În anul 2020, Primăria Iași a lansat în spațiul public discuția despre două pasaje noi pentru oraș. Acestea ar fi avut rolul de a separa traficul auto de cel pietonal și de a crea esplanade extinse pe Anastasie Panu (în fața Palatului Culturii) și la Rond Agronomie.
Au fost plătite două studii de fezabilitate, fiecare cu câte 100.000 de lei. În stilul casei, timp de patru ani nu s-a avansat niciun centimetru cu niciunul din proiecte.
În campania pentru Alegerile Locale din acest an, Mihai Chirica a resuscitat subiectul celor două pasaje. S-a descoperit că întârzierile arată dezinteresul real de a le duce la bun sfârșit, fiind folosite doar ca teme electorale. Studiul de fezabilitate pentru Pasajul Anastasie Panu are un număr de deficiențe care au fost sesizate de funcționarii Primăriei încă din 2021. Concluzia: a fost întocmit superficial, iar Mihai Chirica nu s-a arătat preocupat. Nu voia cu adevărat să construiască pasajele și studiile nu au fost plătite din buzunarul său.
În exact același interval, 2020-2024, la Oradea s-au construit 5 pasaje centrale.
O dungă pe hartă în 4 ani, atât a realizat Primăria Iași la Pasajul Anastasie Panu
Eroare gravă: lipsește relocarea rețelelor
O componentă scumpă în cazul șantierelor din centrul orașelor este relocarea rețelelor de utilități, atunci când se lucrează la adâncime. În cazul pasajului din fața Palatului Culturii, firma care a întocmit SF-ul (studiul de fezabilitate), Professional Acqusitions Consulting Company SRL, a uitat de existența acestora.
În SF nu era precizat necesarul de relocări (proiectare plus execuție). În dreptul coloanei de sume necesare relocărilor era trecută cifra zero.
O a doua problemă: firma care a întocmit studiul nu a calculat valoarea amenajării și reamenajării terenului. Era ca și cum șantierul este în câmp deschis, nu în zona zero a Iașului, cu monumente istorice în proximitate. Legat de monumente, același studiu nu detalia nici procedeul de „îmbunătățire a terenului de fundare folosind agregate naturale cu grosimea de 1 m”. Specialiștii spun că, din cauza monumentelor din apropiere, solul de fundație al pasajului de pe Anastasie Panu trebuia întărit cu piatră, pentru a nu afecta Palatul, Casa Dosoftei, Școala Gheorghe Asachi sau Biserica Sf Nicolae.
Mihai Chirica nu se grăbește. În Iași nu se mai poate circula, iar studiile de infrastructură sunt făcute la mișto
Înălțimea pasajului nu permitea circulația tramvaielor
O greșeală inexplicabilă a studiului de fezabilitate este că nu a ținut cont de tipul de pasaj studiat, care să includă și circulația tramvaielor. „Înălțimea minimă a pasajului era în studiu de 5 metri, iar punctele de susținere pentru rețeaua de alimentare a tramvaielor sunt la 6,10 m, conform avizului dat de CTP în 2021. În plus, în același studiu, pereții mulați ai pasajului blochează total accesul spre și dinspre Palatul Culturii și celealte clădiri monumente”, au declarat surse din CTP Iași despre SF-ul întocmit în 2021.
Compania a solicitat clarificări care nu au mai venit niciodată.
Acest desen din studiul de fezabilitate este singura reușită notabilă a proiectului. Nu s-a mai făcut nimic altceva
N-a fost studiat nici sistemul de drenaj
Din SF-ul întocmit de Professional Acqusitions Consulting Company SRL lipsesc detaliile legate de studiile geotehnic și hidrogeologic. „Ținând cont de specificul cunoscut al zonei respective, aceste studii sunt obligatorii. Normal, trebuiau evidențiate cu sume în SF. Nu au fost nici măcar menționate. Lucrarea se încadrează la excavații adânci, are peste 6 metri”, au precizat surse autorizate din administrație.
Nu a fost adăugată valoarea suplimentară a unui sistem de drenaj în zonă, care este consistentă. De asemenea, nu a fost stabilit un amplasament pentru bazinul de retenție de 80 mc pentru apele pluviale. Și existența acestuia este obligatorie. Practic, firma care a întocmit studiul de fezabilitate a ignorat total apa din sol. E de mult știut că în centrul Iașului pânza freatică este situată aproape de suprafață și sistemele de drenaj sunt obligatorii.
Pasajul real din centrul Oradei, care s-au realizat exact din momentul în care s-a apucat și Mihai Chirica la Iași să vorbească despre același lucru pe Anastasie Panu
Alte studii care lipsesc
SF-ul realizat de firma din București suferă la un alt capitol vital pentru Iași: auditul de siguranță rutieră și studiul de trafic pentru devierea circulației din cauza lucrărilor. Ambele lipsesc, fiind menționată doar propunerea venită din partea Poliției Rutiere, odată cu avizul de principiu: sens unic spre Podu Roș și sens unic invers, dinspre Podu Roș pe Sf. Lazăr.
„Pentru că lipseau numeroase detalii și în realitate lucrările ar fi costat cu mult peste ce evidenția studiul, a fost propusă atunci amânarea achiziției de proiectare și execuție. Nici nu s-a mai revenit ulterior”, au precizat surse din Primăria Iași.
Explicație suplimentară: valoare de 30 de milioane de lei anunțată de Primărie era de fapt foarte mică față de valoarea reală a investiției.
REPORTER DE IAȘI a încercat să-l contacteze pe Valentin Dincă, reprezentantul firmei din București care a întocmit Studiul de Fezabilitate. Activitatea companiei a fost zero în 2023, iar la numărul de telefon afișat nu a răspuns nimeni.
Altă dungă roșie pe hărțile Google: viitorul pasaj Agronomie, la care nu s-a făcut nimic în 6 ani
Pentru Iași încă n-a început finanțarea europeană 2021-2027
Iașul este absent din bugetul pe termen lung al UE 2021-2027, în privința lucrărilor de infrastructură mare. Pe fondul pasivității Primăriei, Iașul nu are proiecte mature de infrastructură mare (poduri, pasaje, centuri) pentru a fi depuse pentru obținerea de fonduri europene, deși traficul infernal din oraș este principala problemă identificată de locuitori.
În prezent, discuțiile sunt despre aceleași poduri sau pasaje din Podu Roș, Anastasie Panu, Rond Agronomie. Dar acestea nu au avansat deloc. Singura investiție din ultima perioadă a fost relocarea rondului de la Era, dar aceasta a fost o investiție 100% privată, fiind executată la inițiativa celor care dețin complexul comercial.
Despre pasajul Anastasie Panu, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga, a declarat: „În acest moment se fac foraje geotehnice în zonă pentru a se vedea stratificarea terenului. Toate aceste detalii vor fi tratate, analizate și soluționate de proiectant”.
În privința proiectelor mature, care pot fi depuse oricând la finanțare europeană, purtătorul de cuvânt al Primăriei a nominalizat Pasajul Alexandru cel Bun. Există un contract de executare a lucrărilor care trebuie semnat de un an și jumătate, dar Primăria refuză să o facă, motivând că vrea etapizare. În realitate, nu are bani în bugetul local.
La polul opus se află Oradea. Orașul din vestul țării a anunțat recent investiții de aproape 400 de milioane de lei (209 milioane de lei fiind nerambursabili) în trei pasaje rutiere pe artere importante din oraș. Proiectul celor trei pasaje prevede și achiziția de mijloace de transport noi.
