• Judecătoria Oradea a stabilit că răspunderea penală a cehului Frantisek Priplata, condamnat definitiv la 8 ani de închisoare în dosarul asasinării lui Virgil Săhleanu, liderul de sindicat de la Tepro, s-a prescris
• Prin urmare, prin decizie definitivă, completul de judecată a anulat mandatul european de arestare emis pe numele lui Priplata
• În anul 2000, Săhleanu a fost ucis cu lovituri de cuțit în scara blocului la ordinul lui Priplata, nemulțumit că sindicalistul se opunea cumpărării fabricii de către un investitor ceh devoalat ca țepar
• Priplata a scăpat profitând de un stat incompetent, corupt și slab: a fost eliberat, iar apoi a fugit peste graniță cu un pașaport fals. Autoritățile noastre nu s-au impus în fața cehilor care au refuzat extrădarea
• A existat o soluție legală de întrerupere a prescripției la Priplata: să transmită direct în Cehia mandatul european de arestare. Timp de 9 ani, acest lucru nu a avut loc, astfel că timpul a curs spre prescripție
• După refuzul cehilor, România și-a extrădat în Cehia propriii cetățeni acuzați de comiterea de infracțiuni în această țară
• Faptul că principalul vinovat pentru moartea lui Săhleanu nu și-a executat pedeapsa în România rămâne o rană deschisă pentru comunitatea ieșeană
• În plus, din Cehia el a continuat să facă afaceri în România la șapte ani după ce a fugit!

Fugit peste graniță în 2005

În aprilie 2023, la Judecătoria Oradea, prin sesizarea judecătorului delegat din cadrul Biroului Executări Penale al instanței, a fost judecat un dosar în care miza era constatarea faptului că răspunderea penală a cetățeanului ceh Frantisek Priplata într-o cauză penală judecată în trecut, în România, s-a prescris.

Priplata a fost condamnat definitiv, în 2007, în două dosare penale, pedepsele fiind contopite în una singură, de 8 ani de închisoare. În primul dosar, el a fost găsit vinovat de instigarea, în anul 2000, la uciderea liderului de sindicat de la Tepro Iași, Virgil Săhleanu, iar în a doua – de trecere frauduloasă a frontierei României în 2005.

Pentru a se sustrage executării pedepsei din primul dosar, Priplata, care fusese eliberat în timpul judecății după un an de arest preventiv, cumpărase un pașaport unguresc falsificat,  a profitat de neatenția polițiștilor de frontieră și, în iulie 2005, dus a fost, deși avea interdicție de a părăsi România încă din 2001.

Frantisek Priplata și Virgil Săhleanu

Sfidarea cehilor

Ulterior, autoritățile românești au cerut unei instanțe din Brno-Cehia să îl extrădeze, dar completul de judecată a respins cererea invocând faptul că, la Iași, în timpul urmăririi penale/judecății, lui Priplata i-ar fi fost încălcate drepturi fundamentale, cel mai important fiind accesul la un traducător. Acest aspect a fost infirmat mai târziu, culmea, chiar datorită lui Priplata care se adresase Curții Europene a Drepturilor Omului ca să scape de condamnare. O decizie a Curții a stabilit că lui Priplata i-au fost respectate toate drepturile, astfel că acțiunea i-a fost respinsă.

Cu toate acestea, decizia de la Brno a rămas în vigoare, singura șansă a României de a-l aduce aici pe Priplata fiind un mandat european – capturarea acestuia în altă țară decât Cehia, dacă ieșea din această țară.

În acest sens, în 2011, România a comunicat sentința și mandatul european de arestare în Sistemul de Informații Schengen-SIRENE – o bază de date comună, un sistem de schimb de informații în materie de securitate și de gestionare a frontierelor cel mai vast și cel mai frecvent utilizat din Europa. Polițiștii de frontieră, alții decât cei din Cehia, l-ar fi reținut pe Priplata pentru a-l extrăda, în caz că îl depistau. Acest lucru nu a avut, însă, loc niciodată. Cel mai probabil, cehul știa despre această semnalare și a stat în Cehia.

O greșeală enormă, care a durat 9 ani

În timpul procesului de la Oradea din 2023, completul de judecată nu a mai putut să constate decât faptul că răspunderea penală a lui Priplata se prescrisese încă din 2021, astfel că a anulat atât mandatul de arestare emis de autoritățile naționale în 2007, cât și cel european, emis un an mai târziu. Acest lucru însemna că Priplata putea călători liber oriunde, inclusiv în România.

O mențiune din sentința care l-a scos basma curată pe ceh dezvăluie, însă, un detaliu de importanță majoră: Statul Român ar fi putut să întrerupă cursul prescripției, iar Priplata să figureze urmărit internațional pe perioadă nedeterminată!

Priplata, la momentul arestării în Iași

Astfel, judecătorul a scris în decizia sa: „(…) instanţa constată că mandatul european de arestare nu a fost transmis direct către autorităţile judiciare ale unui alt stat, astfel că termenul de prescripţie nu a fost întrerupt, nefiind aplicabilă decizia Recurs în Interesul Legii (RIL) nr. 2/2012”.

Ce spunea această decizie luată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2012: „Transmiterea directă a mandatului european de arestare emis de autorităţile române către autorităţile judiciare ale altui stat membru, pe teritoriul căruia a fost localizată persoana, indiferent dacă aceasta este sau nu arestată provizoriu în vederea predării, are efect de întrerupere a prescripţiei executării pedepsei”.

Cu alte cuvinte, dacă România transmitea mandatul de arestare direct către Cehia, nu doar în Sistemul de Informații Schengen-SIRENE, cursul prescripției era întrerupt. România nu a catadicsit să facă acest gest în nici o clipă care a trecut de la momentul RIL – martie 2012 – până în februarie 2021, atunci când răspunderea penală a lui Priplata s-a prescris ca urmare a prescripției comune – 13 ani de la data rămânerii definitive a sentinţei penale. Cel mai probabil, răspunderea revine Ministerului Justiției.

Povestea crimei

În anul 2000, Virgil Săhleanu (54 de ani la acel moment) se afla în centrul unui conflict cu miză mare pentru Iași, la mijloc fiind mii de locuri de muncă: în calitate de lider de sindicat la fabrica Tepro, alături de membrii acestuia, se opunea contractului prin care Statul Român vânduse pachetul majoritar de acțiuni către o firmă din Cehia care, în primul an de patronat, a dat afară 2.500 de angajați. La un moment dat, Tepro era cel mai mare producător de țevi sudate din Europa de Est.

Arcelor Mittal, fosta Tepro Iași

Sindicatul a atacat în instanță contractul de privatizare și a obținut anularea acestuia pe motiv că investițiile promise de cehi nu fuseseră realizate, în paralel având loc proteste ale muncitorilor.

Priplata, care conducea altă afacere a investitorilor cehi din România, la Vaslui, l-a angajat pe patronul unei firme căruia îi era antamat contractul de pază de la Tepro pentru a scăpa de Săhleanu, planul inițal fiind să îl rănească, drept avertisment. Cu toate acestea, cele două persoane trimise de comanditari la blocul acestuia, pe 7 septembrie 2000, l-au ucis cu trei lovituri de cuțit, fiecare dintre acestea fiind mortală, după cum au stabilit legiștii.

Nu a plătit niciun leu daune

Peste 5.000 de persoane au fost la înmormântarea lui Virgil Săhleanu, unii purtând pancarte pe care scria ”Prostia guvernanților naște asasini”.

Mai multe persoane au luat parte la executarea planului și au fost condamnate, inclusiv directorul român de la Tepro, Victor Bălan.

Priplata a primit 8 ani, patronul firmei de pază 17 ani, Bălan 15 ani, iar ucigașii – câte 23 de ani de închisoare. Priplata nu a plătit niciodată sumele dispuse de instanță drept daune morale și materiale familiei Săhleanu.

În ceea ce privește contractul de privatizare, acesta a fost reziliat, mai târziu, de Statul Român care, apoi, a returnat cehilor suma de 3,1 milioane de dolari pe care o investiseră la Tepro, plus dobândă. Fabrica de țevi a ajuns, în final, în posesia indienilor de la Arcelor Mittal.

În ceea ce îl privește pe Priplata în perioada de după ce a fugit, încă un amănunt revoltător: conform unei anchete Rise Project din 2012, la acel moment, o firmă a acestuia făcea afaceri în România, cehul aducând aici produse textile.

Noi i-am extrădat pe ai noștri

În perioada de după refuzul Cehiei de a-l extrăda pe Priplata pe motive care au fost respinse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, România a extrădat mai mulți cetățeni români în această țară, la cererea autorităților de acolo.

La intrarea în fabrică este amplasat un bust al fostului lider de sindicat

De exemplu, în 2019, Curtea de Apel Timişoara a dispus punerea în aplicare a mandatului european de arestare emis de autorităţile din Republica Cehă pe numele unui tânăr de 33 de ani, din Petroşani, acuzat de viol. În dosarul acestuia nici măcar nu exista o sentință, procesul fiind pe rolul unei instanțe din Teplice.

Zilele trecute, și Curtea de Apel Iași a admis cererea de extrădare a Cehiei pentru un cetățean român pus sub acuzare pentru complicitatea la comiterea unui număr de două infracţiuni de ,,jaf” şi „daune aduse proprietăţii altei persoane”.