• În 2017, când versantul din strada Ștefan cel Mare s-a deplasat vizibil, Mihai Chirica s-a speriat și a comandat studii de amploare
• De 8 ani tot promite investiții de 30 milioane de euro în zona Țicău-Sărărie-Sadoveanu, dar nu face nimic
• Licitația din 2022 a fost anulată și nu s-a mai reluat niciodată. Acum valoarea investiției este dublă
• Mihai Chirica anunță lucruri pe care nu le mai face niciodată
• Expertul Nicolae Boțu: „De ani de zile nu se mai plătesc nici măcar măsurătorile deplasărilor anuale ale versanților. Nimeni nu știe ce se întâmplă sub pământ”
• Iașul nu are bani, este scuza lui Chirica, dar dealurile Țicău și Galata sunt gata să se prăbușească. Primarul și șeful CJ nu sunt capabili să ia finanțări din proiecte europene dedicate, așa cum fac alte județe cu lideri mult mai influenți
• Deplasările versanților în Copou și Galata sunt vizibile, iar o catastrofă este posibilă oricând. Experții spun că urgența este maximă

Subiectul alunecărilor de versanți din Iași dă frisoane proprietarilor de case din Sărărie, Bucium, Moara de Vânt sau Tătărași. Mihai Chirica  a promis încă din 2017, după alunecările de teren în Copou, că va preveni astfel de incidente în viitor. Inițial se discuta că ar fi nevoie de câteva sute de mii de lei pentru proiectare, dar subiectul a dispărut rapid din agenda publică.
În 2019, Mihai Chirica a anunțat, din nou, măsuri ferme și investiții masive începând cu 2021. A fost aprobată o Hotărâre de Consiliu Local.

Alunecarea din 2017 a dat frisoane: dealul Copou a produs o ruptură vizibilă, diferența de nivel fiind de 1 m. Din fericire, nu erau case în zonă, deși cartierul e foarte populat și toți tremură

Documentul garanta rezolvarea urgentă.
Au trecut patru ani de când Primăria tot investește în versanți cei 145 de milioane de lei (fără TVA) promiși și tot ce s-a întâmplat a fost o licitația care a ajuns să fie anulată.
Singura schimbare a starea versanților în sine, care e mult mai gravă decât acum cinci ani. Prețul consolidărilor este mult mai mare, pentru că manopera și materialele s-au scumpit.
Bugetul din 2025 are prevăzuți doar 5 milioane de lei pentru consolidările de versanți din Iași. Din 145 milioane de lei promiși în 2021, au rămas de 50 de ori mai puțini. Mihai Chirica ar trebui să joace la ruletă ca să știe în ce zonă să intervină din acești bani puțini.
„Nici măcar monitorizare nu s-a mai făcut în acești ani. Adică noi, acum, nu știm cât de grave sunt alunecările de teren. Pentru sute de case este un real pericol”, spune profesorul de la UTI Nicolae Boțu.

Așa arată strada Văleni din Galata, unde are casă și familia fostului primar Simirad. Alunecările s-au agravat în ultimul an, iar oamenii chiar au emoții. Nu departe locuiește și primarul Chirica. Nu intervine deloc, trăiește cu sabia deasupra capului

Panică în 2017: s-a convocat Comitetul de Urgență

În 2017, la doi ani după ce Mihai Chirica a preluat Primăria Iași, în Copou au fost alunecări de teren care au produs panică în oraș. „Acolo a avut loc o fractură majoră, pe versantul Copou Est, zona Ursulea, cu o desfăşurare pe sute de metri, în evoluţie şi cu pericol de distrugeri materiale“, a anunțat Mihai Chirica pe 17 iunie 2017.
A convocat imediat Comitetul Local pentru Situații de Urgență și a promis proiectarea stabilizării versanților din Iași.
O primă concluzie a fost că patru dintre cele șapte dealuri din Iași sunt compromise de alunecări de teren de diferite grade. Cea mai afectată zonă a fost reconfirmată: Ţicău-Sărărie, dar i s-a adăugat Râpa Galbenă (Copou), Galata (partea către Miroslava), Bucium și Cetățuia.

Mihai Chirica s-a deplasat imediat la alunecările de teren din 2017. A promis, a făcut niște teorii, apoi a anulat totul: niciun proiect de consolidări în ultimii 8 ani, deși versanții din Iași curg la vale

Specialiștii au spus atunci că principalele cauze sunt naturale și țin de rezistența și forma reliefului. A fost menționată însă și intervenția umană (în special dezvoltarea imobiliară insuficient reglementată), care grăbește alunecările prin defrișări, canalizări defectuoase și supraîncărcarea versanților cu construcții.
Panica din 2017 când o felie importantă din capăt Copou (strada Ursulea, situată între Mihail Sadoveanu și Ștefan cel Mare) s-a mișcat consistent a fost apoi uitată.

Dealul Galata este o urgență, dar administrația nu conștientizează potențialul unei catastrofe. Toate dealurile din Iași sunt dens populate

Minciuna s-a întins din 2019 până în 2022. Subiectul a dispărut

În anul 2019, subiectul alunecărilor de teren a fost reactivat. De această dată, lucrurile au fost împinse la maxim: Mihai Chirica a anunțat investiții de 145 de milioane de lei (fără TVA) ca un prim pas în stabilizarea versanților, urmând ca lucrările să înceapă în arealul cuprins între străzile Poligon, DN24 C.A. Rosetti, Albineț și Sărărie (ceea ce ieșenii cunosc drept Țicău).
A fost întocmită documentația tehnică a investiției, iar în decembrie 2020 au fost aprobați indicatorii investiției. Anterior fusese aprobată HCL 127 privind „stabilirea zonelor de versanți supuse alunecării“.

Mihai Chirica și-a făcut o nouă fotografie electorală, pentru că iar sunt alegeri, dar nu mișcă niciun proiect al Iașului: toate investițiile anunțate în ultimii 10 ani au fost abandonate

În martie 2021 au fost autorizate lucrările, iar în septembrie 2022 a fost lansată licitația de execuție. În octombrie 2022, licitația a fost anulată pentru revizuirea indicatorilor tehnico-economici. A fost ultimul pas al Primăriei pe calea stabilizării versanților și protejării vieților și proprietăților ieșenilor.
„Am încercat de foarte multe ori să le spun (funcționarilor Primăriei – n.r.) să facem o monitorizare a tuturor versanților, să știm unde ne putem aștepta la alunecări masive de teren. În prezent nu există nicio hartă care să ne arate acest risc. Nu s-au făcut analize profesioniste. Categoric, starea versanților e mai proastă decât în 2017 când a avut loc acea alunecare de teren. Ai nevoie de monitorizare înclinometrică a zonelor de alunecare, timp de un an. Este singura soluție pentru a afla adâncimea alunecării și cât de gravă este. Măsurătorile topo nu pot surprinde cei câțiva milimetri sau centimetri care alunecă în decurs de un an”, explică profesorul Nicolae Boțu, profesor la Facultatea de Construcții a  Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”.

Ruptura de nivel de pe Șoseaua Ștefan cel Mare arată că dedesubt se întâmplă ceva grav

Au anulat lucrările ca să nu creeze disconfort locuitorilor

REPORTER DE IAȘI a solicitat Primăriei Iași informații despre situația la zi a versanților și a investițiilor în stabilizare, în special a Țicăului. Primăria spune că, din cauza complexității lucrărilor, acestea vor fi făcute treptat.
Purtătorul de cuvânt Sebastian Buraga: „Consolidarea versantului Țicău rămâne în atenția noastră, dar având în vedere complexitatea lucrărilor, care ar fi dus, printre altele, la blocarea circulației în zona Sărărie și la disconfortul proprietarilor pe o arie largă, le vom efectua etapizat”.

Profesorul Nicolae Boțu spune că liderii politici din Iași nu sunt conștienți de gravitatea situației în privința alunecărilor de teren

Țicăul este dat la o parte, dar vor fi ceva lucrări pe Ștefan cel Mare. „Sunt prevăzute fonduri în buget inclusiv pentru reabilitarea și modernizarea șoselei Ștefan cel Mare. Anul acesta se finalizează documentația pentru consolidare, urmând a scoate la licitație lucrările la pachet cu reabilitarea și modernizarea drumului. Documentația de proiectare ne va indica exact de ce necesar financiar este nevoie”, a mai spus Buraga.

Zidul de sprijin din Țicău prezintă un șant proeminent la mijloc, din cauza deplasării terenului

Profesorul Boțu: „Trebuiau aduși bani europeni. N-au făcut nimic”

De fapt, Primăria a prevăzut în buget doar 5 milioane de lei pentru proceduri, sumă care, teoretic, ar putea fi suplimentată. „Cei 5 milioane de lei ajung pentru câteva vizite în teren. În zonele Țicău – Ștefan cel Mare, unde e cel mai grav, e nevoie de sute de milioane de lei. La fel este și pentru Bucium sau Galata. La Văleni, strada unde avea casă fostul primar Simirad, este o alunecare de teren gravă, versantul trebuie stabilizat acolo. Am făcut noi o expertiză pentru Ștefan cel Mare, a fost terminată acum o săptămână. Am identificat opt poziții cu alunecări pe Șoseaua Ștefan cel Mare, am dat soluțiile cu îmbunătățiri, cu piloți forați. Dar nu avem nicio speranță de a intra în execuția efectivă”, mai spune profesorul Boțu.
Motivul este că nu sunt bani. „E adevărat, sumele sunt uriașe. Dar, există la Primăriem un birou de fonduri europene care nu a făcut nimic în acești ani, deși funcționarii puteau căuta fonduri pe Mediu sau pe Transporturi”, a mai precizat Nicolae Boțu.

Știre din presa ieșeană din 2020, în care Primăria anunța investiții de 190 milioane de lei pentru consolidarea versanților din Țicău. Suntem în 2025 și nu s-a făcut nimic

Pârcovaci 1996: cea mai gravă alunecare de teren din ultimii 50 de ani

Cea mai gravă alunecare de teren din județul Iași s-a produs în decembrie 1996, în localitatea Pârcovaci (Hârlău). Căderea solului s-a produs în vatra satului. Alunecarea a fost de profunzime, pe o suprafaţă foarte mare în continuă expansiune. Fenomenul a produs o panică uriașă în județ.
Alunecarea a avariat 97 de gospodării dintre cele 186. Lungimea măsurată a alunecării pe linia de la cea mai mare pantă până la axul râului Bahlui a fost de 2,5 km, iar lăţimea de 1 km, având tendinţă de extindere.
Suprafaţa puternic afectată a fost de circa 250 ha. Ca termen de comparație, zona afectată din Țicău pe care ar fi necesare lucrări este de 321 de hectare.

„Nici măcar măsurători nu se mai fac în ultimii ani, să știm cu cât s-au deplasat dealurile. La Primărie nu s-a mai făcut nimic, se invocă faptul că nu sunt bani, dar trebuiau obținute fonduri europene.”
Nicolae Boțu, prof. dr. în cadrul Facultății de Construcții a Universității Tehnice Iași

Zona care era cuprinsă în proiectul abandonat de Primărie. Mihai Chirica a vorbit de nenumărate ori cu această hartă în față, prezentând lucrările ce vor fi realizate. Nici măcar n-au mai măsurat alunecările din ultimii ani

Opt zone cu alunecări în orașul celor 7 coline

În ultimul proiect de PUG întocmit la Iași au fost identificate și menționate 8 zone ce pot fi afectate de alunecări:
Zona 1: Cimitirul Evreiesc, Petru Poni, Fundaţie, Dumbrava Roşie, Grădina Botanică, Agronomie.
Zona 2: Şcoala Normală, Tg. Copou, Ştefan cel Mare, Super Copou, Sărărie, Pogor şi Independenţei.
Zona 3: Arcu – Râpa Galbenă.
Zona 4: Lăpuşneanu, Piaţa Unirii, Mitropolie, Teatru, Trei Ierarhi, Primărie, Panu, Palat, Bucşinescu.
Zona 5: Vasile Lupu, Ciurchi şi Grădinari.
Zona 6: Cărămidari, Mănăstirea Galata, Berindei, Sf. Vasile şi parţial Inculeţ.
Zona 7: Hipodrom, Cetăţuia, Manta Roşie şi Siraj.
Zona 8: Cantina IAS, Trei Fântâni, Spital Socola, Socola, Trei Sarmale, Dealul Bucium, Păun.