fbpx
 
Iași, supa toxică în care plutesc ieșenii. Extremă urgență: polul noxelor din România, printre cele mai poluate orașe din Europa

Iași, supa toxică în care plutesc ieșenii. Extremă urgență: polul noxelor din România, printre cele mai poluate orașe din Europa


Traficul blocat pe kilometri întregi timp de ore întregi zilnic otrăvește tot aerul din oraș

Iași este în acest moment cel mai poluat oraș din România, conform Agenției Europene de Mediu, care culege date de la stațiile de monitorizare din 375 de localități ale Uniunii

Nivelul particulelor PM 2.5 este extrem de ridicat, încadrându-ne la categoria „RĂU”. Iașul depășește la poluare indicatorii din Paris și Madrid la un loc, deși sunt orașe 20 de ori mai mari

Otrăvurile din noxe sunt cele mai periculoase pentru organism: vom fi un oraș plin de hipertensivi de la poluare și cu speranță de viață mai mică

Blocajele în trafic reflectă lipsa Centurii și a pasajelor din marile intersecții. Mihai Chirica n-a făcut nimic în 8 ani

Altă cauză: cele aproximativ 100.000 de centrale de apartament din Iași, care eliberează oxizi toxici. Nici aici primarul n-a început o strategie

Iași ocupă locul 340 în Uniunea Europeană din 375 de orașe de peste 50.000 de locuitori. Situația este extrem de gravă

Iașul este cel mai poluat oraș din România și unul dintre cele mai poluate din Uniunea Europeană. La nivel național suntem pe ultimul loc, peste mari centre urbane la fel de aglomerate, ca București și Cluj, iar în Europa suntem pe locul 340 din 375 de orașe monitorizate.
Cu o medie de 18,5
μg/mc aer de PM 2.5 (particule în suspensie), Iașul este chiar pe ultimul loc în Uniunea Europeană la categoria orașelor de 300.000-400.000 de locuitori. Cantitatea de pulberi din Iași este cât în Madrid și Paris la un loc deși cele două mari capitale europene au un număr de locuitori de 15-20 de ori mai mare. Madrid și Paris sunt de două ori mai puțin poluante ca Iașul.

O caracteristică a poluării cu gaze de eșapament este gruparea în trei mari zone: nord-estul României, Polonia aproape în totalitate și nordul Italiei

Cel mai important indicator al poluării
Agenția Europeană de Mediu (EEA) este organism al Comisiei Europene. Studiul are la bază datele transmise de agențiile locale de mediu și validate de instituțiile specializate de la nivel național. Au fost monitorizate 375 de orașe din Uniunea Europeană având minim 50.000 de locuitori.
PM 2.5 sunt particulele cele mai periculoase pentru sănătate, fiind cele mai mici și trecând bariera pulmonară în sistemul circulator. Provin din gazele de eșapament și din gazele de ardere ale centralelor termice.
Expunerea îndelungată (luni sau ani) la PM 2.5 duce la mortalitate precoce. Practic, apar AVC-uri, infarcturi, cancer pulmonar și alte forme tumorale care scurtează viața.
Tot ce este peste pragul de 5 microni este considerat nesănătos pentru om. La Iași, nivelul este de aproape 4 ori mai mare.
EEA a precizat că măsurătorile nu s-au făcut în stațiile apropiate de zonele industriale sau din proximitatea autostrăzilor tocmai pentru a nu fi acuzată de o denaturare a valorilor reale ale calității aerului din orașe. Stațiile de monitorizare au fost plasate în zone urbane, înconjurate de case și vegetație. În Iași, datele au fost culese din punctul plasat în spatele Liceului Cantemir, într-unul dintre cele mai liniștite cartiere din Iași.

Stația Iași 2, care înregistrează pulberile de dimensiuni mici, 2,5 μg, este plasată în cartierul Dimitrie Cantemir, lângă liceul cu același nume

Toate orașele din România stau mai bine ca Iașul

Studiul pentru poluarea cu particule PM 2.5 al Agenției Europene de Mediu s-a întins pe doi ani – 2021 și 2022. Iașul este în coada clasamentului, 90% dintre centrele urbane din UE având aerul mai curat decât cel respirat de ieșeni. Dintre marile orașe ale continentului, doar Milano, cu 3,6 milioane de locuitori, este în lista celor mai poluate.
Din România, Iașul stă de departe cel mai rău: valoarea medie a PM 2.5 înregistrată timp de 2 ani de stația IS 2 din Cantemir a fost de 18,5 micrograme/mc de aer.
Surprinzător, din România, cel mai curat oraș este acum Galațiul – locul 21 în Europa. Oradea și Sibiu sunt considerate curate, valori moderate au Constanța, Bacău, Botoșani, Timișoara, Brașov, Cluj. Este de remarcat faptul că Brașovul, care acum 5 ani era pe lista celor mai poluate orașe din România, a ieșit din acel top. Explicația: Inelul de Centură este complet funcțional, iar mașinile nu mai tranzitează orașul, localnicii scăpând de o mare problemă.
Valori de peste 15
μg/mc de aer sunt în Suceava, Satu Mare, București, Arad, Ploiești, Piatra Neamț, Târgu Mureș. Cu locul ocupat în topul orașelor poluate din Europa, Iașul este primul și din lista localităților cu populație de 300.000-400.000 de locuitori, dar depășește și orașe mult mai mari, de peste 2 milioane de locuitori.

Directoarea Agenției de Mediu Iași, Galea Temneanu, spune că măsurile sunt în mâinile administrației locale, care trebuie să acționeze

Expunerea îndelungată înseamnă moarte prematură

La PM 2.5 valoarea maxim admisă în UE este de 25 μg/mc de aer. Aerul din Iași este încadrat în studiu EEA la categoria „Rău” – peste 15 μg/mc.
Un aer curat este considerat având până în 5 μg, satisfăcător între 5-10 μg, mediocru – 10-15 μg și rău – 15-25 μg. Valorile peste 25 μg sunt considerate extrem de nocive.

„Problema este în viitor pentru că la Comisia Europeană se discută despre scăderea pragului până la valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În acel moment, am trece iar la valori mari pe poluare”, a precizat Galea Temneanu, directorul Agenției de Protecția Mediului Iași.
OMS a publicat un studiu aflat acum pe masa Comisiei Europene care arată că, la valori ale PM 2.5 mai mari de 5 micrograme/mc de aer, încep problemele de sănătate pentru oameni. Medicii spun că, la expuneri prelungite la valori mai mari, oamenii dezvoltă probleme respiratorii și ale sistemului circulator.
Particulele PM 2.5 sunt foarte periculoase pentru corpul uman din cauza dimensiunii mici, trec din plămâni în sânge și ajung la toate organele. Oamenii expuși la valori mai ajung să aibă probleme circulatorii, afecțiuni ale inimii, rinichilor. Pentru copii și bătrâni expunerea este mai periculoasă decât pentru adulții sănătoși. Valoarea de 5 micgrograme/mc de aer ar putea deveni valoarea țintă după finalul dezbaterilor.
Copiii sunt mai expuși pentru că frecvența respirațiilor este mai mare decât la adulți, sunt afară mai mult decât adulții și respiră mult mai aproape de sol.

Silviu Gurlui, profesor și activist de mediu, crede că Iașul ar trebui să planteze cât mai multe conifere pentru a reduce nivelul poluării

Principala sursă de poluare: traficul

Principala sursă de poluare în Iași o reprezintă traficul auto de la orele de vârf. Din cauza incapacității Primăriei de a optimiza circulația din oraș, mașinile merg foarte mult timp, cu viteze mici, în aglomerații care durează ore.
Primăria Iași a realizat un plan de măsuri care cuprinde și un raport despre principalii poluatori. Traficul auto cumulat (marfă, public, mașini de transport pasageri) este vinovat de peste jumătate din cantitatea de PM 2.5 din atmosferă. În sezonul rece se adaugă cea de-a doua sursă importantă: încălzirea locuințelor (centralele de apartament pe gaz, centralele pe lemne din jurul orașului, CET II Holboca).
„O altă cauză a poluării din Iași o reprezintă șantierele. Soluțiile pentru cei trei mari generatori de poluare cu PM 2.5 din Iași sunt exclusiv în mâna administrației. Trebuie să aprobe un plan de măsuri care să fie respectat”, a precizat Galea Temneanu de la APM.

Mihai Chirica participă la 10 sindrofii, în medie, pe săptămână, dar investițiile mari din Iași sunt inexistente. Primarul asistă impasibil la desemnarea Iașului drept cel mai poluat oraș din România. Pe cifre

Prima soluție: un transport în comun adevărat

Specialiștii spun că prima soluție este la îndemâna primarului și a Consiliului Local: un sistem de transport eficient, cu mijloace de transport suficiente, care să-i convingă pe oameni că se pot baza pe acesta și să renunțe la mașini. În planul de măsuri al Primăriei este menționată creșterea atractivității transportului public, dar nu sunt precizate și câte tramvaie/autobuze mai trebuie cumpărate și câți oameni angajați.
„Sistemul actual nu convinge pe nimeni. Dacă vrei să convingi oamenii să lase mașina acasă ai nevoie de încă vreo câteva zeci de tramvaie noi și alte zeci de autobuze. Trebuie să vină în stație la 5 minute, 10 maxim”, a precizat profesorul de fizică Silviu Gurlui.
„Clar, transportul trebuie regândit. Acolo este prima țintă: fluidizarea traficului”, a spus și Galea Temneanu de la APM. Fluidizarea traficului ar putea avea consecințe inclusiv din diminuarea prafului provenit de la sistemele de frânare.
Ambuteiajele sunt extrem de toxice pe kilometri întregi, pentru că ai mii de mașini care emană gaze în staționare sau deplasându-se extrem de încet. O strategie rezolvată în alte orașe este scoaterea traficului pe inele de centură precum și realizarea de pasaje care să elimine blocajele în nodurile rutiere. Viteza de deplasare crește și, odată cu fluidizarea, scade cantitatea de noxe.

Cozile de mașini din Iași au devenit un fenomen mai grav chiar și decât în București. Mii de mașini ocupă circa 10 ore pe zi marile bulevarde, stând bară la bară. Devine periculos să respiri acest aer mai mult de câteva minute

A doua soluție: coniferele pot reduce la jumătate poluarea

O a doua soluție văzută de specialiști este plantarea coniferelor. „Au frunza aciculară și rețin optim particulele, indiferent de viteza sau direcția curenților de aer. Asta nu înseamnă înlocuirea copacilor existenți. Pot fi plantați în plus față de foioasele existente, consecințele asupra PM 2.5 ar putea fi o scădere cu 50% a acestor particule doar din schimbarea profilului vegetației”, a declarat Silviu Gurlui.
„Șantierele trebuie să fie verificate mai des, pentru a respecta normele stabilite de către Primărie prin planurile de măsuri pe mediu”, a mai spus Galea Temneanu. O soluție propusă ar viza montarea, în zonele cu traficul greu, a unor filtre urbane de aer. Acestea există, sunt funcționale și sunt soluții locale aplicate în alte orașe.

„Particulele fine sunt poluantul aerului cu cel mai mare impact asupra sănătății în ceea ce privește moartea prematură și îmbolnăvirea. Expunerea pe termen lung la poluarea aerului este asociată cu cele mai grave efecte asupra sănătății, inclusiv cu boli cardiovasculare și respiratorii.”
Citat din studiul EAA privind poluarea în orașele Uniunii Europene

Reacția Primăriei: „Poluarea s-a diminuat”

Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei subliniază că valorile PM 2.5 în Iași au cunoscut o îmbunătățire în ultimii cinci ani, de la 28,7 μg/mc, în 2017, la 18,5 μg în 2022.
„Numărul cumulate al depășirilor indicatorilor înregistrate de cele două stații a scăzut constant: 165 de depășiri în 2018, 92 în 2019, 79 în 2020, 72 în 2021 și 44 în 2022”, a declarat Sebastian Buraga.
Datele din 2022 arată că valorile poluării maxim admise în Iași sunt depășite o dată la 8 zile.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei n-a menționat nicio măsură luată pentru fluidizarea traficului din Iași, arătând însă că parcul auto este învechit și supradimensionat:
„Din 136.000 de vehicule, sub o treime sunt Euro 5 și Euro 6. Circa 90.000 de autoturisme se încadrează în norma de poluare Euro 1 – Euro 4”.

Article image
Comuna ieșeană are proiectul din 2016 În 2022 încă n-are demarată licitația pentru execuție Guvernul a lansat linia de finanțare pe fonduri europene abia în 2020, deși ciclul bugetar începuse din 2014 Jalnic: n-au fost bani decât 10 rețele de gaz comunale în toată țara. 8 ani pentru doar 10 comune! În 2021, Guvernul a mai scos o sesiune pe bani europeni pentru încă 15 comune. Suntem în 2022 și încă nu au licitații pe fi...
Autor Cezar Moraru Reportaje 26 August 2022

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30