Acest institut independent s-a axat pe cercetarea eficienței termice a clădirilor și ajuns să creeze în toamna anului 1990 prima CASĂ PASIVĂ din lume cu consum energetic aproape egal cu zero.
Tot în 1990 a fundamentat teoria conceptului, pe care a îmbunătățit-o până în prezent tot printr-o cercetare minuțioasă.
Perioada 1990-2000 s-a concretizat printr-o abundență a energiei electrice și pe gaz din surse neregenerabile și printr-un preț acceptabil, chiar mic, al acestor resurse.
Astfel, majoritatea societății nu se gândea la economisirea energiei, la problemele de mediu generate de acest consum mare, așa că acest concept a fost foarte puțin aplicat în construcția clădirilor.
După 2000 constatăm o scumpire constantă a energiei și conștientizarea de către societatea europeană a problemelor de mediu, care se accentuează de la un an la altul, în condițiile în care ecologizarea industriilor nu făcea față la poluarea tot mai agresivă.
Abia în 2010 Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că nu sunt suficiente introducerea metodelor ecologice, moderne, sustenabile doar în industrie, ci și în exploatarea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
Astfel, prin Directiva 2010/31/UE a fost definită casa cu consum de energie aproape egal cu zero.
O utilizare eficientă, prudentă, rațională și durabilă a energiei se aplică între altele produselor petroliere, gazelor naturale și combustibililor solizi, care reprezintă surse esențiale de energie, dar care sunt totodată și principalele surse de emisii de dioxid de carbon.
Clădirile sunt responsabile pentru 40% din totalul consumului de energie în Uniune. Sectorul construcțiilor se află în expansiune, ceea ce va duce la creșterea consumului de energie. Prin urmare, reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea dependenței energetice a Uniunii și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Directiva europeană a Parlamentului European a avut ca notă de fundamentare tot studiile Institului Passiv Haus din Darmstadt și a statuat că o CASĂ PASIVĂ trebuie să aibă un necesar de energie pentru încălzire mai mic de 15 kwh/m2/an.
În condițiile în care o casă convențională consumă între 250 și 500 kwh/mp/an, CASA PASIVĂ se impune printr-o eficiență energetică între 16 și 33 de ori mai mare, însemnând costuri mici de încălzire și un impact minim asupra mediului în care trăim.
În Romania avem deja 2 școli cu certificare de clădiri pasive. E vorba de Liceul Tehnologic Energetic din Ploiești și de Liceul Teoretic „Arany Janos” din Salonta-Bihor.
Liceul Energetic din Ploiești a fost construit în conformitate cu principiile europene de CASĂ PASIVĂ
„Calitatea superioară a aerului din interiorul Clădirilor Pasive este datorată unui sistem de ventilare mecanică cu recuperator de căldurp, sistem care introduce pe toată durata orelor de curs, aer proaspăt din exterior, filtrat de noxe, praf, polen. În același timp, aerul viciat din interior este extras și evacuat la exterior, nu înainte ca acesta din urma să cedeze căldura aerului proaspăt introdus la interior, astfel preîncălzindu-l.”
Passipedia, The Passive House Resource
Certificarea unei CASE PASIVE se făcea în trecut doar de către Institutul din Darmstadt. Dar în prezent, după implementarea legislației europene și în legislația națională a României, sunt ingineri energeticieni, foarte puțini ca număr, care pot certifica o casa ca fiind pasivă.
Procesul de certificare este foarte minuțios și necesită mult timp, deoarece inginerul energetician urmărește îndeaproape realizarea construcției din perioada de proiectare și până la finalizarea acesteia.
Tot el oferă soluții de izolare, etanșeizare, eliminare a punților termice și pentru orice problemă care se ivește pe parcursul procesului de proiectare și construcție.
După edificarea construcției, va face numeroase teste tehnice în toate anotimpurile și mai ales în condiții de vreme extremă (ger/caniculă) și în urma măsurătorilor efectuate va emite CERTIFICATUL DE CASĂ PASIVĂ.
Toate casele din CARTIERUL AUSTRIAC IAŞI vor fi predate noilor proprietari însoțite de un astfel de CERTIFICAT DE CASĂ PASIVĂ.
Din 2010 până în prezent, acutizarea problemelor de mediu și scumpirile constante și succesive ale energiei au determinat construirea unui număr din ce în ce mai mare de clădiri pasive și nu doar case de locuit.
Există în Europa numeroase clădiri pasive cu funcțiuni de birouri, şcoli, spitale.
DESCOPERIȚI BENEFICIILE CARTIERULUI AUSTRIAC, DE LA REDIU-HORLEȘTI, PRIMUL PROIECT REZIDENȚIAL DE CASE PASIVE DIN MOLDOVA, PE www.cartierulaustriaciasi.ro .
