
Înălțarea Domnului: tradiții și superstiții la români
Anual, la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi, creştinii sărbătoresc Înălțarea Domnului. Acestei zile îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii, păstarete cu mare sfinţenie de credincioşi, menite să aducă sănătate şi bunăstare.
În România, odată cu Înălțarea Domnului, se sărbătoresc și eroii căzuți pe câmpurile de luptă, pentru apărarea țării, dreptății, libertății și credinței. De aceea, ziua Înălțării Domnului mai poartă și numele de „Ziua Eroilor”.
Începând din această zi, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, respectiv „Adevărat S-a Înălțat”, iar gospodinele pregătesc mâncăruri alese și înroșesc ouă pe care le împart în memoria celor trecuți în neființă, alături de brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu. Este ultima zi când se mai pot mânca ouă roşii.
Această mare sărbătoare a creştinătăţii mai este cunoscută în popor și sub denumirile „Paștele Cailor“ sau „Ispas“, după numele personajului mitic cu acelaşi nume.
Se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. „Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei binedispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun etnografii.
De aceea, în această zi, este bine ca oamenii să fie binedispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare.
Un obicei specific Înălțării Domunului este acela de a purta frunze de nuc și leuștean la brâu, pentru că așa a avut și Mântuitorul atunci când S-a înălțat la ceruri, potrivit traditii-superstitii.ro.
În unele regiuni ale țării, oamenii obișnuiesc să împodobească casele cu crenguțe de paltin şi să bată vitele cu funze de leuștean pentru a se îngrașa și a fi sănătoase tot restul anului.
Se spune că oamenii care mor în preajma acestei mari sărbători vor ajunge în Rai.
Nu este bine ca la Înălțare să împrumuți sare sau să faci foc, fiindcă îți va vui casa tot restul anului, iar vitele nu vor avea sămânță.
Exisă, de asemenea, credinţa că ce va fi semănat după Înalțarea Domnului nu va rodi.
O legendă populară ne spune că, la nașterea Domnului Isus Hristos, caii au nechezat făcând gălagie, iar Fecioara Maria i-a blestemat să nu se mai sature decat în ziua de Înălțare. De aceea, ziua de Înălțare mai este numită și „Paștele Cailor”. În vremurile noastre, această expresie are înțelesul de „niciodată”.
Sursa: România TV
Distribuie acest articol, alege-ți platforma!
URMĂREȘTE-NE PE GOOGLE NEWS:
Sărbătoarea de Rusalii sau Cincizecimea ori Pogorârea Sfântului Duh, așa cum mai este numită, are loc la 50 de zile după Paște și marchează întemeierea Bisericii Creștine.
Articole pe subiecte simiare
Alte articole