• Nimeni în afară de Mihai Chirica nu știe planul afacerii la acest proiect ținut secret
• REPORTER a consultat experți în proiecte hidrotehnice și a făcut calculele de rentabilitate: încălzirea apei costă mai mult decât se poate încasa din bilete
• În zonele temperate, parcurile acvatice fie sunt deschide doar 3 luni/an, vara, fie sunt alimentate cu apă termală, fără consum de energie pentru a o încălzi
• Nu există informații despre calculele făcute de primar, care ține proiectul la secret, anunțând doar valoarea investiției: 43 milioane de euro, cu TVA
• Se caută un investitor privat, dar calculele de rentabilitate sunt foarte complicate: pierderile depășesc cu 50% veniturile
• Mihai Chirica e celebru în România cu proiectele sale anunțate în ultimii 10 ani și din care n-a mai făcut niciunul
• Randările cu noul Aqua Park au atras sute de comentarii neîncrezătoare pe pagina primarului

Mihai Chirica ține la secret planul de business al viitorului Aqua Park din Moara de Vânt. Singurele persoane care au studiat dosarul pus la dispoziție de firma care a realizat proiectul sunt primarul și consilierul său, Dumitru Tomorug, fost director tehnic al Primăriei, actual pensionar.
S-au dat publicității doar câteva randări și un preț estimat al investiției: 43 milioane de euro, cu TVA. Nimeni nu știe care va fi sursa finanțării, cum se face amortizarea, care sunt cheltuielile operaționale.
În emisfera nordică, acolo unde nu există izvoare termale, parcurile acvatice funcționează în fereastra de 3 luni a sezonului cald, după care activitatea intră în conservare.
Costurile de energie pentru încălzirea apei din bazine sunt uriașe. La Oradea, unde parcul funcționează și în sezonul rece, bazinele au apă din sursă termală.
Surprinde de asemenea suprafața mică a viitorului Aqua Park, anunțată de primar, de doar 5 ha. La București, Therme se întinde pe 25 ha, Cornișa la Botoșani ocupă 40 de ha, iar la Oradea sunt 8 ha și vor să se extindă.
La 5 ha, capacitatea este mai mică, deci și veniturile din care trebuie acoperită încălzirea apei, vor fi mai reduse.

Parcul Nymphaea din Oradea are un mare avantaj: folosește apă termală și nu mai trebuie să o încălzească

Vor fi 9 bazine

Anunțul finalizării proiectării a venit pe Facebook. S-a menționat că urmează avizarea viitorului Aqua Park din zona Moara de Vânt, aproape de Spitalul Regional, și că se va căuta un investitor privat care să asigure finanțarea.
Documentația a fost realizată de firma Poliart din Oradea, proiectul costând aproximativ 320.000 de lei. Primăria pune la dispoziție o suprafață de 5 ha și se va încerca un parteneriat public-privat.
Potrivit cerințelor Primăriei, vor fi două zone de agrement – la interior și exterior. La interior  pisv orcine cu tobogane, iar zona de agrement exterior ar urma să aibă plaje, spații de joacă pentru copii, terenuri de sport, zone de relaxare.
Proiectantului i s-au mai cerut parcări, case de bilete, vestiare, dușuri, spații tehnice și administrative. Sunt prevăzute patru clădiri (imobil principal, restaurant, depozit de deșeuri și turn de tobogane), 9 bazine (trei pentru adulți, trei pentru copii, bazin de înot, bazin cu tobogane și bazin cu valuri) precum și un râu artificial.

Randările cu viitorul Aqua Park din Moara de Vânt au fost prezentate de Mihai Chirica: așa vor arăta bazinele exterioare

1.800 de clienți/zi – vara și doar 600 de locuri iarna

Clădirea principală, conform proiectului, va avea parter și etaj: amprentă la sol de 6.500 mp și o suprafață desfășurată de 16.000 mp. Clădirea pentru food court va avea doar parter și o amprentă la sol extrem de mică, dacă datele anunțate sunt corecte.
Turnul de tobogane va avera 100 de mp, cu înălțimea de 18 m. Zona exterioară ar urma să aibă 1.200 de șezlonguri, cu o capacitate de 1.800 de persoane/zi, pe perioada verii, și 600 de persoane/zi în timpul iernii. Complexul va avea clădiri – 6.700 mp, alei – 31.000 mp, spații verzi – 15.000 mp.
Durata de execuție menționată în proiect este de 24 de luni, dar avizarea va mai dura 2-3 ani, iar găsirea unei surse de finanțare este momentan o enigmă.

Va fi încercat un parteneriat public-privat

Primăria nu are banii să investească. Conform calculelor, e nevoie de 43 de milioane de euro cu TVA. La Oradea s-a construit pe 7 ha în perioada 2015-2016, iar costul total a fost de 22 milioane de euro. În 10 ani, prețurile s-au dublat.
„Așa cum a anunțat dl. primar, vom iniția un parteneriat public-privat pentru realizarea investiției. Sunt mai mulți investitori interesați, va trebui să lansăm oficial, în conformitate cu legea, procedura. Va fi lansată curând, se lucrează la asta”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Nu avem date privind estimarea bazinului de consumatori, dar se mizează pe cei 400.000 de ieșeni, locuitori din județele învecinate și din R. Moldova. Concurența o reprezintă complexul de la Cornișa-Botoșani, care are bazine la interior și exterior, tobogane de apă, patinoar, terenuri de sport, amfiteatru și skatepark.
Un consultant care n-a dorit să-și divulge identitatea momentan a oferit o primă concluzie: „Cum poate Primăria să fixeze amenajările, suprafețele, proiectul tehnic dacă investiția îi va aparține unui privat? Cel care are banii trebuie să facă toate calculele, se modifice, să analizeze, nu să preia un proiect impus”.

Așa arată schița celor 5 ha pe care le va ocupa Aqua Park, dacă va fi vreodată mai mult de câteva fotografii pe calculator, așa cum s-a întâmplat cu alte proiecte anunțate de Mihai Chirica

Încasări estimate: 27 milioane de lei/an

REPORTER DE IAȘI a calculat ce încasări ar putea avea parcul acvatic anunțat la Iași, la un tarif de 100 de lei pentru un bilet de o zi (preț similar cu atracții de acest fel din țară). În calcule s-a mers pe încasări maximale, deși elevii și copiii au reduceri semnificative la aquaparkuri.
Numărul de clienți în cele trei luni de vară este de 1.800/zi, pentru restul anului este de 600 de clienți/zi. Pentru simplificare, am luat în calcul 25 de zile dintr-o lună la capacitate maximă, ponderând astfel diferențele dintre weekend-uri și începuturile de săptămână.
Într-o zi plină de vară, vor fi 1.800 de clienți cu 100 de lei biletul, rezultând 180.000 de lei/zi. Într-o lună de vară, încasările vor fi de 4,5 milioane de lei. În trei luni de vară se adună 13,5 milioane de lei.
În sezonul rece capacitatea este de 600 de clienți/zi. În 25 de zile rezultă 1,5 milioane de lei/lună. În nouă luni de program exclusiv în interior încasările vor fi de 13,5 milioane de lei.
Totalul încasărilor din bilete este de 27 milioane de lei/an. La acestea se adaugă bineînțeles veniturile din alimentație publică, dar acestea revin în mare parte celor care vor închiria spațiile și vor presta aceste servicii.
Întrebarea este dacă Primăria poate acoperi costurile energetice pentru încălzirea apei din veniturile anuale de 27 milioane de lei.

Primarul desenează schițe ale unor proiecte originale, demonstrându-și creativitatea. N-a existat niciun demers serios, în Iași nu s-a făcut nicio investiție mare de la zero, în timpul mandatelor sale

4.000 mc de apă trebuie încălziți zilnic

Parcurile acvatice funcționează cu temperaturi de 28 de grade la apa din bazine, deci cheltuielile mari de la Iași vor fi pentru a duce apa de la 8-12 grade (cât are în rețea) la 28 de grade sau peste. Nici apa consumată nu trebuie neglijată – prețul este mare la Iași, 20 de lei/mc.
Normele în domeniul parcurilor acvatice arată că la 1 ha de aqua park (cuprinzând și zonă de restaurante și șezlonguri) cantitatea de apă consumată zilnic (restaurante, toalete, dușuri, partea de distracție efectivă) este de aproximativ 470 mc de apă.
Din acești 470 de mc pierduți zilnic, 60 de mc se pierd direct prin tobogane, împroșcare, evaporare. Deci prețul apei consumate într-o zi este de 9.400 de lei sau 235.000 de lei pentru 25 de zile de funcționare.
Specialiștii spun că la acel hectar de parc cantitatea de apă este de cel puțin 2.000 mc. Primăria a menționat în schiță și „bazin de înot”, pe lângă cele de joacă și relaxare. Dacă este la dimensiuni olimpice, se mai consumă 2.000 mc de apă. Cantitatea totală de apă aflată în permanență în bazine și care trebuie încălzită ar fi astfel de 4.000 mc.
Conform normativelor, bazinele de apă de la exterior din zona temperată se golesc la ieșirea din vară, ceee ce poate duce la jumătate cantitatea de apă încăzite în sezonul rece.

Complexul de agrement este deocamdată un desen

Factura pentru toată vara este de 12,7 milioane lei

Pentru a încălzi 1 mc de apă de la 8 la 28 de grade Celsius este nevoie de aproximativ 23,24 kWh de energie electrică, la un randament de 100%. În practică există pierderi, deci cantitatea de energie poate fi de 24 kWh pe fiecare mc.
Pentru a păstra 1 mc de apă la 28 de grade pentru 24 de ore sunt necesari 36 kWh (în funcție de izolația bazinului, 1,5 kW pentru fiecare oră). Pentru a nu complica cifrele, în calcul s-a utilizat doar cantitatea de curent electric necesară păstrării apei la 28 de grade, fără a fi adăugat curentul necesar inițial pentru a ajunge apa la această temperatură.
Pentru perioada de vară, la 4.000 mc de apă, sunt necesari 144.000 kWh pentru menținere. La fiecare 24 de ore.
Din această sumă, spun specialiștii, se scade energia solară care contribuie la menținerea apei la temperatura de 28 de grade: 5 kWh/mp. Ei au recomandat o scădere de 10.000 de kWh/zi din valoarea totală, deci pentru vară se ajunge la 134.000 kWh/24 de ore.
Prețul actual al energiei electrice pentru persoane juridice este de 1-1,3 lei/kWh, deci factura de curent zilnică este de 134.000 de lei la consumul minim. Sunt chetuieli de 4,02 milioane de lei/lună în perioada verii, plus 235.000 de lei apa (pierderi de 470 mc/zi timp de 25 de zile de funcționare). Total lună de vară: 4,255 milioane de lei, adică 12,765 milioane de lei din iunie până în august.

Încălzirea apei este cea mai mare cheltuială într-un parc acvatic din emisfera nordică. REPORTER a calculat costurile la 7,6 milioane de euro/an, la venituri de 5,4 milioane de euro. Ca să fie rentabil, un bilet trebuie să coste 50 de euro

Facturile în sezonul rece: 20,5 milioane de lei

Pentru lunile de vreme rece, consumul de curent este necesar doar bazinele din interior, adică jumătate din cantitatea de apă folosită în cele trei luni de sezon cald. Prețul pentru curent electric este de 72.000 de lei/zi la 1 leu/kWh (2.000 mc de la interior înmulțit cu 36 kWh – menținerea temperaturii la 28 de grade, nu se mai scade energia solară).
Sunt 2,16 milioane de lei în fiecare lună de iarnă, plus 117.500 de lei pierderea de apă. Total: 2,277 milioane de lei/lună de sezon rece – aproape 20,5 milioane de lei pentru 9 luni (septembrie-mai).
Consumul mare de energie a fost confirmat de parcurile acvatice de la Oradea și Botoșani. „Una dintre cele mai mari component a cheltuielilor noastre o reprezintă curentul electric. Nu putem spune exact valoarea facturii, ce pot spune e că e uriașă”, au transmis reprezentanții de la Cornișa Botoșani.
„Noi avem un sistem care permite ca o parte din energia necesară pentru încălzire apei să fie din apă geotermală. Adică nu ridicăm temperatura apei doar cu ajutorul curentului eletric, o parte din energie este de la apele geotermale, dar acesta este un avantaj specific”, au spus și reprezentanții Nymphaea Oradea.

Așa arată cel mai mare Aqua Park din Germania, la Krausnick, lângă Berlin. Dar suprafața este uriașă, capacitatea este de 4.000 de vizitatori/zi, se întinde pe 15 ha, iar biletul de intrare este de 49 euro/adulți și 33 euro/copii. La Iași, calculele sunt mult mai modeste

Salariile, altă cheltuială semnificativă

Pentru operarea parcului acvatic de la Oradea sunt necesari 70 de angajați. Este de presupus că și la Iași ar trebui același număr de salariați – întreținere, cabinet medical, salvamari, în două ture și concedii. Salariul brut plătit pentru fiecare angajat ar fi de aproximativ 6.000 de lei, ceea ce mai aduce o cheltuială de 420.000 de lei lunar, adică 5,04 milioane de lei anual.
Cheltuielile pe 12 luni pentru energie electrică și apă sunt de 33,265 milioane de lei, la care se adaugă banii pentru salarii. În total – 38,305 milioane de lei, la încasări calculate la 27 milioane de lei. Mai sunt de luat în calcul energia termică în sezonul rece, iluminatul, salubritatea și alte cheltuieli.
Costurile cu încălzirea apei ar scădea dacă ar fi prevăzută instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile vaste, dar în proiectul Primăriei nu se precizează nimic despre energiile alternative.
REPORTER a întrebat mai mulți oficiali ai Primăriei despre planul de afaceri, dar răspunsul a fost că toate informațiile sunt deținute de un singur om: Mihai Chirica.

Venituri și cheltuieli/an la Aqua Park: pierdere de 11 milioane lei/an

Machete și promisiuni de la Chirica

În cei aproape 10 ani de când conduce Primăria Iași, Mihai Chirica a prezentat proiecte și randări ale unor investiții care nu au fost niciodată începute.

1. Amenajarea Bahluiului ca zonă de agrement și promenadă. A început să discute despre acest proiect încă din 2015, nu s-a mișcat nimic.
2. Pasajele supraterane din Podu Roș. Nu există finanțare, sunt rostogolite la fiecare campanie electorală
3. Autogară. A făcut conferințe de presă pe subiect, anunțând un centru intermodal care să conecteze mai multe tipuri de transport
4. Modernizarea Parcului Copou. A avut comunicate, conferințe randări, a prezentat și suma: 26 milioane de lei.
5. Platforme de topire a zăpezii. A desenat proiectul la planșă, ca un profesor, spunând că sunt de concepție proprie.
6. Stadion în formă de coroană regală. Proiect fără finanțare, în condițiile în care CNI a sponsorizat obiective similare în toată țara. Stadionul a fost inițial anunțat în Moara de Vânt, apoi proiectul a fost mutat în șes Bahlui.
7. Sala Polivalentă. Ca și stadionul, o vrea în formă de coroană regală. Licitația tocmai a fost anulată.
8. Reamenajarea Pieței Podul de Piatră. A fost o randare prezentată la o conferință de presă. Proiectul a fost abandonat.
9. Refacerea Cinema Republica (rebotezat Trianon). Cinematograful aproape se dărâmă. La fel, Cinema Tineretului, care este aproape dărâmat. A fost refăcut efectiv doar Victoria.
10. Reamenajarea Esplanadei Palatului Culturii. Era un proiect de anvergură anunțat din 2016. A fost plantat gazon în 2019 și au fost tăiați copacii.
11. Transformarea Casei Calimachi în muzeu
12. Regenerare Urbană pe Cicoarei. Este tot la stadiul de proiect.
13. Parc industrial pe platforma Fortus, proiect abandonat