• Tribunalul București a obligat Primăria Iași să plătească penalități de 400.000 de euro către UTI, care avea sentință definitivă că trebuie să primească banii

• Mihai Chirica dădea asigurări în 2019: „Suma nu este purtătoare de penalități”

• Suntem ultimii la proiecte făcute și primii la pagubă

Încăpățânarea primarului Mihai Chirica de a nu plăti, timp de patru ani, o factură către o firmă care a încheiat un contract cu Primăria Municipiului Iași s-a soldat cu o pagubă de peste 2 milioane de lei la bugetul local. Astfel a decis Tribunalul București în luna iulie 2024. Culmea, în urmă cu cinci ani, Chirica declara plin de sine referitor la acest subiect: „Menţionez că suma nu este purtătoare de penalităţi”.

Începutul

Trista poveste care este aproape să lase o importantă gaură la bugetul local a început în urmă cu peste 10 ani, în 2013, în mandatul fostului primar Gheorghe Nichita. La acel moment, municipalitatea a atribuit unei asocieri care avea în frunte firma UTI Grup București un contract de aproape 70 de milioane lei, fără TVA, finanțat în mare parte din fonduri europene, obiectul procedurii fiind lucrări aferente proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași”. Valoarea totală a proiectului a fost de 91,1 milioane lei.

În 2015-2016, în timpul derulării contractului, Nichita a fost arestat de DNA deoarece a luat mită pentru a atribui acest contract către UTI Grup.

Gheorghe Nichita, arestat în dosarul UTI

După incident, noul primar Mihai Chirica a refuzat să mai achite facturile aferente contractului, invocând dosarul aflat pe rolul DNA. Pe de altă parte, UTI Grup a afirmat că a efectuat lucrările conform celor agreate în 2013, emiţând periodic situaţii de lucrări pe care le depunea spre verificare, iar în acest mod se respecta obligaţia prevăzută în contract, conform căreia „plata facturii finale se făcea după acceptarea situaţiei de plată definitive de către achizitor (…) termenul în care se aprobă situaţiile lucrări/plată fiind de maximum 28 de zile lucrătoare.”

Conflictul

Drept urmare, în același an 2016, UTI Grup a dat în judecată Primăria Municipiului Iași și a cerut unui complet de judecată să oblige autoritatea contractantă la restul de plată – 5,3 milioane de lei. Deși Chirica a afirmat în mod repetat că nu poate plăti, în 2019 firma a obținut o decizie definitivă care i-a dat câștig de cauză. Nici atunci, însă, Primăria n-a achitat debitul, a făcut-o doar în februarie 2020, după ce, cu sentința în mână, un executor judecătoresc procedase la demararea executării silite a municipalității.

Proiectul UTI la Iași (Foto: uti.ro)

UTI Grup nu s-a oprit aici și a trimis, apoi, la Iași o nouă adresă, în care a cerut și plata penalităților pe patru ani la debitul de 5,3 milioane de lei. Și de data aceasta, societatea a fost refuzată invocându-se, din nou, cercetarea penală cu privire la suspiciunea săvârşirii unor fapte de corupţie referitoare la implementarea proiectului. „Menţionez că suma nu este purtătoare de penalităţi, iar, pentru Primărie, livrarea ei în contul DNA sau al oricărui alt beneficiar creează acelaşi efect contabil”, declara Mihai Chirica, în decembrie 2019, referitor la posibilitatea achitării de sume în plus din cauză că nu virase debitul principal la timp.

Procesul

În 2024, UTI Grup s-a adresat din nou instanței de judecată, la Tribunalul București și a arătat că a comunicat pârâtului o somaţie de plată pentru penalități, fără succes.

Primăria Iași a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune – respinsă de judecător, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată – și în acest punct, fără șansă: pe 3 iulie 2024, completul a decis să admită acțiunea UTI așa cum a fost formulată, adică firma să primească 2,019 milioane de lei penalități.

Tribunalul București

În timpul judecății, Primăria a mai încercat și în alt amod să scape de responsabilitate, cerând să fie chemat în garanție (bun de plată, în caz că se admite cererea UTI) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, în calitate de Autoritate de Management Finanţator, dar și această solicitare a fost respinsă.

Pe fond, pârâta a mai susținut că nu poate achita penalitățile „întrucât Municipiul Iași se află in imposibilitate obiectivă si justificată de a efectua plăți, deoarece inexistența unei alocări bugetare conduce la imposibilitatea efectuării unor plăți legale, iar Municipiul Iași, în calitate de solicitant si beneficiar al finanţării, nu îşi poate asuma nici o culpă in ceea ce priveşte suspendarea plăţilor în cadrul proiectului.”

Motivarea

Completul de judecată a dat dreptate UTI observând că municipalitatea ieșeană nu a invocat existenţa erorilor substanţiale, a neregulilor sau a fraudei în legătură cu contractul de lucrări, care ar fi dat posibilitatea suspendării contractului şi a refuzului efectuării plăţilor, dacă neregulile erau imputabile UTI Grup SA.

Dimpotrivă, probatoriul administrat în faţa instanţei a atestat recunoaşterea de către Municipiul Iași a executării obligaţiilor asumate de către executant: „deşi a recepţionat lucrările efectuate de co-contractant, a refuzat să plătească contravaloarea lor, motiv pentru care va admite cererea va obliga pârâtul să îi plătească reclamantei suma de 2.019.111,64 de lei, reprezentând penalităţi de întârziere pentru achitarea cu întârziere, respectiv la data de 26.02.2020, a facturii din 2016”, a scris judecătorul.

În plus, Primăria Iași mai trebuie să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 40.383 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Pârâta a contestat decizia din iulie, dosarul ajungând, la începutul acestei săptămâni, pe rolul Curții de Apel București.