Iașul a dispărut de pe harta festivalurilor

Ultimul care s-a închis: Hangariada

Promotorii spun că în zona Moldovei puterea de cumpărare este mai mică și publicul nu dă bani pe bilete

Iașul nu are o arenă modernă pentru un mare festival, așa cum are Clujul

Lipsa unui eveniment cultural major scade atractivitatea Iașului și pentru alte investiții

Artă, muzică, zbor. N-a fost suficient, Hangariada s-a închis

Festivalul de artă și zbor, Hangariada, a fost suspendat anul acesta, după 11 ediții, din lipsă de fonduri. Privații nu au mai contribuit ca în alți ani, sursele publice nu au fost disponibile.

„Bugetul anual era de aproximativ 200.000 euro, exclusiv surse private, costuri de organizare, avioane, kerosen, concerte”, a declarat Teofil Bozbiciu, unul dintre organizatorii Hangariada.

Acesta a spus că va încerca să reia tradiția festivalieră de pe Aerodrom anul viitor doar dacă va reuși în această toamnă-iarnă să strângă bugetul necesar.

Lipsa sponsorilor, numărul mic de bilete vândute și lipsa unui amplasament adecvat sunt principalele cauze identificate de Ovidiu Biber, fost organizator Afterhills, pentru care Iașul nu este pe harta marilor festivaluri estivale ale României.

Teofil Bozbiciu a încercat să țină singur Hangariada, un festival cu specific unicat în țară. N-a avut însă suficienți bani pentru marketing

Sponsorii au abandonat Hangariada

Muzica bună și zborul au fost principalele ingrediente ale festivalului Hangariada. Promotorii au încercat să crească organic, doar cu bugetare privată, fără nume internaționale pe afișe, bine individualizat, oferind o experiență subtilă. Fără un marketing costisitor, Hangariada n-a rezistat. Programată inițial pentru luna mai 2024, a 12-a ediție a fost anulată din lipsă de finanțare.

„Cei din industria IT nu au mai sponsorizat, le-au crescut taxele și primele reduceri de costuri pe care le-au operat au fost în zona de marketing, iar Consiliul Local nu a dat bani”, a afirmat Teofil Bozbiciu, organizator Hangariada.

Acesta a spus că a cerut sprijinul administrației, însă fără rezultat. „Autoritățile locale au zis că nu sponsorizează dacă festivalul este cu bilete, iar fără bilete suma pe care ar fi dat-o era mult prea mică”, a explicat Bozbiciu. O situație fără ieșire care a condus la anularea festivalului de anul acesta.

Prezența la ultima ediție Hangariada a fost sub așteptări. Prețurile au fost considerate piperate, festivalul a dispărut din calendar în 2024

Organizatorul: „Publicul din Moldova nu are putere de cumpărare”

Până la urmă, un astfel de eveniment se susține din vânzarea de bilete. „Este un cerc vicios: oamenii nu vin la un festival plătit și din cauza asta un astfel de eveniment nu e înțeles și nu crește. Am avut, în cadrul festivalului, și manifestări cu intrarea liberă și acolo a fost de două ori mai mult public”, a precizat Teofil Bozbiciu.

Este vorba, pe de o parte, de puterea de cumpărare a ieșenilor și a celor din județele limitrofe și, pe de altă parte, de obiceiurile de consum. „Anul trecut, cel mai scump bilet pentru trei zile de festival a fost de 150 de lei, rezervare anticipată, și 250 de lei la debutul evenimentului”, a arătat Bozbiciu, accentuând pe faptul că prețurile au fost accesibile.
Reluarea tradiției Hangariada depinde dacă, în toamna-iarna acestui an, organizatorii vor reuși să strângă bugetul pentru ediția din 2025.

Ovidiu Biber, promotorul After Hills, spune că un festival trebuie să trăiască doar din bilete, fără bani publici. Publicul crește de la o ediție la alta

Ca să reziști, trebuie să vinzi bilete. Fără bani publici

Cunoscut ca unul dintre organizatorii Afterhills, Ovidiu Biber a declarat că cei cu care vorbește, inclusiv din cercul său de apropiați, cer ca Iașul să aibă un festival de anvergură. „Este necesară susținerea tuturor. În primul rând a bazinului comunității în care ne aflăm. Care înseamnă regiunea de nord-est a României. Dacă oamenii de aici vin la festivaluri, apoi vor veni și turiștii. Acum, cred că este o limitare a deschiderii publicului”, a opinat Biber.

Acesta a afirmat că un festival de talie la Iași trebuie susținut exclusiv din zona privată. „Dacă folosești bani publici, nu poți vinde bilete, nu poți face activitate comercială. Festivalul trebuie să fie privat, să aibă un finanțator, să atragă sponsori, să vândă bilete. Cu cât vinde bilete, cu atât crește”, a punctat Biber.

Untold, la Cluj, este cel mai mare festival din România. Le-a ieșit, sunt mai mulți bani în regiune, mai mulți plătitori de bilete

Pe stadionul din Copou nu se poate face nimic

O altă discuție la fel de importantă ca finanțarea este cea a amplasamentului unui asemenea eveniment. „Dacă am privi Iașul din dronă, să spunem, am vedea câteva zone: lângă Carrefour Era, terenul de lângă șantierul Spitalului Regional de Urgență, Aerodromul și Dobrovăț. Ar trebui o sală polivalentă mare, poate și un stadion. Acum, stadionul este pe harta de liniște, după ora 11 seara nu poți organiza concerte. Or, abia la această oră vine publicul de festival”, a declarat Ovidiu Biber.

Acesta a fost unul dintre organizatorii Afterhills, festival care a avut trei ediții, oprit fiind de pandemia de COVID – 19. „Ultima ediție a avut un buget de aproximativ 3,5-4 milioane de euro. Dacă nu era pandemia, nu ne opream”, a afirmat Biber.

Pe lângă finanțarea privată și identificarea unui amplasament propice, Biber a menționat că soluția stă în comunitate: „Să ne propunem să cumpărăm bilete la orice. Să fim mai deschiși pe evenimente cultural – artistice. Și-atunci o să creștem și nu doar din punct de vedere cultural-artistic”, a declarat Ovidiu Biber.

Investiție de 20 milioane de euro la ultima ediție Untold. Profitul a fost mulțumitor

Rețeta Untold: 20 milioane cheltuieli, 70 milioane de euro încasări

Cel mai cunoscut festival din România, Untold, se organizează în luna august la Cluj. Bilanțul de anul trecut: 420.000 de spectatori din peste 100 de țări și 250 de artiști în cele patru zile și patru nopți.

Bugetul pentru organizare a depășit 20 de milioane de euro. Cei din staff au estimat că din totalul participanţilor, 35% sunt din judeţul Cluj, urmat de Bucureşti, Timişoara şi restul ţării, iar peste 25% sunt oameni veniţi din străinătate, cu o creştere de 10% faţă de anii precedenţi.

Organizatorii au calculat că cei veniţi din afara judeţului Cluj au cheltuit, în medie, în cele patru zile de festival, câte 700 euro. Aceşti bani s-au dus pe cazare, transport, mâncare, plimbări şi cumpărături în oraş. Acest lucru înseamnă o infuzie de capital în comunitatea locală de peste 70 milioane euro. 

La Hangariada te puteai da cu parașuta, până când totul a rămas în aer

Alte festivaluri estivale care rezistă

* Festivalul IntenCity de la Craiova a ajuns în acest an la a treia ediție. Cu un buget total de 15,5 milioane lei (peste 3 milioane de euro) au fost organizate concerte, în cele trei zile, pe scenele amenajate la stadionul Ion Oblemenco și la Sala Polivalentă din Craiova. Festivalul este finanțat, parțial, de Primăria Craiovei. Audiența totală a fost de aproape 80.000 de oameni.

* În comuna clujeană Bonțida s-a desfășurat, în acest an, a zecea ediție a Electric Castle. Festivalul a atras în 2024 peste 274.000 de spectatori. În cele cinci zile de festival, peste 200 de artiști au evoluat pe cele 10 scene amenajate pe domeniul Banffy. „Primele abonamente pentru ediția 2025 a festivalului au fost puse deja în vânzare, în ediție limitată. Prețul unui abonament pentru cinci zile pornește de la 89 de euro. Publicul are și opțiunea de a-și rezerva biletul, optând pentru plata în rate, cu o primă plată de 35 de euro”, a relatat www.transilvaniabusiness.ro.

* În 2023, pe litoral, a avut loc a cincea ediție a festivalului Neversea. În cele patru zile, audiența a fost de aproape 280.000 de oameni pentru cei 150 de artiști care au urcat pe scene. E cel mai mare festival organizat pe o plajă din Europa.