agresiunii. Haideţi să o semnăm şi să facem clară această dorinţă”, a adăugat el.

Krasnoselski s-a mai plâns ambasadorului UE că au fost închise conturile bancare ale firmelor transnistrene deschise în băncile moldoveneşti, restricţionându-le accesul la programele UE menite să faciliteze comerţul cu blocul celor 27 de membri. Acest lucru, a spus el, echivalează cu o „blocadă bancară”.

La începutul acestui an, autorităţile din Transnistria au denunţat taxele vamale impuse asupra bunurilor care părăsesc şi intră în regiune, iar oficialii aleşi au cerut ajutorul Rusiei.

Transnistria, o fâşie de pământ de la graniţa cu Ucraina, s-a desprins de Moldova în ultimele zile ale regimului sovietic şi s-a angajat într-un scurt război în 1992 cu noul stat independent. Acesta funcţionează cu sprijinul puternic al Moscovei, dar cele două părţi au coexistat cu puţine incidente timp de peste 30 de ani, explică Reuters.

Moldova caută o soluţie globală în cadrul căreia regiunea să fie pe deplin integrată în teritoriul său. Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a stopat toate eforturile discuţiilor din formatul denumit „5+2″ pentru a găsi o soluţie. Părţile dispuse să intermedieze includeau Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori.

Biroul pentru Reintegrare al Republicii Moldova a declarat pentru site-ul de ştiri NewsMaker că declaraţia propusă are „scopuri lipsite de scrupule”, dar s-a angajat să continue eforturile diplomatice.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut din aderarea la UE piatra de temelie a politicilor sale, iar săptămâna trecută au început discuţiile de aderare ale blocului european cu Moldova şi Ucraina. Moldova speră că va putea adera până în 2030. Maia Sandu a convocat în octombrie un referendum privind aderarea la blocul comunitar, care va avea loc în paralel cu scrutinul prezidenţial în care va candida din nou.

Sursa: News.ro