
BOMBĂ: Chirica și Harabagiu au semnat edificările false la blocurile ilegale Petro Grup. Dosarul FLUX 2: 37 de apartamente în plus
Harabagiu, acuzat că facea presiuni în favoarea lui Petru Vicol pentru că acesta dădea 15.000 de euro/lună la clubul Politehnica
Fostul viceprimar spune că acuzația e falsă și că a făcut plângere la Parchet pentru mărturie mincinoasă
Turnurile de la Capăt CUG nu respectau Legea Locuinței: apartamentele erau mai mici decât prevăd normativele
Ilegalitățile au fost în serie la cartierul Ideal Residence, dar Chirica, Harabagiu, Mustiață și oamenii lor de bază n-au văzut nimic
O edificare se face cu fotografii de la fața locului. Confruntarea din teren cu autorizația inițială se face în două minute, iar arhitectul-șef este obligat să studieze dosarul de autorizare
Șeful ISC: „Puteau veni cu acordul de modificare a suprafețelor nu doar de la locatari, de la tot Iașul, și tot le-ar fi trebuit o nouă autorizație”. Dar și ISC a închis ochii în 2018 și 2019, lanțul corupției fiind foarte lung
Chirica și Harabagiu au patronat un sistem mafiot în care s-au învârtit munți de bani pentru fiecare proiect rezidențial: Vicol a vândut într-un an toate apartamentele cu o marjă de profit de 30%, peste 5 milioane de euro net
Petru Vicol, acționarul majoritar de la Petro Grup SRL, a obținut, în 2018 și 2019, intabularea a două blocuri P+11 de pe malul Lacului CUG 2, deși au mai multe apartamente decât permitea autorizația de construire.
La acea vreme încă nu avuseseră loc descinderile procurorilor în Primărie. Mihai Chirica și funcționarii din subordine nu se temeau de nimic, semnau orice. O depășire de un etaj era o banalitate la Iași, o recompartimentare ilegală, pentru care este obligatorie emiterea unei noi autorizații, era trecută la capitolul „și altele”.
După perchezițiile începute în toamna anului 2020, viața s-a schimbat. Petru Vicol a rămas în aer cu al treilea bloc, pentru care era pregătită intabularea în aceleași condiții ca la primele două clădiri, cu depășirea numărului de apartamente aprobat.
Atestatul de edificare la Turnul C7, din 2018: scrie 57 de apartamente deși în autorizație erau aprobate doar 44. Edificarea este un fals premeditat, pentru că se menționează că „lucările s-au efectuat CONFORM autorizației de construcție”. O minciună pe care Chirica o verifica ușor
ISC a amendat dezvoltatorul
Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Iași a făcut descoperirea abia la al treilea bloc-turn și a amendat firma Petro Grup, procesul verbal de sancționare fiind semnat pe 9 decembrie 2022. Neregulile sancționate sunt: C9 a fost dat în folosință fără admiterea recepției lucrărilor; dezvoltatorul nu a comunicat către ISC finalizarea lucrărilor (s-a încălcat art. 27, litera G din Legea 10); executantul nu a convocat ISC în faza premergătoare turnării betonului la structura de la etajul 10 (art 25, litera d, Legea 10).
Ultimul paragraf al încălcărilor este despre recompartimentare: „Au fost realizate modificări față de proiectul aprobat pentru care nu a fost prezentate acte, modificările s-au făcut fără notificare, fără dispoziție de șantier, fără adresă”, a explicat Adrian Morariu, directorul ISC Iași, ultima abatere de pe lista din procesul verbal din 9 decembrie 2022.
Poliția Locală a venit la alibi, când povestea s-a destrămat
Aici există o coincidență stranie. În aceeași zi, dezvoltatorul era amendat și de către Poliția Locală pentru că a făcut câte 5 apartamente pe etaj în loc de 4, la blocul C9. Cum se explică? Inspectorii ISC fuseseră cu câteva zile înainte pe șantier, chiar dacă procesul verbal are data de 9 decembrie. După vizita lor, cineva din Primărie s-a alarmat și a trimis Poliția Locală să constate aceeași abatere, pentru a fi acoperiți. Lanțul complicităților se rupsese, cei de la ISC schimbaseră placa.
Petru Vicol, dezvoltatorul cartierului, ceruse cu un an în urmă reautorizarea la C9, dar nu i s-a răspuns pentru că suprafețele apartamentelor erau prea mici și nu respectau dimensiunile minime din Legea Locuinței. Era exact aceeași situație ca la turnurile anterioare: C7 și C8 unde arhitectul-șef și inspectorii ISC închiseseră ochii. Dar la C9, pe baza antecedentelor, cei de la Poliția Locală avuseseră un an de zile la dispoziție să intervină, să facă un control la fața locului, dar n-au mișcat nimic.
Atestatul de edificare la Turnul C8, din 2019: Mustiață și Harabagiu au semnat în locul primarului. Se menționează 53 de apartamente și trebuiau să fie 44. Se menționează o modificare de proiect, dar care nu se referea la numărul de locuințe, ci la renunțarea la cel de-al doilea subsol. Și această edificare este un fals, miza fiind câteva milioane de euro
Echipa de șoc de la Flux a acționat și la blocurile lui Vicol
Dar în timp ce pentru C9 s-au activat toți funcționarii, în 2018 și 2019 aceeași Primăria Municipiului Iași a oferit cu generozitate edificarea blocurilor C7 și C8, deși abaterile sunt similare ca la C9: apartamente în plus. La C7 și C9 sunt câte 57 de unități, iar la C8 sunt 55 de locuințe, în total în cele trei imobile fiind 169 de apartamente, cu 37 mai multe decât fuseseră aprobate. Fiecare turn trebuia să aibă un număr de 44 de apartamente, la niște suprafețe care să respecte Legea Locuinței.
La edificarea de la clădirea C7 realizată în 2018, semnează Gabriel Ghergheșanu, Victor Gavriluță, Raluca Andreea Mocanu (arhitect-șef) și Mihai Chirica.
La edificarea C8, din 2019, în locul lui Mihai Chirica, semnează Gabriel Harabagiu, iar în locul Ralucăi Mocanu apare actualul arhitect-șef Alexandru Mustiață. REPORTER DE IAȘI a solicitat puncte de vedere de la Mihai Chirica (prin purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga) și Alexandru Mustiață. Nu au oferit niciun răspuns până la închiderea ediției.
Cartierul construit în mare viteză de Petru Vicol are multe apartamente mici, fiind adresat clienților cu venituri mai mici. Prin edificare, Vicol putea intabula blocurile, iar clienții aveau acces la credite bancare
Ghergheșanu: „Mi s-a spus: Cum îți permiți asta cu sponsorul?”
Gabriel Ghergheșanu, fost funcționar al Primăriei, acum pensionar, spune că, în 2018, a respins inițial edificarea blocului C8, pentru că Petro Grup nu făcuse un nivelul -2, la subsol, așa cum îl obliga autorizația. La acel nivel trebuia amenajat Adăpostul de Apărare Civilă (ALA). „Îngropau sume uriașe de bani, trebuiau aerisiri, betoane, instalații electrice… Nu l-au mai făcut”, spune Gabriel Ghergheșanu. După inspecții, Petro Grup a obținut o reautorizare pentru renunțarea la subsolul 2 și au amenajat un alt adăpost la un alt imobil.
„Domnul Gabriel Harabagiu m-a chemat atunci, când am dat prima respingere, să mă certe cum îmi permit să fac asta cu domnul Vicol, care este un cotizant permanent cu 15.000 de euro/lună la Politehnica”, susține Gabriel Ghergheșanu.
Ulterior a semnat, iar fostul inspector motivează că nu avea cum să-și dea seama cineva de diferența numărului de apartamente pentru că în documente se vorbește despre „unități individuale”. Justificarea e puerilă: recepția și edificarea se fac la fața locului, se intră peste tot, se fac măsurători, se confruntă realitatea cu planșele din proiect. N-ai cum să nu vezi că pe un etaj sunt cinci apartamente în loc de patru.
Blocul C7 avea 57 de apartamente în loc de 44, dar șefii Primăriei au închis ochii ca la Blocul Flux, unde Mihai Chirica și Gabriel Harabagiu au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție
Dosarul de edificare este studiat atent: nu ai cum să nu vezi 37 de apartamente în plus
„Așa sunt denumite în acte și scările, și apartartamentele, și terasele. Poți face confuzii, dosarul este stufos, te uiți la zeci de indicatori. Este greu să-ți dai seama că e o diferență de număr de apartamente, dacă suprafețele sunt respectate. Și, din ce-mi amintesc, pentru că am măsurat amprenta blocului, înălțimea de pe terasă, că aceste blocuri respectau suprafețele”, este scuza lui Gabriel Ghergheșanu.
Însă tot el recunoaște că se fac zeci de fotografii care se inserează în dosarul care constituie raportul de control. Serviciul de Urbanism urmărește fotografiile, iar arhitectul-șef confruntă indicatorii găsiți cu cei din autorizația inițială. Aceste prevederi sunt clare în Legea Urbanismului.
Gabriel Harabagiu a explicat că, pentru afirmațiile legate de Vicol, i-a făcut plângere la Parchet lui Ghergheșanu: „Pentru această afirmație i-am făcut plângere pentru mărturie mincinoasă și de un an și jumătate stă dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătorie și nu m-a chemat nimeni să dau declarații”.
Petro Grup admite că e nevoie de o nouă autorizație la C9
Firma dezvoltatorului Petru Vicol a prezentat, prin avocata Isabela Galan, un punct de vedere referitor la blocul C9, despre care admite că este necesară reautorizarea.
Răspunsurile lui Vicol, prin avocată, au umor involuntar: la C7 și C8 nu erau necesare alte autorizații, iar la C9 era, într-adevăr, necesară.
„În ceea ce privește corpul C9, ulterior primirii Autorizației de Construire menționate (898/2016, cea inițială – n.r.), am obținut o noua autorizație pentru a continua lucrările. În plus, în anul 2021, am depus o solicitare, concretizată prin Certificatul de Urbanism cu numărul 2459/20.10.2021 pentru a modifica proiectul inițial autorizat prin Autorizația de Construire nr. 898/2016 și Autorizația de Construire nr. 901/2020, în timpul execuției, specific pentru corpul C9.
Cererea viza reconfigurarea interiorului corpului C9 prin recompartimentare, (…) iar necesitatea de a obține o nouă autorizație a derivat din impactul asupra fațadelor. Conform dispozițiilor articolului 67, alineatul 2 din Ordinul nr. 839/2009, o astfel de intervenție nu poate fi efectuată pe baza unei dispoziții de șantier”, se arată în răspunsul firmei. Sublinierile aparțin redacției. Societatea a depus dosarul complet pe 2 august 2022, de atunci nu mai are niciun răspuns de la Primărie.
Chirica și Harabagiu, viață și acordeoane: autorizații, averi, imobiliare, fotbal, distracție, dosare penale
Șeful ISC: „Acordul locatarilor nu valorează nimic”
De ce a fost totuși necesară recompartimentarea, adică amenajarea unui număr mai mare de apartamente? „Reconfigurarea interioară a implicat intervenții la apartamentele inițial autorizate și modificarea proiectului pentru a crea mai multe unități, ca urmare a cererilor venite din partea clienților. Este important de menționat că modificările aduse interiorului corpului C9 nu au generat suprafețe suplimentare față de cele inițial autorizate ci, dimpotrivă, reconfigurarea a implicat proiectarea de pereți suplimentari, ceea ce a condus la o suprafață utilă mai mică decât cea inițială, și, implicit, la o suprafață mai mică oferită spre vânzare. Cu toate acestea, am decis să răspundem cererilor de pe piață deoarece oferta noastră inițială nu a suscitat un interes comercial pentru potențialii cumpărători”, spune firma. Conform avocatei, potențialii cumpărători au fost de acord cu recompartimentarea în spații mai mici și au dat declarații notariale de acceptare. A fost planul agreat cu șefii Primăriei Iași, care cunoșteau foarte bine situația sponsorului Petru Vicol.
Șeful ISC Adrian Morariu spune că aceste acorduri n-au nicio valoare: „Pot semna la notariat nu doar locatarii din bloc, pot semna toți locuitorii din Iași, dar tot trebuie o nouă autorizație. Legea e foarte precisă în acest sens”.
Petru Vicol a decis să facă, fără aprobări de la Urbanism, o marfă mai ușor vandabilă, împins de concurență. La 1,5 km de cartierul lui, construia, în aceeași perioadă, la prețuri și dimensiuni comparabile, Cătălin Tudosă. Cine finaliza mai repede avea primul marfa pe tarabă și acces rapid la clienți.
Adrian Morariu, directorul ISC Iași, a descoperit ilegalitățile de la blocurile lui Vicol după 2021, când și-a luat în primire mandatul. Complicitățile pentru comiterea falsurilor din Primărie au existat și la ISC în perioada 2018-2019. Cei de la Inspectorat participau la recepție și edificare și aveau tabloul complet al dosarului de autorizare
Aceeași firmă consideră că la C7 și C8 nu trebuia reautorizare
Dacă ne-am lămurit la C9, e paradoxal că la C7 și C8 firma Petro Grup spune că nu erau necesare noi autorizații: „Recompartimentările au fost posibile prin dispoziție de șantier, având în vedere că modificările nu au afectat condițiile de amplasament (regim de înălțime, POT, CUT, aliniament, distanțe minime față de limitele proprietății, aspectul construcției)”, se arată în răspunsul avocatei Isabela Galan.
Șeful ISC este de altă părere, lămurind că dispoziția de șantier e doar pasul legal premergător obținerii autorizației: „O astfel de modificare se face prin dispoziție de șantier, emisă anterior lucrărilor, care este depusă oficial la Primărie. Ulterior, instituția răspunde dezvoltatorului și îi precizează ce acte sunt necesare. Pentru recompartimentare este obligatorie emiterea unei noi autorizații”.
Deci nu era suficientă „dispoziția de șantier”, dar firma lui Petru Vicol a primit edificări la două blocuri, prin semnăturile lui Mihai Chirica și a omului său de încredere, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu.
Când trebuie să obții o nouă autorizație conform legii
Sunt trei scenarii prevăzute de Legea Urbanismului când se impune reautorizarea pe un proiect imobiliar deja aprobat:
1. Reluarea integrală a procedurii de autorizare, cu obținerea din nou a tuturor avizelor: se aplică la depășiri ale cotelor aprobate inițial sau când este un impact mai mare asupra mediului față de cât se estima. Nu e cazul la Petro Grup
2. Obținerea unei noi autorizații de construire, dar fără reluarea procedurii de avizare: atunci când intervin modificări de temă, schimbarea funcțiunilor, fără a modifica indicatorii inițiali. La acest capitol se încadrează blocurile lui Petru Vicol, la care s-a făcut recompartimentare cu creșterea numărului de apartamente.
3. Dispoziții de șantier fără necesitatea obținerii unei noi autorizații: modificarea soluțiilor tehnice fără a se modifica amplasamentul, fără a periclita rezistența și stabilitatea clădirilor învecinate. Petro Grup nu se încadrează nici la această categorie, pentru că au modificat funcțiunile clădirii și fațadele.
[article id=”126805″ /]
Distribuie acest articol, alege-ți platforma!
URMĂREȘTE-NE PE GOOGLE NEWS:
REPORTER prezintă formula de calcul a veniturilor Ioanei Turtă, secretara primarului: 13.269 lei (salariul de bază) + spor 50% (6.635 lei pentru participare la proiecte europene) = 19.904 lei lunar brut de la Primărie. Suma netă în fiecare lună: 11.644 lei La acest salariu se adaugă remunerația fixă primită ca membru în Consiliul de Administrație al SC Servicii Publice, companie tot a Primăriei: 8.901 lei/net/lunar Total venituri Ioana Turtă: 11.644 lei + 8.901 lei = 20.545 lei = 4.100 euro net lunar Spre comparație, venitul net al viceprimarului Municipiului Iași, Daniel Juravle, este de 16.953 lei lunar Bonus: de câțiva ani, la Primărie a fost adus și soțul lui Turtă, Alexandru Iulian, care are un salariu net de 5.208 lei lunar, deci peste 1.000 de euro Total familia Turtă, barosanii din Primărie: peste 5.000 euro net lunar din bani publici
Articole pe subiecte simiare
Alte articole