Boca nu e un „nou început”. Boca n-are ce căuta nici în Parlamentul României, sau, mă rog, nu cu voturile ieşenilor. Să i le dea bistriţenii, dacă vor. Florin Boca a blocat doi ani autorizaţia unui tânăr antreprenor, iar sieşi şi-a dat autorizaţie în 15 zile. E singurul care şi-a aprobat două turnuri în Centru în ultimii doi ani. Din Podu Ros până în capăt Agronomie, nimeni nu mai are voie să construiască în Zona 0 a oraşului. Doar EL. Boca are imunitate în faţa lui Mihai Chirica, e ca Vaticanul în Lumea Liberă. Boca a confiscat alegerile locale, privatizandu-şi o funcţie publică esenţială pentru oraş. Acum, acolo scrie „BOCA”, e teritoriu autonom, cu guvernare proprie, formată din guvernator şi cinci lachei. Oraşul salivează privindu-l prin vitrină în magazinul încuiat pe dinăuntru.

Boca reprezintă gangsterul politic ajuns la Putere perfect democratic. E alesul nostru, cheiţa rotită de la capăt cu mâna noastră, într-o mişcare perpetuuă, întreruptă ciclic de un oftat de dezamăgire şi reluată apoi din acelaşi punct. Nu-i o fatalitate, ci o conspiraţie, un oligopol local. Boca e doar unul din membrii noii găşti puse pe căpătuiala, care se lărgeşte de la o zi la alta cu prieteni şi neamuri, şi pe care Mihai Chirica n-a controlat-o niciodată, arătându-se mic şi slab în poziţia de lider. Mare cu cei mici şi mic cu cei mari. O gaşcă despre care se vorbeşte tot mai mult, ce începe să semene cu un stol de ciori ce întunecă cerul de deasupra Iaşului, creând o senzaţie tot mai apăsătoare, insuportabilă, o saturaţie manifestată de replică spusă din ce în ce mai des şi mai tare: „Parcă sunt prea mulţi şi parcă prea dintr-odată”.

Florin Boca e „noul început” care a ajuns să ne stea în gât în doar câteva luni.

Citește și Nedreptate crasă în numele PSD: investitor ieșean blocat de șefii Primăriei, ca într-o țară bananier