Mihai Chirica a luat lingura de lemn în competiția cu Oradea și Cluj. Nu e vorba de investițiile private, ci de performanțele administrațiilor publice. Iașul e cel mai slab Mihai Chirica a luat lingura de lemn în competiția cu Oradea și Cluj. Nu e vorba de investițiile private, ci de performanțele administrațiilor publice. Iașul e cel mai slab

Cifrele dezastrului în 2018: Chirica, repetent la investiții, a băgat Iașul în deficit. Oradea are de patru ori mai multe investiții publice

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.

Ieri, 2 mai, când REPORTER DE IAȘI a vrut să întrebe care sunt motivele, la sfârșitul conferinței de presă de la Primărie, Mihai Chirica a tăiat scurt dialogul: „Nu răspund” și a plecat.

Chirica a făcut deficit exact ca Dragnea
În primul rând, Iașul a terminat 2018 cu un deficit de 4,5%, fără să facă aproape deloc investiții. E ca România sub PSD la scară mică. Iașul a cheltuit cu 25,3 milioane de lei mai mult decât a înregistrat la venituri. Și aceasta deși valoarea cheltuielilor, în special, a investițiilor, a fost mult mai mică decât cea prognozată la începutul anului 2018. Dar veniturile au fost cu mult sub cele prevăzute.
Un expert în politici publice, care a dorit însă să-și păstreze anonimatul, a încercat să creioneze o explicație: „Un deficit mare poate însemna două lucruri, care de obicei se conjugă: administrația a fost prea blândă cu contribuabilii în colectarea impozitelor, aplicând așa-zisa politică a , pentru a avea o imagine bună și sprijin electoral; iar în al doilea rând și-a supraestimat intenționat veniturile la început de an pentru a putea crește anumite cheltuieli, asumându-și din start un deficit”.
Contul de execuție pe 2018 arată 542,4 milioane de lei la venituri și cheltuieli de 567,8 milioane de lei. Deci s-au cheltuit cu 25,3 milioane de lei mai mult decât s-a încasat, deși, atenție, investițiile au fost mai mici cu 81 milioane de lei decât se propusese. Deci s-a cheltuit foarte mult pe consum.
Deficitul va fi acoperit, conform propunerii primarului din excendentele din anii anteriori, care de fapt erau sume necheltuite tot la investiții.

Socialismul lui Chirica: administrația ieșeană are cele mai mari costuri salariale din total buget local, peste 19%, în timp ce la Oradea salariile reprezintă doar 11,45% din bugetul general

Absorbție foarte mică a fondurilor europene
Decontările lucrărilor din fonduri europene au fost de doar 28,3 milioane de lei din cele 67 milioane de lei prevăzute în bugetul aprobat. Aceasta înseamnă tot o încetinire a dezvoltării orașului. S-a atras doar 42,3% din fondurile nerambursabile.
Comparativ, Oradea a decontat din fonduri nerambursabile 57 milioane de lei în 2018, adică exact cât și-a propus la începutul anului, iar suma e de două ori mai mare decât a Iașului. Mai mult, Bolojan, la Oradea, are proiecte depuse de 300 milioane de euro pentru următorii ani, o sumă, de asemenea, dublă decât cea pe care mizează Chirica la Iași, deși populația Capitalei Moldovei este de două ori mai mare decât cea a orașului de pe Crișuri.
Expertul în economie consultat de REPORTER a explicat această contraperformanță a Iașului la absorbția fondurilor europene în 2018: „Este o cădere dramatică a nivelului acestor fonduri, motivul fiind că nu s-au deschis mai multe proiecte pe toate axele. Erau inclusiv lucrări pe listele de așteptare din ciclul anterior, 2007-2013, și pentru care ministrul de Finanțe Teodorovici obținuse permisiunea de la Bruxelles de a fi realizate după 2017, așa-zisele . Aveai o etapă realizată până în 2015 și puteai continua cu o nouă etapă după acea dată, procesul de aprobare fiind mult mai rapid. În al doilea rând, este o mare încetineală la depunerea proiectelor noi, sunt lucrări mari de infrastructură care abia acum sunt în evaluare, deși axele au fost deschise din ianuarie 2018. Se puteau depune imediat, licitațiile se făceau simultan, cu clauză suspensivă, iar în 2018 prindeai deja 4-5 luni de lucrări efectuate și decontate. Dar nu s-a vrut. Primarul Chirica abia acum face licitațiile în avans, pentru că și-a dat seama că a pierdut foarte mult timp. Iașul a depus proiecte în decembrie 2018, când axele erau deschise cu 10 luni înainte”.
Expertul mai spune că există această meteahnă a anumitor primari de a înghesui marile lucrări de infrastructură în ultimul an de mandat, pentru a fi vizibile în preajma alegerilor și de a sta ceilalți trei ani de mandat în expectativă, pe modul „relaxat”. Asta s-a întâmplat și la Iași cu fondurile europene.

2018 a adus cele mai mici investiții publice din ultimii ani. Sumele la Cluj și Oradea sunt mult mai mari, iar orașul lui Bolojan este de două ori mai mic decât Iașul

Venituri îngrozitor de mici
O a treia observație importantă este nerealizarea veniturilor prognozate, o scădere dramatică, de 67 milioane de lei. În proiectul de buget se prevedeau 609 milioane de lei, iar în final s-au încasat doar 542,4 milioane de lei.
Diferența provine din scăderea veniturilor proprii (necolectarea impozitelor), din faptul că s-au încasat mult mai puțini bani europeni și, în consecință, lucrându-se mai puțin, sumele defalcate din TVA au fost mai mici.
Elocvent este că în 2016, Iașul a avut venituri totale de 652 milioane de lei, iar acum, după doi ani, cu 110 milioane de lei mai puțin. Aceasta, în condițiile în care economia Iașului s-a dezvoltat, iar PIB-ul României a crescut semnificativ din 2016 până în 2019. Trendul Primăriei Iași este însă în jos.
Economistul consultat de REPORTER explică: „Nu se poate invoca scăderea cotelor defalcate de către Guvernul României, pentru că bugetul local a fost realizat și votat ulterior aprobării bugetului național și s-a știut exact pe ce venituri se putea miza. Este o estimare nerealistă, pe de-o parte, și o încetinire a colectării”.

Momentul adevărului: Primăria Iași investește doar 61 de euro/locuitor pentru viitorul orașului. Primarul Oradei cheltuie pentru dezvoltare de patru ori mai mult

2018, blocaj total la investiții

Capitolul „Dezvoltare” dă cea mai clară imagine a unei administrații aflate în regres. La începutul anului se prevedeau 190 milioane de lei cheltuieli de investiții, dar s-au cheltuit doar 109 milioane de lei. Excendentul este de aproape 43%.
Banii trebuiau cheltuiți pentru infrastructură, educație, cultură, spații de joacă. Singurele realizări vizibile au fost câteva straturi de gazon pe spațiile publice. Primarul a motivat, în proiectul de redistribuire a sumelor din excedentul pe 2018, că nerealizările la capitolul Investiții au fost cauzate de dificultățile procedurilor birocratice. Dar toate investițiile erau programate și licitațiile adjudecate încă din 2017. Exemple: scandalul pe Șoseaua Bârnova, lucrare care trebuia finalizată în 2018, sau Șoseaua Naționala, șantier înghețat aproape doi ani.
Cel mai elocvent exemplu: parcurile de joacă din cartiere. Mihai Chirica anunța investiția încă din 2016, era principala sa promisiune electorală. Licitația din acel an se anulează, existând suspiciuni de corupție, și se atribuie, în cele din urmă, în 2017. Termenul fixat: doi ani pentru 93 de parcuri de joacă modernizate, la care, în 2018 s-au mai adăugat 10.
Ce s-a realizat după 24 de luni, la nivelul lunii mai 2019? 16 parcuri reabilitate complet, și încă 10 care nu sunt încă finalizate. Din 103 parcuri sunt în execuție doar 26! Un sfert din total, pe un proiect demarat în 2016.
Opinia expertului: „Suma de 109 milioane de lei cheltuită este ridicol de mică pentru un oraș de dimensiunea Iașului. Înseamnă 61 de euro/cap de locuitor, de două-trei ori mai puțin decât alte orașe din Vestul țării. 23 milioane de euro investiții într-un an întreg înseamnă cât un singur proiect realizat în anii din urmă”.

Mihai Chirica se folosește de un aparat uriaș de propagandă a propriei sale imagini. Analiza bugetului pe 2018 descrie însă adevărul din spatele propagandei

Economia crește, Primăria lui Chirica scade

O altă concluzie rezultată din evidențierea excedentului de la Dezvoltare este faptul că ponderea investițiilor din totalul bugetului Iașului a scăzut la 19,24%, în scădere cu 2% față de 2017, deși economia, în general, la nivel național e pe creștere. ”Se observă preocuparea doar pentru consum, pentru a profita de prezent și de a nu face nimic pentru viitorul Iașului. E o viziune de tip ”, este opinia consultantului.
Iată o comparație, Oradea: a cheltuit pe Dezvoltare, în 2018, suma de 225 milioane de lei, la o populație de doar 200.000 de locuitori. Clujul, de asemenea, a cheltuit în total pe Dezvoltare 209 milioane de lei, fiind, la rândul său, depășit de primarul Bolojan. Practic, un primar schimbă ierarhiile.
Stagnarea Iașului, în materie de investiții, se vede și din sumele cheltuite la acest capitol în ultimii ani:
2012 – 121 milioane lei
2013 – 176 milioane lei
2014 – 195 milioane lei
2015 – 305 milioane lei
2016 – 71,3 milioane lei
2017 – 176 milioane lei.
Se observă că anul 2018 este pe penultimul loc din ultimii 6 ani, iar 2016, cel mai slab în investiții, îl avea pe Mihai Chirica în primul său an de mandat, fiind interimar încă din 2015. În timp ce economia României crește, administrația ieșeană și-a redus tot mai mult motoarele.
La Iași, s-au cheltuit pe Dezvoltare doar 61 de euro/cap de locuitor, în timp ce la Cluj acest indice este de 119 euro/cap de locuitor (dublu față de Iași), iar la Oradea de patru ori mai mult: 238 euro/cap de locuitor.
La sfârșitul conferinței de presă de ieri, Mihai Chirica n-a vrut să dea un răspuns la prezentarea acestor cifre.

Proiectul celor 93 de parcuri de joacă, la care ulterior s-au mai adăugat 10, este cel mai elocvent pentru stagnarea administrației Chirica: a demarat în 2016, licitația s-a reluat din motive de corupție, s-a anunțat un termen de 24 de luni pentru finalizare, dar după 18 luni s-au refăcut complet doar 16 parcuri, iar alte 10 sunt încă în execuție. Bani sunt, nu se face nimic! Nicio explicație

Se promovează doar pe el. Iașul, nu
O altă bizarerie a bugetului pe anul trecut este suma cheltuită de la buget pentru promovarea brandului orașului: doar 20.000 de euro. Suma este infimă și contrastează puternic cu suma alocată de Mihai Chirica pentru promovarea propriei sale imagini, de primar și om politic.
Astfel, pentru paginile de FB a Primăriei și a lui Mihai Chirica, precum și pentru transmiterea live a unor evenimente (cele mai numeroase fiind conferințele de presă ale primarului) sumele alocate ajung la 250.000 de lei. Comparativ, promovarea turistică a Iașului a costat doar 92.000 de lei. Nici măcar nu s-a cheltuit toată suma prevăzută la buget, de 133.000 de lei.
Situația e cu atât mai stranie cu cât, din 2017, se plătește o taxă pe fiecare loc de cazare pentru promovarea turistică a Iașului. În 2018, suma estimată, raportată la gradul de ocupare hotelieră, a fost de 150.000 de euro. Primăria a cheltuit însă doar 20.000 de euro.
Singurele acțiuni de marketing derulate în numele orașului l-au avut în prim-plan tot pe primarul Mihai Chirica și au fost reduse practic doar la interviuri interminabile cu un singur om: i-ați ghicit numele!

Mihai Chirica se promovează cu mari proiecte edilitare ale înaintașilor noștri din urmă cu 150 de ani, contribuția sa fiind doar straturile de gazon. Primarul Iașului are dezvoltă ambiții doar de inginer peisagist, fiind obsedat de aranjamentele florale din centrul orașului

Nu răspunde presei. Nici măcar nu ascultă întrebările
Primarul a refuzat, ieri, să răspundă întrebărilor REPORTER DE IAȘI, deși organizase conferință de presă, iar ziaristul acreditat a așteptat până la final pentru a purta dialogul. „Vă putem adresa întrebări legate de bugetul pe 2018?”, am întrebat. „Dumneavoastră nu”, a fost răspunsul lui Mihai Chirica, după care a plecat spre biroul său.
Primarul a dat totuși în judecată REPORTER DE IAȘI, invocând defăimarea sa în nu mai puțin de 57 de articole, și a reclamat faptul că publicația noastră nu i-a cerut NICIODATĂ punctul de vedere, o afirmație complet falsă. Iată că îi adresăm întrebări în cadru organizat și refuză să răspundă.

Article image
Cum să iei 2.000 de euro lunar pe câteva postări pe FB, cât managerul unui spital de top. 10.000 de lei lunar pentru comunitate transmise pe rețeaua de socializare. E norma de 2-3 ore a unui tânăr, poate fi și licean. Prețul achitat de Primărie este exorbitant. Aparatul propriu de comunicare al Primăriei mai are în plus 13 angajați. Alte primării din țară n-au externalizat comunicarea pe FB, iar postările sunt de 3-4 ori ma...
Autor Iulian Mofteescu Reportaje 30 Aprilie 2018

Article image
Dragoș și Vasile Gafița merg cel puțin o dată pe an la Muntele Athos, fiind foarte evlavioși. Acum, a mers și prietenul lor, primarul Mihai Chirica. Familia Gafița căpușează de ani de zile Primăria Iași, furnizând produse de milioane de lei, exclusiv prin încredințare directă. În același timp, cei doi sunt în primul cerc de prieteni ai primarului, relația pe care acesta însă o neagă în fața presei. Soția primarului devenise...
Autor Cezar Moraru Anchete 23 Aprilie 2019


Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Go to top