
Beznă în capul lui Moruzi, ceață pe Aeroport: primarul construiește case fără aviz, sute de mii de călători suferă, pierderi financiare imense, Iașul e la cheremul unui om
- Avioanele nu pot ateriza pe ceață pentru că nu văd sistemul de semnalizare din cauza caselor construite chiar pe culoarul de zbor, lângă gardul Aeroportului
- Anarhie: primarul din Aroneanu dă autorizații de case fără avizul Autorității Aeronautice, deși acest lucru este obligatoriu
- Piloții s-ar putea apropia la o înălțime mai mică de pistă și ar vedea semnalizările chiar și pe ceață, dacă n-ar exista aceste case-obstacol
- Aeroportul Iași are cea mai slabă clasificare, CAT 1, pentru aterizarea avioanelor tocmai pentru că acestea sunt nevoite să se apropie la o înălțime mai mare și manevra devine nesigură în condiții de ceață
- Lui Benone Moruzi i s-a explicat de zeci de ori, dar el spune că vrea să asigure dezvoltarea comunei prin construirea de case
- REPORTER a filmat aterizarea unui avion chiar în dreptul caselor-obstacol: acoperișurile stau în calea avioanelor exact pe culoarul de zbor
- Primele 4 case din zonă au fost construite de un dezvoltator imobiliar care cumpărase terenul și voia să facă profit. Primarul cu patru mandate i-a dat autorizație
- Ultima casă căreia Aeroportul îi cere demolarea a fost autorizată în 2020 și descoperită după zborul de obstacolare din 2024
- Ultima soluție: Aeroportul să răscumpere toate casele și să dea despăgubiri de 1,5 milioane de euro
- În Iași, primarul e PNL, șeful CJ e PNL, toți liderii sunt PNL, Aeroportul e condus de un liberal, dar e un haos decizional
În 6 zile din decembrie 2024, inclusiv de Crăciun și Revelion, la Aeroportul Internațional Iași nu a decolat și nici nu a aterizat nicio aeronavă. 30.000 de pasageri au fost afectați, Aeroportul a pierdut 150.000 euro, alte pagube au înregistrat operatorii.
Motivul a fost ceața densă, însă adevărata cauză e dezastrul urbanistic din comuna Aroneanu. Primarul Benoni Moruzi (PNL) a permis construirea de case pe culoarul de zbor fără avizul obligatoriu de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și cu depășiri de înălțime cuprinse între 1,8 m și 4,88 m.
Concret, pe ceață, piloții avioanelor nu se pot apropia mai mult de sol din cauză că există obstacole în capul pistei: 7 case, 3 stâlpi de curent, 3 copaci și gardul Aeroportului. Din 2020, Aeroportul a fost retrogradat de la categoria II la categoria I, cea mai slabă, însemnând că piloții trebuie să ia decizia dacă aterizează sau nu la o altitudine mai mare.
Pe ceață mare, hotărârea aproape automată este de a ateriza pe alt aeroport. În decembrie, avioanele care trebuiau să aterizeze pe Iași au fost redirecționate la Suceava, cel mai fericit caz, dar și la București sau chiar la Varna în Bulgaria.
Soluția: demolarea caselor și despăgubirea proprietarilor.
Avioanele trec chiar pe deasupra caselor. În mod normal, aparatele ar trebui să se înscrie pe pistă la o înălțime mai mică, dar nu pot din cauza clădirilor. Acesta sunt la doar câteva sute de metri de pistă
Paris – Iași a aterizat la Varna în Bulgaria
Bilanțul din ultima lună a anului trecut. „În decembrie 2024, am avut două episoade, la distanță de o zi, cu câte două zile de ceață densă continuă care, evident, că au avut un efect și asupra celei de-a treia zile. Am avut 6 zile în care nu s-a zburat deloc. Două episoade a câte 3 zile. 5.000 pasageri pe zi x 6 zile = 30.000 pasageri = 150.000 euro pierderea Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, managerul Aeroportului Iași.
La acestea se adaugă pagubele companiilor aeriene, dar și cele ale celor 30.000 de oameni (cât Pașcaniul tot), pasageri care au avut cheltuieli suplimentare cu cazarea, masa, transportul și cărora pur și simplu le-a fost dat programul peste cap.
Cu titlul de exemplu, pe 31 decembrie 2024, din cauza ceții, cursa Paris – Iași a aterizat pe aeroportul Varna din Bulgaria.

Sisteme de aterizare CAT în care avioanele se pot apropia de pistă la o înălțime mai mică, element esențial în condiții de ceață densă. La Aroneanu, casele fac inutil sistemul modern de semnalizare a pistei
7 case – obstacol
Cuvintele cheie în această speță: „înălțime de decizie”. Cât de jos în aer poate lua pilotul hotărârea de a ateriza, cu condiția să aibă și vizibilitate orizontală, la sol, în față a pistei. Dacă la 60 de metri altitudine, pilotul nu are vizibilitate în față (orizontală) a pistei de 550 metri, atunci e obligat să ceară redirecționarea pe un alt aeroport.
Așa s-a întâmplat în decembrie timp de 4 zile cu ceață densă. Sistemul ILS (instrument landing system), echipamentele Iașului sunt ultraperformante, ultimul răcnet în materie, fiind instalate în toamnă, deci ar putea fi categoria de performanță CAT III, în care teoretic se poate ateriza chiar și cu pilot automat.
Însă, ca proceduri, Iașul a fost retrogradat la cea mai slabă categorie, CAT I, în 2020 din cauza obstacolelor, cele 7 case construite lângă capătul pistei dinspre Aroneanu.
„Retrogradarea e din cauza obstacolelor, obligă avioanele să aibă o pantă mai mare la aterizare. Și din cauza asta ni se aplică proceduri pentru CAT I. Principalul moment în care ne afectează această retrogradare este ceața la aterizare. Ceață densă. La Suceava e CAT II, iar Chișinău CAT III – nu sunt obstacole”, a precizat directorul Vatră.

Pâlcul de case construite cu autorizații eliberate de primarul Moruzi, deși Aeroportul s-a opus. Aceste case pun zeci de mii de oameni în fiecare an să aterizeze pe alte aeroporturi, uneori chiar și în alte țări. O buturugă mică provoacă prejudicii uriașe
Categoria, în urma unor zboruri de obstacolare
Retrogradarea de la CAT II la proceduri CAT I s-a produs în 2020. „Pe Aeroportul Iași s-a zburat cu evaluare CAT II foarte mult timp, din 2014 până în 2020. Am fost retrogradați la CAT I din cauza acestor obstacole care sunt constatate în urma unor zboruri de obstacolare în care se fac măsurători. Avioane care fac zboruri de obstacolare”, a explicat Vatră.
Pista nouă a fost construită în 2014, dar până în 2020 a fost menținut CAT II. În urma unui zbor de verificare mai riguros, s-a făcut această retrogradare, deși cel puțin șase case au fost construite înainte de 2020. În urma unui zbor de obstacolare din 2024 a fost identificată și a șaptea casă obstacol, edificată între timp.
Cel mai performant sistem, încadrarea cea mai slabă
Sistemul de navigare instrumentală pentru vizibilitate redusă a fost instalat toamna trecută. Este un ILS cu capabilitate CAT 3. Adică, poate fi cea mai performantă. Rolul ILS: dă o undă care asigură centrarea pe pistă și o undă care asigură panta (unghiul corect de atac la aterizare).
„Ceața, care a afectat pasagerii timp de două zile și care a dus la anularea mai multor zboruri, a fost adusă de pe bazinul Prutului și a fost foarte densă, cu vizibilitate pe verticală de doar 30 m, ceea ce a blocat orice posibilitate de aterizare în condiții de siguranță, fiind necesară redirecționarea zborurilor către alte aeroporturi”, a scris Vatră pe Facebook pe 23 decembrie 2024.

Benone Moruzi tocmai depune jurământul pentru al cincilea mandat de primar la Aroneanu. Contribuția lui la pierderile financiare ale Aeroportului și la punerea pe drumuri a sute de mii de oameni va rămâne în istorie
Practic, având proceduri CAT I, pilotul avea interdicție de a coborî sub 60 metri dacă n-avea vizibilitate. La CAT II, avionul putea să se apropie de sol până la 30 m, deci în acest caz specific, pilotul mai putea coborî înainte de a lua decizia dacă aterizează sau nu, dacă are sau nu și vizibilitate orizontală. Din cauza caselor-obstacol, în condiții de ceață densă, coborârea între 60 și 30 metri este interzisă, iar pilotul duce aeronava pe alt aeroport.
Cele trei categorii care decid aterizarea
În concluzie, cele trei categorii înseamnă asigurarea ghidării până la înălțimea de decizie coroborat cu vizibilitatea în față:
– CAT I: înălțime de decizie 60 metri cu vizibilitate în față (orizontală) a pistei de 550 metri
– CAT II: asigură ghidarea până la înălțimea de decizie de 30 m, cu continuarea procedurii de aterizare pentru o vizibilitate a pistei de cel puțin 300 m
– CAT III: asigură ghidarea fără înălțime de decizie, inclusiv pe pistă. Se poate ateriza chiar cu pilot automat. Condiția: fără obstacole. Fără case, copaci și stâlpi în cazul Iașului
Pe Bucium e mai rău
Pentru a rezolva problema, iar Iașul să fie certificat din nou cu CAT II, s-a luat în calcul inclusiv montarea unui ILS la celălalt capăt al pistei. „ILS pe Bucium nu se poate. Cei de la Romatsa au zis că există riscul să nu luăm nici măcar CAT I din cauza dealului și a releului”, a explicat directorul Vatră.
În aceste condiții, au mai rămas două variante posibile: prin instanță, obligarea celor 7 proprietari să-și demoleze casele sau achiziționarea imobilelor de către Aeroport și apoi dărâmarea sau reamenajarea.

Una din casele care stau în calea avioanelor. Aeroportul cere demolarea, dar soluția ar putea fi plata de despăgubiri
Procesele se pot întinde cu anii
1) Varianta prin instanță. Sunt procese pe rol atât pentru anularea actelor de construire cât și pentru emiterea celor de desființare. „Când am venit director în septembrie 2021, era o singură casă din cele 7 cu sentință definitivă”, a afirmat Vatră. Nici măcar nu erau pornite procesele, acest lucru s-a întâmplat în 2023.
Iar în 2024 a fost descoperită și a șaptea și au demarat procedurile și împotriva proprietarilor acesteia. Soluția prin instanță e mare consumatoare de timp.
„În unele cazuri, casele nu trebuie dărâmate de tot, ci doar să se încadreze în regimul de înălțime maxim”, a completat managerul. Dar acest lucru este dat tocmai de acest aviz AACR. Acum sunt depășiri între 1,8 m și 4,88 m. Însă e greu de crezut că proprietarii vor accepta să-și demoleze etajul și să rămână doar cu parterul.
Încă o precizare extrem de importantă: pentru ca Iașul să reobțină CAT II trebuie ca toate obstacolele, 7 case, 3 stâlpi de curent, 3 copaci și gardul (60 cm din el), să fie înlăturate. Cu stâlpii, copacii și gardul e relativ simplu, însă dacă un singur proces cu cele 7 case este pierdut, atunci întreg efortul e în zadar, iar Aeroportul va rămâne la CAT I.
Rezolvarea la îndemână: 1,5 milioane euro despăgubiri
2) Legal, exproprieri nu se pot face, însă soluția despăgubirilor a fost sugerată de toate părțile implicate. A oferit-o și primarul Benoni Moruzi, au îmbrățișat-o și mulți dintre proprietari. La o medie de 200.000 euro/vilă, efortul bugetar ar fi de maxim 1,5 milioane de euro. Banii ar putea fi suportați fie direct de Aeroport, fie de la bugetul Consiliului Județean.
Beneficiul ar fi că în episoadele de ceață densă, prin încadrarea la CAT II, ar crește șansele de aterizare, iar aeronavele nu ar mai fi redistribuite pe alte aeroporturi din țară. Deci fără pagube pentru călători, Aeroport și companii. Dar obstacolele trebuie să dispară.
Vatră: speța e tehnică, nu politică
Managerul Aeroportului nu vrea interpretarea speței în cheie politică. El liberal, primarul din Aroneanu tot liberal. „Colaborăm bine, important e să rezolvăm ceea ce e acum, și să conclucrăm cu Primăria astfel încât să nu mai apară astfel de situații”, a spus directorul, împăciuitor.

Soții Chișcă, dezvoltatorii care au construit primele patru case din dreptul pistei. Era o firmă care lucra doar cu primăriile PNL din județ. Autorizațiile au venit tot de la PNL
Primarul o ține tot pe-a lui
Întreg scandalul a pornit de la faptul că în Planul Urbanistic General (PUG), aprobat în 2001, cu prelungiri succesive, și în Regulamentul Local de Urbanism (RLU) a fost menționată o excepție potrivit căreia construcțiile cu regim de înălțime P sau P+1E sunt exceptate de la obligativitatea obținerii avizului AACR. Or, șefii Aeroportului și avocații tocmiți au susținut că o normă locală nu poate „bate” o lege.
În funcție din 2008, licențiat în Științe Juridice al Facultății de Drept din cadrul Universității ”Al.I. Cuza” Iași, primarul Benoni Moruzi a permis construirea de case în Aroneanu fără avizul obligatoriu al AACR. Dar rămâne convins că dreptate e tot de partea sa.
„Speța e foarte simplă în ceea ce mă privește. AC-uri au fost emise în baza unui PUG valabil la acea vreme. Ulterior (2021) a fost anulată prevederea cu P și P+1E (excepția) în care nu era necesar avizul AACR. Instanța a anulat acea prevedere. Dar, anterior, PUG-ul a fost avizat inclusiv de proprietarul Aeroportului, de Consiliul Județean”, și-a susținut Moruzi cauza.
Primarul are argumente cum că vina ar fi tocmai de cealaltă parte a gardului, la Aeroport. „Verificați autorizația de construire de la Aeroport (pentru pista nouă – n.r.). Ei întâi s-au apucat de construit și au luat avizul AACR după un an și-o lună. Obstacol este inclusiv terenul, diferența de nivel e de peste 40 metri între noi și pistă. Obiectivul lor ne-a creat probleme nouă și nu noi le-am creat lor”, a declarat Benoni Moruzi.

Romeo Vatră, directorul Aeroportului, a descoperit a șaptea casă construită în calea avioanelor abia în noiembrie 2024. Fusese autorizată în 2020
Moruzi: Aeroportul să cumpere casele
Primarul din Aroneanu a zis că s-a conformat deciziei privind acel aviz. „Acum, din păcate, impunem avizul AACR. Să vă spun ce pățesc acum oamenii la avize? Vă dau un exemplu: în capătul satului Dorobanț, sunt aproape 4 kilometri de la pistă. A avut 3 respingeri. S-a dus omul în audiență și i-a dat”, a exemplificat.
Aceste proceduri greoaie de avizare din partea AACR, susține Moruzi, vor duce la lipsa dezvoltării în comuna sa. Pentru primar, rezolvarea ar fi ca Aeroportul să răscumpere casele. „Soluția era să-și achiziționeze casele, să le reducă și le foloseau ei pentru uzul lor intern. Ei se judecă pe desființare, fără nicio despăgubire, ceea ce mi se pare un abuz. A fost bună credință la data construirii și a emiterii autorizațiilor”, a spus Benoni Moruzi.
„Desființarea necondiționată a imobilelor”
Anul trecut, în vară, conducerea Aeroportului a deschis o nouă acțiune la Tribunalul Iași. Prin aceasta, a solicitat obligarea primarului și UAT Aroneanu „să întreprindă toate măsurile legale ce se impun în vederea desființării necondiționate a imobilelor ce fac obiectul” a cinci autorizații de construire emise în perioada 2010-2015, pe numele Daniel și Mihaela Chișcă (4 case), Livia și Șerban Cojan. Atât autoritățile locale cât și proprietarii imobilelor, înstrăinate între timp (către familiile Mârț, Zlăvog), dacă vor pierde, vor fi obligate să întocmească și să emită autorizațiile de desființare lucrări. Cu alte cuvinte, să dărâme total sau parțial casele.

Casele sunt imediat după gardul aeroportului, fix în dreptul pistei. Era o problemă evidentă, dar Primăria Aroneanu a spus că nu e nevoie de avizul Autorității Aeronautice
Cererea de chemare în judecată
Avocații Aeroportului au adus, în întâmpinare, mai multe argumente care să le susțină cauza:
* „Ministerul Transporturilor a delegat competențele referitoare la administrarea bunului public «spațiul aerian al României», precum și în ceea ce privește reglementarea situațiilor de utilizare a bunului public «spațiul aerian al României» de către proprietarii terenurilor către Autoritatea Aeronautică Civilă Română”
* „servituțiile aeronautice se stabilesc de AACR”
UAT Aroneanu se află:
* pe direcția culoarului de zbor la decolare, atât pentru pista veche a Aeroportului Iași, cât și pentru pista nouă, edificată în 2014 (fapt ce determină incidența zonei de siguranță)
* având amplasate în proximitatea sa mijloacele de radionavigație, comunicare și supraveghere ale Aeroportului (fapt ce determină incidența zonei de protecție)
* „Imobilele (…) au fost construite fără ca la emiterea autorizației să se fi solicitat beneficiarului obținerea avizului prealabil AACR pentru a se putea evalua dacă obiectivul intenționat a se construi era sau nu obstacol la siguranța zborului”

Ceață foarte densă la Chișinău, dar avioanele aterizează fără probleme, pentru că avioanele nu au obstacole, ca la Iași, și se pot apropia la înălțime mică, putând fi ghidate chiar și în condiții de vizibilitate extrem de scăzută
Afectează siguranța zborului
În 2021, Curtea de Apel a anulat în parte Regulamentul Local de Urbanism (RLU) în ce privește derogarea potrivit căreia erau exceptate de la solicitarea avizului prealabil al AACR construcțiile P și P+1E. „Instanța a apreciat că o astfel de derogare la nivel local nu este permisă, fiind asumată cu încălcarea prevederilor legale de rang superior”.
Pe scurt, o hotărâre locală nu poate să bată o lege, în cazul de față Codul Aerian. Chiar dacă anularea derogării a intervenit după construcția caselor, avocatul Aeroportului a vrut să puncteze că acea excepție a fost nelegală din capul locului, fiind instituită cu încălcarea legii.
Ca o concluzie: „Suntem în situația în care imobilele ce fac obiectul autorizațiilor de construire (…) afectează siguranța zborului, iar pentru edificarea acestora nu s-au obținut în prealabil avizele AACR obligatorii conform prevederilor legale”.
Dezvoltator: e tardiv
Contactat de REPORTER DE IAȘI, deținătorul a patru autorizații, Daniel Chișcă, a spus că știe cazul, dar că el a vândut toate cele patru case de mulți ani. „Sunt case construite acolo când nici nu știu dacă era proiectul pentru pistă (cea nouă – n.r.). Este tardiv, din punctul meu de vedere”, a afirmat Chișcă cu referire la procese.
Acesta a spus că numele său apare pentru că pe el au fost emise autorizațiile din 2012, 2014 și 2015. „Toate sunt vândute. Dar m-am prezentat la procese, nu am făcut nimic ilegal. Teoretic, merg și-i reprezint pe oamenii aceștia doar pentru că autorizațiile erau pe numele meu. Atât. În rest, casele sunt intabulate”, a menționat el.
Din discuțiile cu actualii proprietari, Chișcă a înțeles că oamenii s-ar muta dacă ar fi despăgubiți. „O medie între 150.000 și 200.000 euro”, a evaluat Chișcă că ar face acum fiecare construcție.
Despre Daniel Chișcă, REPORTER DE IAȘI a scris în 2022 că, printr-o firmă cu unic asociat soția sa, Mihaela Chișcă, a prins mai multe contracte publice la primării PNL. Astfel, în perioada 2019-2021, firma Tuche Serv a avut afaceri de aproape 7 milioane de lei cu entități publice: cămin cultural și sediu de Primărie la Ciortești, grădiniță și creșă la Aroneanu, furnizare mobilier la o școală din Popești. Toate trei cu primari PNL.

Și zilele trecute era ceață pe Aeroport, dar specialiștii au explicat că nu sunt probleme de vizibilitate
Panțîru, casa 7: „Acum aud prima dată”
Casa lui Constantin și a Alinei Panțîru a fost descoperită la studiul de obstacolare din 2024, efectuat în primăvară. Cei doi și-au ridicat imobilul pe baza unei autorizații de construire emisă în 2020. La sfârșitul lui 2024, Aeroportul a chemat în judecată și familia Panțîru și pe primar, solicitând judecătorilor anularea AC și a certificatului de urbanism. Motivul a fost același: lipsa avizului AACR.
„N-are cum”, a fost prima reacție a lui Panțîru, contactat de REPORTER DE IAȘI. Acesta nici nu știa de proces. „Înainte de a cumpăra terenul, eu am cerut un certificat de informare urbanistică. Când am văzut că mi se dă voie să construiesc, am discutat inclusiv cu directorul Aeroportului de-atunci. Mi-a zis că regimul de înălțime e la 6 metri. Eu am casa la 4,75 m. Deci, nu am nici cea mai mică problemă. Că m-au dat în judecată, eu n-aveam de unde să știu până în momentul de față”, a explicat Panțîru.
Acesta a completat că a respectat toți pașii legali. „Casa costă 200.000 euro, dați-mi, vă rog frumos banii, și acum v-o las”, a propus Panțîru o variantă de rezolvare.
Alte 20 de AC-uri anulate
Patru din cele 7 autorizații de construire au fost emise de Primăria Aroneanu după recepția din 2014 a lucrărilor la noua pistă a Aeroportului în lungime de 2.400 metri. Și anterior investiției în noua pistă, Aroneanu tot în zona de servituți a Aeroportului era, iar avizul AACR tot obligatoriu.
Alături de cele 7 case în discuție pentru care se solicită anularea actelor și demolarea, mai sunt și altele. „Sunt vreo 20 de autorizații de construire anulate, nu aveau avizul AACR, dar nu sunt pe culoar și nu afectează categoria”, a adăugat Romeo Vatră, directorul Aeroportului.
În cazul acestora, după anulare, proprietarii ar trebui să încerce intrarea în legalitate, adică obținerea avizului AACR.
La Chișinău se poate ateriza și cu ochii închiși
Acum câteva zile, Aeroportul Chișinău a anunțat că sistemul ILS CAT III a fost testat cu success. „Datorită noului sistem de aterizare instrumentală ILS CAT III, chiar din prima zi de operare a acestuia – 6 aeronave au aterizat cu succes pe Aeroportul Chișinău, în condiții de vizibilitate extrem de redusă, cauzată de condițiile meteorologice de ceață densă. Tehnologia modernă a asigurat desfășurarea zborurilor fără întârzieri semnificative sau redirecționări, astfel încât pasagerii noștri să aibă parte de o călătorie liniștită, iar operatorii aerieni să își mențină orarul de zbor potrivit timpului stabilit”, au comunicat șefii aerogării din Republica Moldova.
Distribuie acest articol, alege-ți platforma!
URMĂREȘTE-NE PE GOOGLE NEWS:
Parcul trebuia să fie funcțional de anul trecut dar va mai dura cel puțin până în 2026 deschiderea sa Motivul pentru care spațiile nu se închiriază este lipsa unei stații de transformare E nevoie de minim 5 MW pentru alimentarea viitoarelor fabrici, o investiție cuprinsă între 5 și 10 milioane de euro Șefii Consiliului Județean n-au nicio logică în proiectarea acestui parc: stația trebuia făcută în paralel cu amenajările și cu licitațiile pentru închirieri Costel Alexe și Marius Dangă anunță finalizarea unui parc industrial care n-are curent electric și nimănui nu i se pare ceva în neregulă
Articole din aceeași categorie
Articole pe subiecte simiare
Alte articole
AACR e un kkt de instituție. Pt un PUZ într-o vale la 2 sate distanța de aeroport am așteptat 9 luni un aviz de principiu. Caci toata comuna Aroneanu este cica servitute aeronautică. Încercați numai să sunați la AACR sau să transmiteți o cerere la ei, nu răspunde nimeni! Iau bani degeaba (1000 euro pt un aviz)! Să stabilească clar limitele de servitute, nu să fim noi la mila unor ofruscati care ne tratează cu maxim sictir. Încercați dacă nu credeți.
Pentru orice problemă de interes național se pot face exproprieri. Dar nu gratis.
În calitate de beneficiar al unui teren din Aroneanu, doresc și eu la rândul meu să îmi construiesc o casă. Terenul a fost achiziționat in urma cu aproximativ 2 ani, timp care mă lupt cu cei de la AACR să-mi dea măcar un răspuns referitor la aviz. Banii au fost deja blocați în teren, materialele de construcții se scumpesc accelerat iar forța de muncă din construcții este și ea din ce în ce mai scumpă (mai ales datorită ordonanței trenuleț). Aștept de cel puțin un an și nu am primit nici măcar o direcție de urmat din partea AACR. Motivele lor referitoare la respingeri sunt vagi și foarte slab documentate. Ei nu verifică în teren situația “în fapt”, ci fac totul din biroul din Băneasa, folosind Google maps. Lipsa de reacție din partea unei asemene instituții de care îți poate depinde uneori viitorul este de neimaginat. Bineînțeles ca atunci când am cumpărat terenul am verificat următoarele: terenul se află între alte case construite, culoarul de zbor este cu mult departe față de amplasamentul casei, limita de înălțime a viitoarei construcții propuse respectă certificatul de urbanism (P+1) eliberat de către primărie. Ideea este că atunci când cumperi un teren într-o zonă de servitute aeronautică , nu ai de unde să știi ambițiile autorității aeronautice civile referitoare la decizia de a respinge pe bandă rulantă cereri de avize, până nu îți faci proiect și îl depui la ei. Asta înseamnă deja mulți bani cheltuiți, ca să nu mai zicem și de costul terenului + impozitele anuale de teren intravilan pe care poți cel mult să plantezi porumb. Stau și mă gândesc că AACR profită de acestă “autoritate” și împiedică dezvoltarea satului, în oricare parte a acestuia ar fi ea, dovedindu-și lipsa de profesionalism, ca majoritatea instituțiilor de stat.
Cine a scris articolul?
Ca e clar ca aeroportul are partea sa de vína. A construit pista dupa ce s au dat autorizatiile pentru case. Ce vina are primarul?
Doua, trei avioane pe zi, cu motoarele turate la maxim la inaltimea minima de survol și pleacă singuri oamenii…. Ăștia noi veniți sunt puși pe japcă…. Așteaptă despăgubirile….. Milă îmi e de cei colaterali culoarului de zbor…..