Primăria Iași nu a aplicat pentru fondurile PNRR în vederea realizării unei centrale de hidrogen prin electroliză, deși primarul dădea asigurări, în septembrie 2023, că acest proiect va fi accesat.
Termenul-limită a expirat la 31 iulie 2024. Ministrul Energiei a anunțat pe 25 mai că va prelungi sesiunea de proiecte până la 31 decembrie acest an, pentru că au rămas bani necheltuiți, dar prioritate vor avea proiectele respinse în fazele anterioare, când plafoanele avute la dispoziție au fost depășite.
Deși au rămas bani, Mihai Chirica n-a făcut proiect pentru o centrală de hidrogen la Iași, care ar fi fost realizată din fonduri nerambursabile. Nici nu mai are timp până în decembrie, pentru că procerurile birocratice sunt complicate. Din România, o singură Primărie a obținut fonduri pentru producerea de „hidrogen verde”: Oradea. În iulie, în ultima clipă, a depus proiect de finanțare PNRR și Primăria Cluj, cererea intrând în procesul de evaluare.
Cele două orașe din Ardeal sunt singurele din România care aplică o strategie de dezvoltare pe câteva decenii înainte, formând o avangardă. Iașul nu are asemenea planuri, cuvântul-cheie folosit de Chirica fiind „micro-managament”.
Mihai Chirica așteaptă să cadă de sus o finanțare pentru care el să nu facă nimic
Strategie fără gaz rusesc
Strategia RePower a Uniunii Europene (Agenda 2035-2050) se bazează în mare parte pe producerea de hidrogen verde din surse regenerabile – fotovoltaice și eolian. Planul are două borne fixate: 2035 – 60% decarbonizarea energiei consumate la nivel european, respectiv 2050 – 100% decarbonizare, adică Uniunea Europeană va avea 0% emisii de oxizi de carbon.
Scopul oficial este protejarea Planetei, dar adevăratul motiv este renunțarea completă la utilizarea combustibililor fosili (gaze, petrol, cărbune), care creează o dependendență geostrategică față de Rusia, Spațiul Ex-Sovietic și țările din Golf.
Europa își propune să devină cel mai mare producător de energie verde din lume și 100% independentă energetic. Planul în câteva cuvinte: panouri fotovoltaice, parcuri eoliene, iar hidrogenul are rolul de stocare a surplusului din producția primelor două surse. La acestea se adaugă, energia nucleară și hidrocentralele, ultimele fiind foarte importante în România.
România are surplus mare de energie în anumite perioade
Hidrogenul este considerat soluția la surplusul de energie din fotovoltaice. Spania-Portugalia, de exemplu, au devenit atât de mari producătoare de energie verde încât prețul unui kilowatt a ajuns la 1 euro. România este considerată o țară cu potențial apropiat de al celor două țări iberice în producția de energie fotovoltaică.
Problema este că rețeaua de transport nu poate prelua toată energia de la prosumatori, mai ales în momentele de producție maximă. Creșterea numărului de prosumatori este exponențială: de la 14.000 în ianuarie 2022 la 140.000 în 2024, cu o putere instalată de 1.500 MW, cât ambele reactoare de la Cernavodă la un loc.
Se estimează că, în 10 ani, toate casele de pe cuprinsul Europei vor acoperișurile cu panouri fotovoltaice. Toate blocurile vor avea terasele cu panouri. Producția va depăși cu mult consumul casnic, astfel că toată această energie trebuie stocată. Soluția este hidrogenul verde.
Lipsa accesării fondurilor PNRR pentru o centrală de hidrogen este cu atât mai puțin de înțeles cu cât Primăria și-a manifestat intenția de a dezvolta un parc fotovoltaic de 10 milioane de euro la Holboca. Surplusul de energie din acest parc ar fi alimentat centrala de hidrogen, care ar fi putut fi construită tot din fonduri nerambursabile
Ștefan Vuza are deja propriul proiect pentru hidrogen
Obținerea hidrogenului prin electroliză din apă este mare consumatoare de energie, dar utilizarea surplusului din fotovoltaic și eolian ar echilibra întreg circuitul între generare și utilizatori finali. PNRR alocă fonduri pentru construirea de centrale de hidrogen în toată Europa și proiecte au fost demarate în țările din zona Mării Nordului, încercând să închidă lanțul cu energia eoliană.
Până în acest moment, în România, au fost disponibile 500 de milioane de euro. Cele mai mari proiecte sunt două centrale OMV în Prahova, cu o putere cumulată de 55 MW. Acestea sunt conectate la parcurile fotovoltaice deținute de OMV în zonă.
Chimcomplex Borzești, deținută de omul de omul de afaceri Ștefan Vuza, a beneficiat de asemenea de fonduri PNRR pentru producerea de hidrogen prin electroliza saramurii, fiind în primul lot de proiecte aprobate, în martie 2023. Ștefan Vuza va prelua sistemul de termoficare din Iași în această toamnă și este familiarizat cu subiectul „energiei verzi”.
Primăria Iași nu-i va pune la dispoziție un proiect la cheie din fonduri nerambursabile.
Toate centralele de hidrogen aprobate în 2023 și 2024 vor trebui finalizate în 2025, respectiv 2026.
CET Iași folosește o tehnologie veche de 80 de ani. Cazanele sunt peticite și avariile sunt frecvente. În 9 ani, primarul a continuat invetițiile în rețeaua subterană deși nu mai are deloc producție și consumatori, o anomalie
Oradea dă ora exactă în proiecte mari
Primăria Oradea a fost prima Unitate Administrativ Teritorială din România care a aplicat pentru o centrală cu hidrogen prin PNRR. În 2023, proiectul a fost respins, punctajul fiind inferior alte cereri de finanțare, încadrându-se astfel în afara bugetului pus la dispoziție. A revenit în 2024 și proiectul a fost aprobat în luna mai, fondurile fiind suplimentate.
Centrala din Oradea va avea o putere instalată de 10 MW și va costa în total 136 milioane de lei. Suma eligibilă prin PNRR este de 96 milioane de lei. Directorul CET Oradea, Călin Ungur, a declarat că scopul principal este utilizarea hidrogenului în sistemul de încălzire, în amestec cu gazul metan. „Scopul este scăderea cheltuielilor cu certificatele verzi, pentru că emisiile de carbon vor fi mai mici”, afirmă Călin Ungur.
Iașul a plătit în 2023 o sumă record de 24 milioane de euro pentru Certificate Verzi pentru că a utilizat combustibili fosili în 2022.
Viitoarea centrală de hidrogen din Oradea va face electroliza în Crișul Repede, râul care traversează orașul, iar energia necesară va proveni din parcul fotovoltaic pe care Primăria îl deține dar și de la alți prosumatori din toată Zona Metropolitană.
CET Oradea produce 560.000 Gcal/an la o populație de 200.000 de locuitori. Iașul, cu 350.000 de locuitori, mai produce doar 200.000 de Gcal/an, înregistrând pierderi uriașe din exploatare.
Hidrogenul este denumit „verde” pentru că provine din surplusul de energie produs de panourile fotovoltaice și parcurile eoliene. Utilizările sale pot fi diverse: industrie grea, petrochimie, transporturi de lung parcurs, aviație
Cluj își face centrală, Iașul face figurație
Centrala de hidrogen de la Cluj are o capacitate similară cu cea de la Oradea, de 10 MW putere instalată și va costa o sumă comparabilă – 127 milioane de lei. Clujul a depus proiectul în iulie, pe utimii metri ai sesiunii de finanțare deschis la Ministerul Energiei.
Primarul Emil Boc intenționează ca hidrogenul produs să fie folosit de asemenea în amestec cu gazul metan în sistemul public de termoficare, dar și pentru a încărca o viitoare flotă de autobuze alimentate prin pilă de combustie. Proiectul depus de Primăria Cluj este deocamdată în evaluare.
Ministrul Energiei a insistat personal în fața primarului Mihai Chirica pentru a depune proiect pentru o centrală de hidrogen, în cadrul a două vizite pe care le-a avut la Iași, în 2021 și 2023. „Anul trecut, ministrul a venit și cu documentația necesară și a oferit sprijinul său”, amintesc surse oficiale din cadrul Primăriei.
În 2023, după plecarea ministruui Sebastian Burduja, Mihai Chirica a invocat realizarea proiectului cu hidrogen prin PNRR. „Avem în plan să realizăm această centrală”, a promis primarul în toamna trecută. El menționa, ca și Emil Boc, posibilitatea aprovizionării cu hidrogen propriu a unei flote de autobuze ecologice.
Declarativ, Mihai Chirica s-a arătat încântat de proiect încă din 2021, când a participat la un test demonstrativ cu un autobuz pe hidrogen, un Solaris Urbino 12. „Îmi doresc ca transportul public din orașul nostru să fie verde, modern și inteligent. Ne dorim să aducem astfel de autobuze cu cea mai nouă și nepoluantă tehnologie”. Primarul menționa chiar sursa de finanțare: PNRR. Dar nu a mai depus proiect, așa cum au făcut Oradea și Cluj.
Motoarele de cogenerare, alt proiect cu care Iașul a întârziat 5 ani
Singurul proiect depus de Primăria Iași este cel din mai anul acesta, pentru 6 motoare hibride de termoficare, care să funcționeze în cogenerare: să producă simultan energie electrică și termică. În acest mod, veniturile se dublează și bilanțul financiar se închide cu un mic profit.
Motoarele vor funcționa cu gaz metan, dar au și posibilitatea adaptării la consumul de hidrogen într-o proporție mai mică. Hidrogenul va trebui însă să-l cumpere.
Motoarele de cogenerare sunt un alt proiect depus cu mare întârziere de Primăria Iași. Alte 6 orașe din țară au implementat investițiile în cogenerare încă din 2021. În această perioadă, Mihai Chirica a cheltuit circa 70 milioane de euro folosind cărbune adus din Kazahstan și înregistrând o pierdere totală de 40 milioane de euro în sezonul 2022-2023. Anul trecut, când a folosit doar gaz metan, pierderea a fost de 13 milioane de euro, tocmai pentru că nu are disponibilă tehnologia de cogenerare.
Proiectul depus de Primărie se află deocamdată în evaluare la Ministerul Energiei.
