• La celălalt bloc, ridicat pe 400 mp de teren, autorizația fusese anulată după scandalul din presă
• Dezvoltatorul a făcut o tranzacție „sub steag fals” pe parcela de 300 mp din spate: cumpărătorul e o rudă care n-a plătit nimic și nici nu știe ce proiect are în derulare
• Ioan Hatmanu face modificări la parterul blocului din Smârdan, unde trebuia să aibă locuri de parcare. Spune că pune gresie pe jos
• Blocul pe care încearcă acum să-l autorizeze este numit oficial „locuință individuală” dar are 8 apartamente
• De aici nu se poate ieși decât prin parcarea celuilalt bloc, o invenție urbanistică
• Ioan Hatmanu are o dispensă mare de la Primărie, cu destinația schimbată prin PUZ
• Afaceristul era protejatul lui Mihai Chirica în urmă cu câțiva ani, când construia locuințe în Tg. Cucu, asociat cu omul care îi aranja vizitele primarului în Israel

Într-un fundac, pe strada Malu 25, pe o palmă de teren de 304 mp, proprietarul vrea să construiască o casă cu subsol sau demisol, parter, două etaje și mansardă (D+P+2E+M). În total, 400 mp utili, echivalentul a 8 apartamente cu două camere. „E ca un bloc”, au spus vecinii.

Andrei Hrițcu, titularul din acte, este, de fapt, interpusul dezvoltatorului Ioan Hatmanu. Acesta are un bloc cu 4 etaje lipit de parcela de 300 mp.
Două probleme ale afacerii: prin planul urbanistic zonal (PUZ), proprietarul vrea schimbarea unității teritoriale de referință (UTR) ca să poată face locuință. „Ca regulă, UTR nu se stabilește pentru o parcelă, ci integrează un teritoriu mai vast, care determină și reglementarea urbanistică omogenă”, a explicat un arhitect.

A doua problemă: terenul e înghesuit între case și blocuri, deschiderea la stradă are 5-6 metri, ar trebui triplu. „Are doar o deschidere parțială la stradă. Din această cauză, dar și ca urmare o formei neregulate, parcela este neconstruibilă”, a opinat un specialist.

Pe acest triunghi de iarbă, în spatele unei parcări a unui alt bloc, în imediata vecinătate a două case, Primăria vede posibil un imobil cu trei etaje și peste 500 mp

Expert: UTR nu se modifică pentru o singură parcel

Pe cei 304 mp, potrivit documentației PUZ, Andrei Hrițcu vrea să construiască o casă cu următorii parametri: o suprafață construită la sol de 120 mp, cu o arie desfășurată de 540 mp ceea ce s-ar traduce în peste 400 mp utili, adică echivalentul a 8 apartamente cu două camere.

Regimul de înălțime dorit ar fi de subsol sau demisol, parter, două etaje și mansardă (D+P+2E+M). Proiectul se află acum în faza dezbaterii PUZ. Prin acest document, proprietarul din acte vrea și modificarea unității teritoriale de referință din CB7 (zonă adiacentă universității) în LL2a (locuințe). „Prin prezenta documentație de urbanism se propune redefinirea UTR existent: redefinire UTR existent – UTR CB7, denumit – funcțiuni complexe de importanță supramunicipală – alte unități dispersate prin UTR propus UTR LL2a – zonă locuințe individuale și funcțiuni asociate, cu regim de înălțime S/D+P+2E+M”, se arată în document.

Un specialist în urbanism a spus, sub rezerva anonimatului, că deși această conversie de UTR s-a mai practicat, nu este tocmai legală. „Un PUZ pentru care se stabilește ca limită de reglementare o parcelă nu poate modifica unitatea teritorială de referință, pentru că UTR nu se stabilește pentru o parcelă, ci integrează un teritoriu mai vast, care determină și reglementarea urbanistică omogenă”, a declarat acesta.

Cumpărătorul terenului, care n-a dat bani, este Andrei Hrițcu, din Botoșani, care se prezintă a fi văr cu Marco Hatmanu, cel care în fotografia de deschidere a acestui articol apare alături de tatăl său, Ioan Hatmanu

Oancea: PUG-ul trebuia reactualizat de patru ori

La proiectul din Malu 25 a lucrat firma lui Ionel Oancea, fost arhitect-șef al Iașului. „Cum ar fi universitatea și tot ce ține de dezvoltarea universității, e ceva care intră în CB7. Ca să rămână CB7, ar trebui ca universitățile din Iași să aibă o strategie foarte clară de dezvoltare și să știe că au nevoie de terenurile alea și să le cumpere din nou de la proprietari. Și atunci rămân CB7. Nu le cumpără, nu poți să-l obligi pe proprietar să rămână cu terenul chior”, a motivat Oancea.

Acesta a adăugat că acea încadrare e din 1996-1997, când s-a făcut planul urbanistic general. „De cel puțin 4 ori trebuia reactualizat”, a spus el. „Schimbarea se face prin PUZ-uri, e permisă. Dacă nu era ok, n-o făceam”, a completat Oancea.

Acesta a admis că toată fosta mahala Smârdan trebuia să facă obiectul unui singur PUZ. „Ar fi trebuit să existe, pe toată zona aia, că e o zonă importantă din oraș, un plan urbanistic zonal făcut de administrația publică în care negocia cu proprietarii de terenuri să păstreze o regulă urbană. Ar trebui pe suprafețe mari, că de aia e plan zonal”, a declarat Ionel Oancea.

Acest bloc apare în documentele oficiale de la Primărie drept locuință individuală. Este construit pe 300 mp de teren, într-o înghesuială maximă, fără ieșire la stradă. Proprietarul din acte e nepotul lui Hatmanu și nu are bani

Nu are deschiderea minimă cerută în RLU

A doua problemă a parcelei de 304 mp este că are doar o deschidere parțială la stradă, de maxim 5-6 metri. „Dacă o mută din CB7 în LL2, trebuie să demonstreze că regulile PUG pentru LL2 pot fi aplicate și acestei parcele. Regulamentul PUZ nu poate împrumuta selectiv doar anumite reguli”, a spus expertul consultat de REPORTER DE IAȘI.

Or, în Regulamentul Urbanistic aferent PUG se precizează că o parcelă din LL2 se poate considera construibilă dacă are „frontul la stradă cuprins între 12-14 metri pentru construcțiile cuplate și 15-18 metri pentru construcțiile izolate”.
Chiar și așa, pe cei 5-6 metri care ar fi deschidere la strada Fericirii (fundătură), acum sunt amenajate locuri de parcare.

Andrei Hrițcu apare în acte ca proprietar dar a fost sunat de REPORTER și nu știe nimic despre proiectul din zona Smârdan

Traseul terenului

* 1 noiembrie 2017: Adriana Deliman a vândut societății Marluc – H (a lui Ioan Hatmanu) terenul de 300 mp din Malu 25 în schimbul sumei de 284.000 lei (aproximativ 62.000 euro)

* 3 decembrie 2021: Firma Marluc, prin Ioan Hatmanu, a vândut cei 304 mp lui Andrei Hrițcu. Prețul total al vânzării a fost declarat la 300.000 lei (60.700 euro) din care Hrițcu a plătit doar 5.000 de lei, asumându-și să achite și restul până cel târziu pe 31 decembrie 2022. Cu drept de ipotecă

* 15 ianuarie 2025: Act adițional între Ioan Hatmanu (Marluc) și Andrei Hrițcu prin care a fost prelungit termenul de plată pentru cei 295.000 lei până la 31 decembrie 2026

Aprilie 2024, cu patru luni înainte de recepția la blocul lui Hatmanu din Smârdan: se vede că parterul nu avea pereți construiți, fiind prevăzut ca parcare

Legături de rudenie declarate public

Pe propria pagină de Facebook, cumpărătorul, Andrei Hrițcu îl are trecut, ca membru al familiei, pe Marco Hatmanu, unul dintre fiii lui Ioan Hatmanu, despre care precizează că-i este văr. Prin deducție, Andrei Hrițcu l-ar avea unchi pe vânzătorul terenului, pe Ioan Hatmanu.
Contactat de REPORTER DE IAȘI, cel care apare în acte ca proprietar, Andrei Hrițcu, nu știa mai nimic despre propriul proiect imobiliar care se află în faza de dezbatere publică, premergătoare PUZ.

REPORTER DE IAȘI: Proiectul imobiliar din Malu 25 îl faceți dv., îl faceți împreună cu unchiul Hatmanu? Cum va fi dezvoltat?

Andrei Hrițcu: Încă nu știu.

REPORTER DE IAȘI: O locuință individuală 400 mp utili, vreo 8 apartamente a două camere?
Andrei Hrițcu: Așa… de unde aveți numărul meu?

REPORTER DE IAȘI: Zic, e locuință individuală sau e bloc de apartamente?

Andrei Hrițcu: Încă nu știu.

REPORTER DE IAȘI: Are deschidere la stradă acea parcelă sau nu are?

Andrei Hrițcu: Am să revin cu detalii la dumneavoastră. Că nu am toate detaliile acum.

Dezvoltatorul Ioan Hatmanu a refuzat dialogul telefonic însă, într-un schimb de sms-uri, a negat legătura de rudenie. „Terenul din str. Malu este vândut și nu este nepotul meu, îmi pare rău dar nu sunteți bine informați”, a scris acesta.

Parterul acum este închis cu panouri. Marcat cu săgeată, a apărut un perete de rigips care face imposibil accesul mașinilor

Lucrările neautorizate, după intabulare

Pe Fericirii nr. 2, lipit de cei 300 mp pe care i-a vândut lui Hrițcu, dezvoltatorul Hatmanu a construit un bloc (P+3+M) a cărui autorizație de construire a fost anulată de instanță (în anul 2020) din cauza lipsei parcărilor.

Hatmanu a reautorizat lucrarea, a finalizat blocul și l-a intabulat. Însă tot mai lucrează la el. Acum, a demarat reamenajarea parterului care în documente este prevăzut ca parcare. A pus prelate și popi metalici, a făcut un perete de rigips, a ocupat un loc de parcare cu un container.

Pe site-ul Primăriei nu figurează nicio autorizație de construire nouă la această adresă nici pe numele Hatmanu, nici a Marluc – H, firma sa. „Nu se amenajează nimic, doar gresie pe jos să fie frumos. Acolo este deschis totul, puteți merge să vedeți, când se termină de pus gresia va fi deschis totul, iar locuri de parcare avem 23 față de proiect, că erau 16”, a transmis Hatmanu.

În PUG, frontul stradal al unui bloc trebuie să fie de minim 14 m. La parcela lui Hatmanu, deschiderea la stradă are doar 5 metri

A redeschis șantierul

În imaginile de pe google maps, captate în aprilie 2024, deci cu patru luni înainte de recepția lucrărilor, parterul este gol, cu destinația de parcare. Cu acest rol a și fost intabulat la Cadastru, în august 2024.

„Se lucrează la parter, plasele au fost puse în ultima lună, s-a făcut și un perete despărțitor din rigips. Iar containerul de la parter, care ocupă un loc de parcare, a apărut anul trecut”, a spus unul dintre vecini.

Acesta va fi un bloc construit în fundul curții, înconjurat de case și care nu va avea nicio ieșire

Nu i-a fost aprobată alipirea

În 2019, la doi ani după ce cumpărase cei 300 mp vecini care acum sunt pe numele lui Hrițcu, dezvoltatorul Hatmanu a vrut să schimbe proiectul blocului. Astfel a intenționat alipirea celor două loturi 464 mp (Fericirii 2) cu 300 mp (Malu 25) = 764 mp.

Scopul a fost multiplu: transformarea parterului din parcare în locuințe, mutarea mașinilor pe parcela de 300 mp și modificarea regimului de înălțime de la P+3E+M la P+4E, toate nivelurile locuibile.

Practic, dezvoltatorul ar fi câștigat încă 3-4 apartamente la parter, iar mansarda s-ar fi transformat într-un etaj propriu-zis, blocul ar fi câștigat în înălțime. Intenția nu a fost dusă până la capăt.

Terenurile înainte de construire: în dreapta s-a construit deja un bloc care a avut și autorizația anulată în instanță. În stânga urmează un alt bloc pe o bucățică de 300 mp

Stenograme din ședința Consiliului Local, noiembrie 2017, în care a fost aprobat PUZ-ul pentru blocul din Fericirii 2:

Răzvan Timofciuc (pe atunci consilier de Opoziție):

„Legat de acest proiect de hotărâre, la fel am primit și eu reclamații, am fost în zonă și am vorbit cu oamenii, concret vă sugerez ca acest proiect de hotărâre să fie amânat, punctual reclamațiile țin de faptul că terenul este mult prea mic și este într-o formă triunghiulară unde urmează să se aprobe un bloc cu 5 nivele iar asta va afecta direct familiile care au deschiderea proprietății pe str. Fericirii pentru că nu vor mai beneficia de lumina soarelui iar parcarea în zonă va deveni într-adevar o problemă mult mai mare, cu atât mai mult cu cât peste stradă, peste drum de acest bloc unde urmează să se construiască, mai este o clădire de 10 etaje care nu are parcare dimensionată corespunzător. O altă problemă care mi-a fost adusă la cunoștință de oamenii din zonă este că ulița pe care urmează să se construiască are 5 metri lățime cu tot cu trotuar, va fi o problemă în ceea ce privește traficul și cei din serviciul de urbanism înțeleg că la un moment dat au luat decizia ca să nu mai aprobe proiecte pentru suprafețele de teren care sunt sub 500 de metri pătrați pentru construcția de blocuri de locuințe poate mă înșel, dacă mă puteți corecta, așadar propunerea este de a amână acest proiect de hotărâre pentru că sunt în asentimentul domnului primar care spunea că trebuie să privim din perspectiva omului care suferă, sunt oameni care suferă și sunt direct afectați de acest proiect de hotărâre”.

Călin Scripcaru, președinte de ședință (încă ales local PNL, apropiat al primarului):

„Mulțumim domnule consilier, pe strada Fericirii nu poți să suferi, după părerea mea, oricum. Domnule viceprimar Gabriel Harabagiu, vă rog”.

Gabriel Vasile Harabagiu, atunci viceprimar:

„Da, o lămurire aș dori, totuși, poate până la sfârșitul acestui mandat să faceți și dumneavoastră diferența între etaje și niveluri, e o diferența mare….nu văd aici scris 5 etaje, nici cu mansardă nu iesă …iesă?…3 + 1 cât face, este o diferența mare între etaje și niveluri. Mulțumesc frumos”.

Călin Scripcaru, președinte de ședință:

„Cine este pentru? 19 de voturi.

Se abține cineva? 6 abțineri.

Este cineva împotriva?

Proiectul de hotărâre a fost aprobat”.

Hatmanu, în siajul șefilor orașului

Inițial, prin proiectul de PUZ din 2015, Ioan Hatmanu a solicitat edificarea unui imobil D+P+6E. La presiunea opiniei publice, a rezultat doar blocul actual, P+3+M.

Hatmanu a ridicat un bloc și în apropierea Palatului de Justiție din Tg. Cucu, avându-l ca partener pe Radu Sacagiu, un tânăr aflat în suita primarului Mihai Chirica la vizitele edilului în Israel. Sacagiu a beneficiat de un avantajos schimb de terenuri cu Primăria.

Aceiași doi, Hatmanu și Sacagiu, oameni de afaceri apropiați primarului Mihai Chirica și fostului viceprimar Gabriel Harabagiu, mai aveau o suprafață compactă între blocul lor, deja edificat, și Palatul de Justiție, teren pe care plănuiau o altă investiție imobiliară, încă neconcretizată.