fbpx
 
Un eșec uriaș: Iașul a cheltuit în 10 ani doar 20% din fondurile europene pe care le-a primit. 7 miliarde de lei s-au pierdut!

Un eșec uriaș: Iașul a cheltuit în 10 ani doar 20% din fondurile europene pe care le-a primit. 7 miliarde de lei s-au pierdut!


Am primit 9,1 miliarde de lei, am cheltuit doar 1,3 miliarde de lei

Bihor are absorbție dublă față de Iași, în sumă absolută

Clasamentul banilor europeni cheltuiți/cap de locuitor pun Iașul într-o situație și mai dificilă: ne depășesc Cluj, Oradea, chiar și Tulcea

Harta finanțărilor din fonduri europene până la data de 31 martie 2023, adică cu 9 luni înaintea finalizării exercițiului financiar al UE, arată rezultate mediocre pentru municipiul și județul Iași. Ca valoare totală a contractelor semnate aferente programelor 2014 – 2020, județul Iași e abia pe locul 5, fiind devansat de Ilfov, Constanța, Cluj și Dolj.

Iașul mai coboară un loc dacă luăm în considerare și Bucureștiul, liderul detașat.

În ceea ce privește gradul de absorbție, valoarea deconturilor efective, Iașul e pe locul 6 între județe, cu un procent de numai 22%, adică 2 din 9,1 miliarde de lei.

La sumele raportate pe cap de locuitor, municipiul Iași stă și mai rău: contracte de 715 milioane lei încheiate de Primărie, la o populație de 271.692 ieșeni (potrivit recensământului din 2021) rezultă o sumă investită pe cap de locuitor de numai 2.631 lei. La Oradea e mai mult decât dublu, aproape + 50% la Cluj. Până și Tulcea ne-a întrecut cu 3.504 lei investiți pentru fiecare locuitor.

Exemplu de incompetență: Muzeul de Istorie Naturală este terminat de 1 an, dar Primăria n-a făcut în paralel achizițiile de exponate. Are doar un schelet de elefant, vechi de 50 de ani. Proiect pe bani europeni derulat în 10 ani

Am primit 9,1 miliarde lei, am cheltuit doar 2 miliarde lei

Exercițiul financiar 2014-2020 s-a încheiat în decembrie 2023, adică cei 7 ani plus încă 3 ani perioada de grație în care puteau fi cheltuiți banii. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat pe pagina sa de Internet o statistică care include proiectele semnate, cele finalizate, plățile făcute, toate raportate la 31 martie 2023.

Pentru județul Iași, situația înregistra parametrii: fuseseră încheiate 544 contracte de finanțare, instituții publice și firme private, cu o valoarea cumulată de 9,1 miliarde lei. Din total, 4,7 miliarde lei era valoarea finanțată de UE, diferența fiind contribuția locală.

Din cele 544 de proiecte, până anul trecut în martie au fost finalizate 269, cu o valoare totală de aproape 1,3 miliarde lei din care fondurile UE nerambursabile au fost de 876 milioane de lei.

După 9 ani, absorbția Iașului a fost de doar 14,28%. De 7 ori mai puțin decât banii pe care i-am avut.

Autoritățile din Oradea au făcut 5 pasaje rutiere din fonduri europene în ultimii ani. Mihai Chirica vorbește de 10 ani la Iași despre pasajele din Podu Roș. Au fost bani europeni, Iașul n-a depus proiectul

Cifrele investițiilor sunt și mai elocvente puse în context și comparate cu ce s-a întâmplat în alte județe din țară. Privite astfel, Iașul nu este nici pe departe nici campionul accesărilor și nici al absorbției, așa cum repetat se laudă și primarul Mihai Chirica și Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.


* Populația județelor luată în calcul este cea înregistrată oficial în urma recensământului din 2021
* Bucureștiul singur are o valoare totală de 23,4 miliarde lei (13,2 miliarde fonduri UE) – 13.673 lei/cap de locuitor

* În aceste sume sunt incluse atât proiectele autorităților publice cât și cele ale firmelor private din fiecare județ în parte
* În realitatea, valoarea investițiilor, pentru fiecare județ în parte, este mult mai mică, fiind stabilită prin licitații

Iașul a absorbit efectiv doar 22% din fondurile primite

Un alt criteriu la care Iașul stătea foarte prost anul trecut este cel al implementării proiectelor. Concret, din valoarea totală a contractelor de finanțare semnate (fonduri nerambursabile + contribuția națională) nivelul plăților către beneficiari era la Iași de numai 22%. Din totalul de 9,1 miliarde de lei, se operaseră plăți de numai 2 miliarde lei.



* Cu nouă luni înainte de închiderea exercițiului financiar, niciun județ nu atinsese nici măcar pragul de 50%

* O parte dintre proiecte nici nu au mai fost demarate, altele au un nivel de implementare redus și se încearcă mutarea finanțării în noul exercițiu financiar 2021 – 2027

Doar 170 de lei a primit fiecare ieșean în 10 ani

Într-un alt top, al investițiilor finalizate până pe 31 martie 2023, iar valoarea acestora raportată la numărul de locuitori din fiecare județ în parte, Iașul tot nu prinde podiumul.

Din 2014, anul de debut, și până în martie 2023, la Iași s-au implementat integral 269 proiecte în valoare de 1,3 miliarde lei, adică, în medie, 1.698 lei pentru fiecare din cei 760.774 locuitori înregistrați la recensământ. La aproape 10 ani, reiese o sumă de 170 lei/an/ieșean.

Absorbție modestă raportată la numărul de locuitori

În ceea ce privește valoarea contractelor de finanțare semnate raportată la populația fiecărei localități, Iașul este întrecut de Oradea și Cluj, dar chiar și de municipiul Tulcea.


* Populația orașelor este cea înregistrată oficial în urma recensământului din 2021
* Au fost luate în calcul doar contractele semnate de fiecare primărie de oraș în parte, nu și de alte entități locale

Spitalul Regional: multă propagandă, sumele se reportează, proiectul este mult întârziat

O situație aparte o reprezintă Spitalul Regional de Urgență Iași care a fost prins în această analiză a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu suma de 2,3 miliarde de lei. Din total, aproximativ 223 milioane de lei trebuiau finanțate prin Programul Operațional Regional trecut, lucru care nu s-a mai întâmplat. Spitalul se află acum în faza licitațiilor, oficialitățile afirmând că lucrările efective ar urma să demareze în acest an.

Sunt două faze: devierea utilităților, lucrări pregătitoare, organizare de șantier și săpătură generală, urmând ca etapa a II-a să cuprindă îmbunătățirea terenului de fundare, fundații, suprastructură, fațade, finisaje, echipamente, lucrări exterioare. Finanțarea va fi asigurată din fonduri UE + împrumut extern + bugetele de stat și locale. Proiectul este mult întârziat, în februarie 2024 ar fi trebuit să înceapă lucrările la faza a doua.

Article image
Oradea-Cluj îşi fac cale ferată rapidă şi vor aduce trenuri care vor merge cu 160 km/h! Proiectul a început chiar în aceste zile, când ieşenii ascultă cuvântările lui IPS Teofan, care se află în centrul tuturor evenimentelor publice din „Capitala Spirituală”.
Autor Gabriel Gachi Editorial 24 Ianuarie 2024


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31