Încălzirea orașului iarna trecută a mai înregistrat o pierdere de 12 milioane de euro, suportată de la bugetul local, pe lângă subvenția obișnuită pentru gigacalorie

Dacă Iașul aduce motoare pe gaz pentru cogenerare, CET putea vinde și energie electrică, nu doar termică, și n-ar mai fi existat o gaură financiară de zeci de milioane de euro

Vâlcea, Craiova, Constanța, Arad, Cluj și Oradea au deja finanțări europene și proiectele de cogenerare în implementare. La Iași, Mihai Chirica n-a făcut proiect și am pierdut finanțarea

Gigacaloria va crește cu 128% la persoanele juridice și se așteaptă debranșări în masă de la agenții economici

Chirica a pierdut 50 milioane de euro cu cărbunele în 2023, 12 milioane de euro în 2024, face împrumuturi pentru proiecte la care alte orașe primesc bani europeni, iar găurile financiare sunt suportate din bugetul local

Dezastrul sistemului de termoficare din Iași, s-a tras linie: iarna 2023 – 2024 s-a încheiat cu o pierdere de aproximativ 60 milioane de lei (12 milioane de euro). Concesionarea serviciului către un privat nu e finalizată, se așteaptă oferte până pe 22 august.

„Chiar dacă va fi găsită o firmă interesată, puțin probabil să intre din această iarnă. În plus, să vedem cine ar vrea să se «însoare» cu această mireasă fără zestre”, a spus un expert, referindu-se la pierderile de zeci de milioane de euro pe sezon ale sistemului de termoficare.

Miercuri, pe 31 iulie, Consiliul Local va majora prețul gigacaloriei, populația va plăti cu 45% mai mult, iar agenții economici și instituțiile cu 128% mai scump.

Raportul inspectorilor Curții de Conturi care au găsit nereguli în achiziția de huilă de-acum doi ani și în folosirea păcurii din rezerva națională a ajuns pe masa procurilor sub forma unei sesizări penale.

Și mai grav, modernizarea centralei prin echiparea cu motoare termice pe gaz, care să producă energie electrică și termică în cogenerare, este un proiect blocat, fără linie de finanțare, deși ar fi singurul care ar readuce CET pe linia de plutire.

CET 1, instalații vechi de 60 de ani, cogenerarea nu este posibilă, proiectele europene s-au ratat, pierderile de la bugetul local suportate de toți ieșenii sunt de ordinul zecilor de milioane de euro și totuși primarul e în continuare relaxat pe postul său călduț

Stat despotic: Primăria nu dă nicio explicație pentru pierderea de 12 milioane de euro

Iarna 2023-2024 a fost prima din ultimii 37 de ani când CET 2 Holboca, uzina care producea în cogenerare energie electrică și termică pe bază de huilă, a rămas închisă. Din cauza prețurilor mari la cărbune și a certificatelor CO2 pe care Iașul trebuia să le plătească pentru că polua, primarul Mihai Chirica a impus ca iarna trecută să funcționeze doar CET 1 Tudor Vladimirescu, alimentat exclusiv cu gaz.

Surse din interiorul Primăriei au arătat că, în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024, s-au acumulat pierderi de 60 milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro. Aceasta în condițiile în care șefii Primăriei au anunțat toamna trecută contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemului de termoficare.

La Primărie, transparență zero pe acest subiect: nicio comunicare oficială cu privire la credit, nicio vorbă despre recenta gaură de 12 milioane de euro. „Era vorba, la un moment dat, ca acel credit să fie acoperit de Guvern, însă nu știm cum a rămas, Primăria nu a făcut niciun comentariu pe acest subiect”, a afirmat un specialist din administrația publică locală.

Mihai Chirica a făcut cererea de prelungire a licenței la ANRE pe 17 iulie, dar încă n-a organizat ședința de Consiliu Local, deși termenul aproape expiră

Anchetă penală pentru cărbunele luat în 2022 la suprapreț

Acum două ierni, ultima în care CET Holboca a mai produs energie electrică și termică pe bază de cărbune, pierderea a fost colosală, 50 milioane de euro. Huila achiziționată târziu, la supra-preț, și certificatele CO2 achitate din cauza poluării au fost principalele cauze ale acestei găuri bugetare uriașe.

Modul în care CET a ars păcura din rezerva națională, fără a o completa, dar și prețul de achiziție al cărbunelui, 400 dolari/tonă, și suplimentarea cantității cu încă 10% deși nu mai era necesar, au făcut obiectul unui raport al Curții de Conturi.

„Documentul a fost înaintat plenului Curții care a luat decizia de a face o sesizare penală către Parchet. Înseamnă că s-a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală”, a explicat o sursă din sistem, sub rezerva anonimatului.

Cel care a semnat majoritatea documentelor pe huilă și păcură a fost viceprimarul Cezar Baciu. Absolut halucinant, deși se știa de raportul Curții de Conturi la adresa lui Baciu, sfidător, primarul Mihai Chirica l-a numit pe acesta, după pierderea mandatului de viceprimar, în funcția de director executiv al diviziei Termoficare din cadrul Termo-Service (ianuarie 2024).

Contactat de REPORTER DE IAȘI telefonic pentru a prezenta situația actuală a termoficării de la Iași, Cezar Baciu nu a răspuns.

CET Holboca a rămas închis iarna aceasta după ce în 2023 a produs pierderi de 50 milioane de euro. Mihai Chirica a cumpărat cărbune la suprapreț sperând să obțină cogenerare la Holboca și să vândă energie electrică, dar cazanele vechi de 50 de ani au stat mai mult defecte

Cine vrea să preia o firmă cu pierderi de zeci de milioane de euro?

După doi ani cu pierderi cumulate de peste 62 milioane de euro, Primăria vrea, din nou, să concesioneze serviciul de termoficare. Data limită a fost stabilită pentru 22 august. „S-au interesat cei de la Veolia, cei de la Elsaco și încă o firmă din străinătate însă, deocamdată, nu a fost depusă nicio ofertă oficială”, a afirmat sursa din Palatul Roznovanu.

Compania Veolia a mai fost la Iași în perioada 2012 – 2021, an în care s-a retras invocând pierderi financiare. La plecare, Veolia a mai avut de luat de la Primăria Iași, eșalonat, aproximativ 11 milioane de euro reprezentând investițiile făcute și stocurile de combustibil lăsate.
Firmele care și-au manifestat interesul de a prelua sistemul de termoficare ieșean s-ar băga în afacerea cu Primăria, doar dacă aceasta și-a asuma două investiții majore. Un parc fotovoltaic la CET 2 Holboca, estimat la aproximativ 10 milioane de euro, ar putea fi finanțat cu fonduri europene neramursabile, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Această linie de finanțare se închide în 2026, an în care parcul ar trebui să fie funcțional. Acest obiectiv ar urma să aducă operatorului venituri anuale de 1-1,2 milioane de euro, cu zero euro investiți și cheltuieli minime de mentenanță și exploatare.

E nevoie de cogenerare, dar trenul banilor europeni s-a pierdut

A doua și cea mai importantă investiție ar fi achiția a 6-7 motoare termice pe gaz care să producă în cogenerare energie electrică și termică deopotrivă. „Calculul investiției s-ar face după formula 1 milion de euro pentru fiecare MWh. Motoare de 25 MWh = 25 milioane de euro investiție la care se mai adaugă alte costuri, stație de degazare, compatibilizări, rețelistică, încă 10-15 milioane de euro”, a declarat sursa.

Concret, cu 40 de milioane de euro, întregul sistem de producere ar fi retehnologizat, iar cu investițiile în sistemul de transport și distribuție, toată afacerea ar reveni pe plus. „Dacă se fac toate aceste investiții în motoare termice, parc fotovoltaic și modernizarea rețelei de transport și distribuție, sistemul devine rentabil și ar putea rămâne în administrare locală”, a explicat un expert. Dacă parcul fotovoltaic are șanse la implementare, investiția în motoarele termice nu are, deocamdată, o linie de finanțare certă.

Festivismul rămâne neafectat: Mihai Chirica și Cezar Baciu au comis pierderile uriașe de la CET, fostul viceprimar este anchetat pentru semnarea unui adițional la contractul cu Vitol, dar sunt prezenți la întâlnirea cu pensionarii din sistemul de termoficare

Un limbaj bombastic despre lucruri pe care nu le-a făcut

Pe propria pagină de Facebook, primarul Mihai Chirica a anunțat, pe 22 iulie, că a făcut demersuri la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei în vederea înnoirii licenţei municipalității pentru prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică.

Cu acel prilej, Chirica s-a lansat în alte promisiuni bombastice. „Am investit zeci de milioane de euro în sistemul de termoficare și vom fructifica în continuare toate oportunitățile de finanțare, astfel încât Iașul să beneficieze de agent termic la un preț rezonabil. În prezent organizăm o licitație deschisă pentru delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 5 ani, iar intenția noastră este de a face noi investiții, de circa 85 de milioane de euro, din care 70 de milioane din fonduri europene”.

Chirica face împrumuturi în loc să elimine pierderile din termoficare

Primăria, spun specialiștii, putea accesa chiar un credit pentru această modernizare a centralelor. „Erau două scenarii: se putea face împrumutul, se făceau modernizările, iar apoi se identifica o sursă europeană pentru a se deconta. Sau, chiar dacă prin absurd nu se putea deconta, investiția oricum se amortiza în 2-3 ani, pentru că nu mai aveai pierderi, ba treceai chiar pe plus”, a opinat un expert.

Primarul a insistat recent pentru un nou credit, 150 milioane lei. Banii vor fi destinați începerii lucrărilor la un nou stadion: 100 de milioane de lei în condițiile în care suma totală necesară este de cel puțin patru ori mai mari, restul fiind pentru asfaltarea șoselei Bucium și a bulevardului Poitiers. Anterior, a fost luat un împrumut și pentru construirea unui nou depou în Dacia, destinat tramvaielor.

Blocul de cogenerare din Oradea este modernizat încă din 2021. Acum, orașul își face doar decontarea investiției din bani europeni. Iașul putea face la fel, dacă Mihai Chirica depunea proiect. Primarul a împins orașul în spate cu cel puțin cinci ani, care vor însemna pierderi cumulate din termoficare de circa 100 milioane de euro

Șase orașe care au trecut la cogenerare în timp ce Chirica dormea

În ultimele luni, au fost anunțate mai multe mega-proiecte în acest domeniu, peste tot în țară. Electrocentrale Craiova a anunțat o investiție de 1,2 miliarde de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență. 

Constanța a scos la licitație un contract de 588 milioane lei, Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti va derula pentru Râmnicu Vâlcea un proiect de 689 mililoane lei, în timp ce la Arad, tot prin PNRR, a fost aprobată construcția unei noi surse de producere a electricității și apei calde care va funcționa în sistem de cogenerare de înaltă eficiență, cu o valoare de 400 milioane lei. Iașul a pierdut această șansă.
Alte investiții cu bani europeni pentru cogenerare, eliminând complet pierderile, au fost demarate la Oradea și Cluj.

Prețul termoficării va crește cu 45%, pentru că au trecut alegerile. Vor urma debranșări în masă

Clienții actuali ai sistemului centralizat de termoficare, 22.000 apartamente, 176 agenţi economici, 48 de instituţii publice, 72 de şcoli, 9 spitale şi o parte din clădirile universităţilor de stat, vor plăti mai mult pentru gigacaloriile consumate.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local de miercuri, 31 iulie, se află și un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor. Prețul gigacaloriei va crește de la 324 lei la 739 lei. Însă, pentru populație, Primăria va asigura o subvenție consistentă, cele 22.700 de familii racordate urmând să achite doar 300 lei/Gcal față de 206 lei/Gcal cât e acum. Majorarea ar fi de 45%.

La un consum anual de peste 100.000 gigacalorii, Primăria va achita subvenții 44 milioane lei (aproape 9 milioane de euro). În cazul agenților economici și al instituțiilor publice, prețul nu va fi subvenționat, acestea urmând să achite valoarea integrală.

Majorarea va fi de 128% în condițiile în care clienții non-casnici consumă anual cu aproape 6% mai mult decât populația. „Această scumpire mare pentru agenții economici și instituții ar putea avea ca efect debranșarea de la rețea, ceea ce ar echivala cu o catastrofă. Pentru că aceștia plătesc prețul întreg și consumă mai mult decât populația, deci rolul lor în ecosistemul financiar al termoficării este esențial”, a spus un analist.