• Dosare mari lâncezesc în sertarele Serviciul Teritorial Iași al Direcției Naționale Anticorupție, serviciu care are schema completă: opt procurori
• REPORTER a întrebat Direcția care este stadiul a cinci dosare, unele începute cu peste trei ani în urmă
• Explicațiile instituției: „Durata investigațiilor penale este determinată de gradul de complexitate și de numărul de dosare care se află în lucru la procurorii de caz”
• DNA Iași are o tradiție nefavorabilă: marile dosare de corupție cu baroni locali au fost făcute la București; dosarul Buzatu-vedetă a ultimilor ani, contestat la instanță; cele mai importante anchete proprii – preluări din presa locală
• În 2023, salariul cel mai mic încasat de un procuror din acest serviciu a fost de 18.700 lei/net. Un altul a primit, pe lângă leafa de 19.210 lei, și decont chirie de 450 de euro pe lună

Nu se mai pot plânge că nu au oameni

La începutul acestei luni, REPORTER a întrebat Biroul de Presă al DNA care este stadiul a cinci dosare care se află în lucru, de mai multă sau mai puțină vreme, la Serviciul Teritorial Iași. Alte întrebări au fost legate de durata lungă a acestor anchete, precum și la gradul de ocupare al posturilor de procurori din serviciul ieșean.

În răspunsul trimis de Birou s-a reiterat informația aflată și în raportul de activitate pe 2024 al Direcției: gradul de ocupare al posturilor de procuror la nivelul Serviciului Teritorial Iași este de 100%.

Referitor la cele cinci dosare, reacția a fost următoarea: „Dosarele menționate în solicitare se află în lucru la procuror, iar în acest moment, față de aspectele deja mediatizate, alte informații referitoare la stadiul anchetelor nu pot fi puse la dispoziție în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e) din Legea 544/2001, art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală („Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”) și art. 66 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.”

Ultima mențiune din adresa Direcției era: „Durata investigațiilor penale este determinată de gradul de complexitate a dosarelor și de numărul de dosare care se află în lucru la procurorii de caz.”

Care au fost cele cinci dosare

Dosarele de care a întrebat REPORTER au fost:

• „Sărărie”, cu inculpați, printre alții, primarul Mihai Chirica și patronul Bună Ziua Iași, Claudiu Asimionesei, speța fiind despre deturnarea destinației unui teren al municipalității, parte a unui acord de asociere. În loc de spații de cazare, Asimionesei l-a utilizat pentru ridicarea unui bloc de locuințe pe care le-a vândut. Dosarul a ajuns la DNA de la DIICOT în septembrie 2023;

Claudiu Asimionesei

• „Revelionul”, în care trei angajați din Primăria Iași, în frunte cu șeful de serviciu Vasile Tiron, sunt suspecți încă din august 2023 pentru că, opt luni mai devreme, au direcționat preferențial contractul pentru concertul de revelion din centrul Iașului către o firmă;
• „Vixen”, în care, încă din decembrie 2022, au fost făcute percheziții legate de faptul că un dezvoltator a construit un bloc în loc de o casă, așa cum scria în autorizație. Prin falsuri din perioada 2018-2020, angajați din Primărie l-au ajutat să intabuleze imobilul.

Două anchete din 2024 se leagă de achiziția de către Primăria Iași a unei cantități de huilă pentru sistemul de termoficare, dosar în care DNA Iași a cerut documente de la această instituție pe data de 11 decembrie 2024, precum și de situația mai multor funcționari din aceeași Primărie care cumulau salariul cu pensia.

Pericolul prescrierii

Cel puțin în cazul dosarelor „Sărărie” și „Vixen”, consecința tergiversării finalizării anchetelor s-a soldat deja cu prescrierea unora dintre infracțiunile cercetate. Astfel, în primul dosar, cu fapte petrecute în special în anul 2016, falsul în înscrisuri sub semnătură privată și fals intelectual care apăreau în sarcina lui Claudiu Asimionesei și a mamei sale sau omisiunea sesizării în cazul lui Mihai Chirica s-au prescris deja sau se vor prescrie curând.

La fel stau lucrurile în cazul Vixen cu fapte din perioada 2018-2020.

Primarul Mihai Chirica

În ambele anchete, pentru o bună parte din infracțiuni răspunderea penală se prescrie în termen de 5 ani de la comiterea faptelor. În picioare, raportat la prescriere, rămâne abuzul în serviciu care se aplică funcționarilor publici din altor șefi din administrație, cu termen de 8 ani.

Și aici riscul este de prescriere în instanță, fiind nevoie de 4-5 ani pentru o soluție definitivă.

Arta comunicării: ascunzi vechimea dosarelor spunând doar că „au peste un an”

La nivel instituțional, există tendința de acoperire a adevărului despre durata anchetelor. Astfel, referitor la stadiul dosarelor, raportul de activitate pe 2024 al Direcției arată doar maximum trei perioade raportate la momentul sesizării.

Astfel, din cele 172 dosare rămase în lucru la finele anului 2024 la DNA Iași, 113 sunt mai vechi de un an de la prima sesizare, iar 135 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale. Dar mai vechi de 2 ani? De 3 ani? De 4 ani? Mister.

Documentul mai arată: „Sub aspectul operativităţii, din cele 139 cauze soluţionate în anul 2024, în 113 cauze s-a depăşit termenul de un an de la prima sesizare, în 52 cauze s-a depăşit termenul de 2 ani de la prima sesizare, iar în alte 135 s-au depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale”. Dar termenul de 3 ani de la prima sesizare? Mister.
E un mod abil de a minți prin omisiune: nu spui câte dosare sunt vechi de 4-5 ani, ci menționezi doar că au peste un an.

„Activitate relativ bună”

Același raport dezvăluia că, anul trecut, procurorii DNA Iași, care au în aria de competență și județul Vaslui, au finalizat 9 rechizitorii şi 22 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, privind 64 inculpaţi.

Cum au fost soluționate 139 cauze, înseamnă că în 108 s-a dat clasare.

Volumul mediu a fost de aproximativ 23 cauze soluţionate/procuror şi de circa 29 cauze rămase în lucru/procuror.

În raportul DNA mai scrie: „Potrivit aprecierii procurorului-șef  serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2024 a fost una relativ bună, prin raportare la efectuarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, respectiv înregistrarea de creșteri în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o majorare a stocului de dosare rămase în lucru având o vechime mai mare de un an, respectiv 2 ani de la data sesizării”.

Este singurul loc unde se recunoaște, cu jumătate de gură, existența dosarelor „îngropate”.

Un serviciu cu o istorie grea

Aproape niciodată în cei peste 20 de ani de activitate a DNA Iași nu au lipsit criticile față de activitatea acestei structuri, una dintre cele mai importante fiind menajarea șefilor din administrația locală, în condițiile în care această clasă a fost și este infestată de corupție.

Astfel, cele două dosare penale care i-au desființat cariera primarului în funcție al Municipiului Iași în aprilie 2015, Gheorghe Nichita, au fost făcute de procurorii de la București, la fel ca acela în care a fost trimis în judecată, pentru luare de mită, actualul președinte al Consiliului Județean, Costel Alexe.

Când astfel de dosare au ajuns pe mâinile procurorilor de la DNA Iași, rezultatele au fost următoarele:

• Cristian Adomniței, președinte în funcție la același Consiliu Județean în 2015, achitat cu brio prin decizie definitivă, fiind de urmărit dacă va solicita daune deoarece acel dosar i-a terminat cariera politică;
• Mihai Chirica și șefi din Primărie în „Dosarul Skoda” – procurorul Bogdan Munteanu l-a ținut ani la sertar, apoi l-a declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași unde tot el l-a trimis în judecată dar, prin decizie definitive, ancheta a fost închisă deoarece răspunderea penală s-a prescris.

Cea mai mare parte a dosarelor relevante de pe plan local trimise în judecată în ultimii ani de serviciul ieșean sunt, în fapt, preluări ale unor anchete de presă și se referă la infracțiuni ale Mafiei Imobiliare, printre inculpați fiind mai mulți angajați din Primărie, în frunte cu același Mihai Chirica.
Există, însă, pericolul ca în unele dosare să intervină din nou prescripția. Simptomatic în acest sens este răspunsul unui procuror DNA sesizat informal despre valul de infracțiuni din acest domeniu cu ani înainte de aceste dosare: „Nu este de competența noastră”.

Cristina Chiriac, la flagrantul lui Buzatu

Cel mai recent dosar cu rezonanță națională întocmit de DNA Iași, prin însăși șefa structurii, Cristina Chiriac – luarea de mită a baronului vasluian Dumitru Buzatu – a fost puternic contestat pe procedură la instanță, lunile trecute.

Cât lua fiecare procuror în 2023

Conform informațiilor din declarațiile de avere depuse de șapte dintre cei opt procurori din cadrul DNA Iași în perioada mai-iunie 2024, datele fiind valabile pe anul fiscal anterior, veniturile nete ale acestora au fost:

Cristina Chiriac – 304.458 lei* – 25.371 lei lunar

Irina Perjoiu – 242.416 lei – 20.201 lei lunar

Procuror Irina Perjoiu

Alin Daniel Coca – 245.339 lei* – 20.444 lei lunar

Alina Moraru – 287.507 lei – 23.958 lei lunar

Ana Maria Luchian – 242.487 lei – 20.207 lei lunar

Ionuț Narcis Mandache – 230.520 lei – 19.210 lei lunar**

Simon Rotundu – 224.331 lei – 18.694 lei lunar

*Procurorii respectivi au menționat că în această sumă au intrat restanțe salariale/sume dobândite prin hotărâre judecătorească.

**Mandache a declarat și suma de 5.400 de euro decont chirie (450 euro lunar).

În plus, acești procurori ai DNA Iași au pe rol acțiuni în instanțe prin care solicită alte drepturi salariale.