Dan Stroe, director de achiziții în Agenția Națională de Administrare Fiscală  (ANAF) în perioada 2010-2012, contestă la Tribunalul București decizia foștilor colegi de a-l pune să achite impozite și penalități de aproape 4,6 milioane de lei. O direcție de control din ANAF a stabilit că Stroe nu poate justifica 16,5 milioane de lei pe care i-a cheltuit în perioada 2011-2014. Acesta se apără spunând că deținea banii din anii de dinainte de 2011 și că o parte i-a câștigat la jocuri de noroc. Membru al echipei Blejnar de la conducerea ANAF, Stroe a recunoscut, în 2016, în fața anchetarorilor DNA, că, în 2011, a primit o șpagă de aproape 700.000 de lei pentru a atribui un contract al ANAF. El mai este inculpat în două dosare penale, în unul pentru trafic de influență.

Milioane de euro în seif

În aprilie 2018, Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice din ANAF a stabilit că Dan Stroe trebuie să achite la bugetul de stat 4,59 milioane de lei impozit pe venit, dobânzi aferente și penalități de întârziere. Suma a fost calculată luând în calcul 16,5 milioane de lei pe care inspectorii au descoperit că Stroe i-a avut la dispoziție în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2014, bani pe care nu-i poate justifica. În acest interval Stroe a fost unul dintre șefii din ANAF, ocupând postul de director al Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne.

În raportul inspectorilor, se menționează că ”în urma verificărilor în speță se pune problema realității declarațiilor persoanei fizice verificate cu privire la sursa fondurilor utilizate în perioada supusă verificării fiscale având drept consecință existența unor venituri suplimentare din surse nedeclarate, organele fiscale apreciind că persoana fizică verificată a prezentat date și informații care nu sunt credibile și care nu sunt conforme cu realitatea (…)” (fragment din dosarul de la Tribunalul București în care Stroe contestă decizia).

Astfel, Stroe a declarat Fiscului că, la începutul lui 2011, avea în seiful personal 2,99 milioane de euro cash ”care au avut ca sursă sume încasate din jocuri de noroc”. Stroe a susținut că are un prieten care îi confirmă varianta, dar inspectorii l-au audiat și acesta a declarat că nu cunoaște proveniența sumelor și nici valoarea câștigurilor din jocuri de noroc ale lui Stroe. În Raportul de verificare fiscală se mai menționează că Stroe nu a prezentat mijloace de probă care să justifice că a avut acea sumă înainte de 2011, așa cum nu a putut să o facă nici pentru restul de 1,2 milioane de euro declarați că i-a deținut în perioada 2012-2014.

2012: 2,8 milioane lei plătiți/188 de lei încasați

Detaliat, Fiscul a descoperit că, în 2011, Stroe a făcut plăți în numerar de 12,1 milioane de lei și a încasat, tot în numerar, 187.167 lei, disproporțiile păstrându-se în 2012: 2,8 milioane lei plătiți/188 de lei încasați, 2013: 848.251 lei plătiți/7.000 de lei retrași din contul bancar și 2014: 525.772 lei plătiți/7.995 lei încasați.    

În timpul verificărilor, Fiscul a depus o plângere penală pe numele lui Stroe, sub acuzația de evaziune fiscală, dar aceasta a fost clasată de procurori în 2020, decizia fiind menținută, apoi, de judecători.   

După terminarea anchetei penale, Stroe a depus o contestație la Fisc, cerând anularea Raportului de Verificare Fiscală din aprilie 2018, solicitarea fiind respinsă în februarie 2021. El mai are o cale de atac – instanța, căreia i s-a și adresat în primăvara acestui an. Argumentele sale pentru anularea Raportului se referă la faptul că deținea suma invocată de Fisc din perioada de dinaintea lui 2011, lucru atestat de declarațiile de avere unde a menționat 3 milioane de euro în 2010 (în calitate de angajat la Garda de Mediu), 2,98 milioane de euro, respectiv 1,1 milioane de euro în două declarații de avere din 2011 și 1,5 milioane de euro în 2012. În acțiunea de la Tribunalul București, Stroe afirmă că a strâns banii în perioada 1991-2005, ANAF ”considerând un sold 0 la începutul lui 2011”.   

Direcția din cadrul ANAF care l-a investigat pe Stroe este activă de câțiva ani și lucrează pe principiile faimosului IRS american – instituția care verifică proveniența banilor utilizați de persoanele fizice. Persoanele verificate sunt alese pe baza unui algoritm, fiind puse în balanță informații fiscale din diferite baze de date. În cazul în care se ajunge la concluzia că există dubii asupra sumelor utilizate, persoana este introdusă în categoria „risc fiscal” și se demarează o investigație care, de obicei, durează între șase luni și un an și jumătate.  

„Am ordin de sus «să te fac»”

Într-o investigație anterioară a Agenției Naționale de Integritate (ANI), clasată deoarece instituția nu a putut face verificări pentru perioada de dinainte de 2011, Stroe a precizat că cei 3 milioane de euro declarați inițial proveneau din acte de comerț cu tehnică de calcul, achiziția de mărfuri din Turcia după 1990, moștenirea unor imobile și jocuri de noroc.  

Alt argument al lui Stroe este acela că, anterior, ANAF i-a mai verificat veniturile, la solicitarea ANI, și nu a descoperit ilegalități. Cu toate acestea, noua verificare a infirmat-o pe precedenta, Stroe povestind că, în timpul unei audieri la ANAF, un șef de serviciu din Direcție a intrat în birou și i-a spus: ”Îmi pare rău, domnule Stroe, am ordin de sus «să te fac» și știi cum este… asta e. Dacă poți, vorbește sus la domnul (nume anonimizat de Tribunalul București n.r.)… el m-a pus să te fac.” Audierile au avut loc în perioada decembrie 2016-martie 2018.

Contestația lui Stroe, aflată pe rolul Tribunalului București, nu a primit încă un prim termen de judecată, așa cum nu se știe, deocamdată, când se va judeca un alt proces în care apare numele acestuia. Este vorba de  dosarul penal numit generic al ”Zahărului” sau ”Clanului Butoane”, în care Stroe a fost arestat în 2012. Potrivit procurorilor DIICOT, cei care au făcut această anchetă, în perioada 2010 – 2012, o grupare infracţională din care făceau parte circa 40 de persoane, printre care și Stroe, a produs bugetului de stat un prejudiciu de peste 40 de milioane de euro, prin crearea unui circuit evazionist complex. În 2020, Stroe a primit 6 ani de  închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată, dar, în iunie 2021, Curtea de Apel București a anulat decizia și a trimis cazul spre rejudecare.

Condamnat pentru luare de mită

În 2016, într-un dosar DNA, Stroe a recunoscut că a primit mită aproape 700.000 de lei, în 2011, în calitate de director achiziții la ANAF, în schimb urmând a atribui unei firme două contracte. În acest caz, alți 12,5 milioane de lei șpagă ar fi ajuns la șeful său de atunci, Sorin Blejnar. Stroe a primit 3 ani de închisoare, cu suspendare.  

În septembrie 2019, DNA l-a pus sub acuzare într-un alt dosar, pentru trafic de influență. „În perioada iulie 2011-februarie 2012, suspectul Stroe Dan, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la trei oameni de afaceri suma totală de 6.922.790 lei (3.020.588 lei, 1.257.902 lei și 2.644.300 lei), reprezentând prețul influenței pe care acesta din urmă ar fi exercitat-o asupra colegilor săi cu atribuții în procedura de achiziție, în vederea adjudecării, de către societățile celor trei persoane, a unor licitații având ca obiect achiziționarea de către instituția publică a unor produse software”, a transmis DNA într-un comunicat.