palas febr
LABORATOARELA PRAXIS: Virusul varicelo-zosterian
44cea03e5f36bc58d8ff906fdce24022_XL

LABORATOARELA PRAXIS: Virusul varicelo-zosterian

Ultima actualizare: 27 mai 2023Autor: Vizualizări: 29
Cunoscut și sub numele de herpesvirus uman 3 sau alfaherpesvirus uman 3, este unul dintre cele nouă virusuri herpes cunoscute care pot infecta oamenii. Provoacă varicela, boala care afectează frecvent copiii și adulții tineri și zona zoster la adulți, dar mai rar la copii.

Este membru al familiei Herpesviridae, agent etiologic a doua boli exantematoase: varicela in cadrul infectiei primare si herpes zoster in cazul reactivarii infectiei.

Varicela este transmisă pe cale respiratorie. Este posibilă şi transmiterea indirectă prin aerosoli contaminaţi (mai ales în cadrul infecţiilor nosocomiale). Diseminarea virusului pe cale sanguină este urmată de apariţia rash-ului care contin numeroşi virioni.

Varicela este o boala tegumentara eruptiva, caracterizata prin leziuni cutanate eruptive (vezicule, pustule), distribuite in special pe trunchi si mai putin pe extremitatile membrelor, care se dezvolta in valuri succesive. Pacinetii afectati (in special copii) reprezinta sursa de infectie in perioada de incubatie (10-20 zile) si in primele zile de la debutul afectiunii. Leziunile cutanate, pe cale de vindecare (crustele), permit rareori izolarea virusului (1).

vzv

Patogenie

Varicela este o afectiune extrem de contagioasa care survine sezonier si in epidemii. In cele mai multe cazuri, boala are o evolutie beninga, iar complicatiile care sunt rare (encefalite, pneumonii), apar la gazda imunocompromisa.

Raspunsul imun se caracterizeaza prin aparitia in primele zile de la debut a anticorpilor de tip IgM, urmata de aparitia anticorpilor de tip IgG. Anticorpii de tip IgM dispar dupa aproximativ o luna, iar cei de tip IgG sunt persistenti pe parcursul intregii vieti.

Desi infectia se remite fara complicatii si determina imunitate fata de infectia primara, virusul varicelo-zosterian are o anumita caracateristica a herpersvirusurilor si anume aceea a persistentei in stare latenta in ganglionii senzitivi de pe traiectul radacinii dorsale a nervilor spinali si a nervilor cranieni. Mecanismul reactivarii virusului care rezulta din aparitia herpes-zoster este necunoscut, diferitele cauze ar putand fi: scaderea a imunitatii, stres, traume, medicamente imunosupresoare.

Herpes-zosterul debuteaza printr-o durere acuta intr-un teritoriu cutanat aferent unui ganglion senzitiv. Durerile sunt insotite de aparitia  unei eruptii veziculare unilaterale limitate la acelasi areal cutanat, prin migrarea virusului varicelo-zosterian reactivat de-a lungul traiectului nervos pana la nivelul dermului. Nevralgia post herpes-zoster poate persista mult timp dupa vindecarea leziunilor eruptive, uneori chiar toata viata (3).

REPORTERIS îți recomandă și ...
Test oral de toleranță la glucoza - proba hiperglicemiei provocate (TTGO)

Cel mai frecvent sunt afectate dermatoamele toracice si lombare. In cazul in care este afectata prima ramura a nervului cranian V (trigemen) se dezvolta un mecanism grav, care poate afecta vederea,  denumit herpes zoster ophthalmicus. Structurile afectate includ: pleoapele, conjunctiva, si sclera (edem periorbital si conjunctival, suprainfectie stafilococica), corneea (keratita punctiforma pana la keratopatie neurotrofica), precum si camera anterioara (uveita ce poate conduce la glaucom si cataracta).

Atunci cand este afectat ganglionul de pe traiectul nervului intermediar (VII) se produce sindromul Ramsey Hunt cu durere si eruptie veziculara la nivelul conductului auditiv extern, pierderea simtului gustului in cele doua treimi anterioare ale limbii impreuna cu paralizie faciala ipsilaterala. Clasic, infectiile cu virusul varicelo-zosterian afecteaza ganglionii senzitivi; cu toate acestea sunt descrise si afectari ale neuronilor din cornul anterior (asemenea celor induse de virusul polio) cu paralizii ulterioare (2).

Complicaţiile sunt în principal nervoase (encefalita, meningita variceloasă, mielita, sindromul Guillain-Barré) sau respiratorii (pneumonie, laringită acută, esofagită), leziunile fiind caracterizate prin prezenţa celulelor gigante multinucleate. Alte complicaţii: hepatită, miocardită, pericardită, orhită, apendicită, glomerulonefrită. Complicaţii mediate imun sunt rare: anemie hemolitică, leucopenie, trombocitopenie, eritem polimorf.

Infectii congenitale si ale nou-nascutului

Transmiterea transplacentară în primul trimestru de sarcină se soldează cu malformaţii congenitale. Transmiterea virusului la făt se poate face transplacentar, după episodul de viremie la mamă, iar boala debutează după 2 zile. Infecţia poate avea loc şi post-partum prin infectarea copilului în momentul expulziei prin contact cu secreţiile vaginale. Riscul teratogen este estimat în jur de 3%.

La gravide infectia dobandita in prima jumatate de sarcina se poate transmite transplacentar la fat si determina in 1-2% din cazuri varicela congenitala (cicatrizari cutanate, hipoplazia extremitatilor, anomalii oculare, tulburari SNC). In cea de-a doua jumatate a sarcinii (cu exceptia ultimelor 5 zile) infectia mamei nu are consecinte asupra fatului datorita transmiterii transplacentare de anticorpi protectori.

Varicela perinatala se asociaza cu mortalitate mare (~ 30%) atunci cand boala materna apare cu 5 zile inainte de travaliu sau in primele 48 ore postpartum. Copiii afectati dezvolta boala progresiva ce se manifesta la nivelul organelor viscerale, in special plamanul, ca urmare a lipsei de anticorpi protectori de la mama si a imaturitatii sistemului imun al nou-nascutului (1,2).

REPORTERIS îți recomandă și ...
Corectarea unei malformații congenitale cardiace la un băiețel de doi ani, la Arcadia. Dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie

Răspunsul imun în varicelă este mai puternic decât în in infecţia cu virusul herpetic. Anticorpii de clasă IgM apar din prima săptămână şi persistă aproximativ 3 luni, iar cei de clasă IgG sunt detectabili ani de zile. O reactivare a virusului cu apariţia zosterului duce la reapariţia anticorpilor de clasă IgM. Ca şi în infecţia cu virusul herpes-simplex, imunitatea mediată celular are un rol important în apariţia vindecării.

REPORTERIS îți recomandă și ...
Autoritățile ieșene, în alertă: un nou focar de pestă porcină africană a fost confirmat în Republica Moldova

Metode de diagnostic

Diagnostic direct – coloratii specifice (Tzanck), imunofluorescenta cu anticorpi monoclonali

  – izolare pe culturi de celule (3 saptamani, cantitate redusa de virus)

                – PCR -indicatie in formele majore ale infectiei virale, cum sunt cele neurologice.

Diagnostic indirect – tehnica ELISA prin detectarea anticorpilor de tip IgG si IgM

Tratament

Se folosesc o serie de preparate medicamentoase topice locale (antivirale), cel mai cunoscut fiind aciclovirul. O eficienta mai ridicata decat cea a aciclovirului o are un alt preparat si anume vidarabina; ambele sunt folosite pentru combaterea herpes-zosterului la pacientii imunosupresati.

Vaccinarea

Imunizarea pasivă: preparatele de imunoglobuline obţinute din serul donatorilor cu titruri înalte de anticorpi faţă de virus, administrate cât mai precoce, par a fi utile în prevenirea sau în diminuarea severităţii afecţiunii la imunosupresaţii care au venit în contact cu pacienţi cu varicelă sau cu herpes zoster. Este de preferat administrarea lor la grupele cu risc crescut: imunodeficienţi, nou-născuţi ai căror mame au contractat boala în timpul sarcinii, prematuri, persoane care primesc tratament cu corticoizi.

Imunizarea activă: este în curs de testare un vaccin viu atenuat (tulpina OKA), pentru a fi utilizat mai ales la copiii imunosupresaţi. Titrul anticorpilor este protectiv, pentru aproximativ 5 ani. Nu se administrează la gravide, deoarece nu se cunoaşte efectul vaccinului asupra fătului.

Bibliografie

1.Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Varicella-Zoster Virus (VZV) Antibody, IgG and IgM, Serum. www.mayomedicallaboratories.com.

2.  Richard J. Whitley. Varicella-Zoster Virus. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010.

3. Steiner I, Kennedy PG, Pachner AR (November 2007). „The neurotropic herpes viruses: herpes simplex and varicella-zoster”. The Lancet. Neurology6 (11): 1015–28.

 

Distribuie acest articol, alege-ți platforma!
URMĂREȘTE-NE PE GOOGLE NEWS:
ReporterIS pe Google News
Lasă un comentariu

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arcadia

Editorial

Cele mai noi Birouri Clasa A din Iași | DOTĂRI PREMIUM - NOCIS

Articole din aceeași categorie

REPORTERIS îți recomandă și ...
Corectarea unei malformații congenitale cardiace la un băiețel de doi ani, la Arcadia. Dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie
Antibiotice iasi

Articole pe subiecte simiare

Palas Iasi