fbpx
 

Deși e al doilea județ din țară ca populație, Iașul a reușit în 9 ani să finalizeze proiecte europene de doar 736 milioane de lei din 8,3 miliarde de lei semnate

Procentele de absorbție din alte județe, în special din Ardeal, sunt mult mai mari: 22-25-30%

Lentoarea de la Iași este exasperantă: proiecte marginale, fără o linie clară de dezvoltare. Unele investiții n-au început după 9 ani de la declanșarea exercițiului bugetar

Avem o absorbție de 8,8% în 9 ani! Prezentăm lista pe Primăria Iași, cel mai mare beneficiar de fonduri europene din județ. Sunt proiecte care trebuiau terminate și, într-un deceniu, s-a decontat doar 1,5% din valoare


Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a anunţat miercuri că şi-a înaintat demisia premierului Nicolae Ciucă.

Primăria Iași a contestat la Curtea de Apel două decizii ale organismelor de control care vizează proiecte europene vechi ale Primăriei Iași. Într-unul dintre dosare, pentru refacerea liniei de tramvai de pe Elena Doamna, acuzațiile sunt foarte grave: a fost utilizată o soluție tehnică la fundație folosind șina veche de tramvai. Structura centrală a DNA a avut un dosar cu această temă, dar a dat soluție de clasare.

În celălalt caz, un proiect de refacere a infrastructurii rutiere, Ministerul Dezvoltării (MDLPA) acuză dubla finanțare – bani europeni și Dexia pe două segmente din proiect. În acest caz, anul trecut a fost aplicată o corecție de 19,3 milioane de lei. E un record la Iași.


Primăria Iași a contestat la Curtea de Apel două decizii ale organismelor de control care vizează proiecte europene vechi ale Primăriei Iași. Într-unul dintre dosare, pentru refacerea liniei de tramvai de pe Elena Doamna, acuzațiile sunt foarte grave: a fost utilizată o soluție tehnică la fundație folosind șina veche de tramvai. Structura centrală a DNA a avut un dosar cu această temă, dar a dat soluție de clasare.

În celălalt caz, un proiect de refacere a infrastructurii rutiere, Ministerul Dezvoltării (MDLPA) acuză dubla finanțare – bani europeni și Dexia pe două segmente din proiect. În acest caz, anul trecut a fost aplicată o corecție de 19,3 milioane de lei. E un record la Iași.


Trei angajați ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au căzut două etaje cu liftul instituției sâmbătă spre miezul nopții. Ce căutau la acea oră în minister? Cristian Ghinea spune că aceștia lucau la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

* Fondul de salarii de peste 200.000 de lei anual e cheltuit fără probleme. Restul activităților din buget figurează cu zero lei cheltuiți
* Oamenii vin la serviciu degeaba. Site-ul Zonei Metropolitane Iași (ZMI) se activează din patru în patru ani, în campaniile electorale: 2015-2016, 2019-2020 . Între acești ani, pauză!
* Activistul PNL Raj Nepotu e plătit de ZMI fără să explice cu ce se ocupă
* Mihai Chirica a deschis propriul birou-fantomă de dezvoltare metropolitană și la Primărie
* Nici funcționarii nu-i cunosc, nu știu cine sunt, cum au fost angajați și ce fac. Dar sunt cinci posturi în organigramă
* Primăria nu și-a achitat niciodată nici măcar contribuția la bugetul ZMI
* Între timp, 170.000  de oameni din Zona Metropolitană, practic un al doilea oraș, sunt lipsiți complet de transport
* Dar Chirica se miră, ipocrit, că e blocat traficul de mașini

 Singurii indicatori bifați de cei care se ocupă de proiectele metropolitane au fost salariile. Bugetul de cheltuieli de la Asociația Zona Metropolitană relevă lipsa oricărei activități, iar proiectele europene atrase sunt zero.


* Fondul de salarii de peste 200.000 de lei anual e cheltuit fără probleme. Restul activităților din buget figurează cu zero  lei cheltuiți
* Oamenii vin la serviciu degeaba. Site-ul Zonei Metropolitane Iași (ZMI) se activează din patru în patru ani, în campaniile electorale: 2015-2016, 2019-2020. Între acești ani, pauză!
* Activistul PNL Raj Nepotu e plătit de ZMI fără să explice cu ce se ocupă
* Mihai Chirica a deschis propriul birou-fantomă de dezvoltare metropolitană și la Primărie
* Nici funcționarii nu-i cunosc, nu știu cine sunt, cum au fost angajați și ce fac. Dar sunt cinci posturi în organigramă
* Primăria nu și-a achitat niciodată nici măcar contribuția la bugetul ZMI
* Între timp, 170.000  de oameni din Zona Metropolitană, practic un al doilea oraș, sunt lipsiți complet de transport
* Dar Chirica se miră, ipocrit, că e blocat traficul de mașini

 Singurii indicatori bifați de cei care se ocupă de proiectele metropolitane au fost salariile. Bugetul de cheltuieli de la Asociația Zona Metropolitană relevă lipsa oricărei activități, iar proiectele europene atrase sunt zero.


Laura Codruța Kovesi, fostul procuror-șef al DNA și actualul procuror-șef european, a câștigat titlul de „Femeie la putere”, la a patra ediție a Premiilor Femeilor din Europa, organizate la Bruxelles.

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Pagina 2 din 4

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31