fbpx
 
Când poate genera corupţia progres

Când poate genera corupţia progres


„Corupţia generează progres, chiar dacă sub o formă diluată” este o frază dintr-un text anterior, pentru care am fost întrebat dacă am înnebunit. Un prieten mi-a sugerat să dezvolt ideea, ceea ce voi face.

 

În mod clar, corupţia este un obstacol în calea creşterii economice, având efecte negative asupra investiţiilor, a capitalului uman şi duce la instabilitate politică. Sunt studii care arată fără tăgadă că, în ţările cu un nivel ridicat al corupţiei, revoltele populaţiei împotriva clasei conducătoare sau chiar revoluţiile sunt dese. 

 

Economişti precum Nathaniel H. Leff  sau Samuel P. Huntington văd însă în corupţie unsoarea necesară pentru a lubrifia roţile înţepenite ale unei administraţii publice rigide. Nathaniel H. Leff consideră că „dacă guvernul ia decizii eronate, drumul pe care corupţia îl face accesibil poate fi cea mai bună alegere”.  Amintiţi-vă de ultimii ani în comunism, când majoritatea produselor alimentare erau insuficiente şi se dădeau pe bază de cartelă. Cu un săpun plasat strategic vânzătoarei de la magazin, tot reuşeai să procuri câte ceva.

 

Huntington consideră că „în termeni de creştere economică, singurul lucru mai rău decât o societate cu o administraţie rigidă şi funcţionari corupţi este o administraţie rigidă şi funcţionari corecţi”. Imaginaţi-vă că vânzătoarele ceauşiste n-ar fi primit atenţii şi, dacă nu vă place senzaţia de foame, îi veţi da dreptate lui Huntington.

 

Contextul în care am afirmat despre corupţie că „aduce progres sub o formă diluată” este cel în care comparam administraţia Nichita, percepută de public drept una coruptă, cu imaginea relativ onestă, dar crispată, a administraţiei Simirad. În general, spun unii economişti, corupţia are efecte negative diminuate şi chiar pozitive în ţările cu un nivel de guvernare scăzut sau în cele cu un grad ridicat de reglementare.

 

Din fericire, cu excepţia birocraţiei, în România nu sunt multe zone suprareglementate. Un exemplu de exces de zel este cel al autorizării barurilor din perspectiva ISU. Exista legislaţie suficientă înainte de tragedia Colectiv, problema era că nimeni nu o aplica. Pentru a nu-şi asuma vreo răspundere, statul român a introdus reglementări excesive, care au avut ca efect închiderea câtorva mii de baruri în toată ţara.

 

Un personaj colorat, cu activităţi şi conexiuni în domeniul agricol, mi-a spus că îşi doreşte să devină parlamentar pentru a ajunge în Comisia pentru agricultură, silvicultură etc. Îşi dorea această poziţie imaginându-şi că membrii comisiei ar primi câteva milioane de euro de căciulă dacă ar aviza cultivarea de soia modificată genetic. Atât timp cât 8,5 milioane de români prezintă risc de sărăcie, de ce n-ar fi un progres avizarea, fie şi cu şpagă, a acestei culturi?

 

Datorită aspectului de nelegalitate, corupţia are o faţă secretoasă. Secretul duce la incertitudine, care, la rândul ei, inhibă spiritul antreprenorial. În scopul de a beneficia de maximul de mită, birocraţii vor pricinui întârzieri administrative cât mai mari şi vor inventa tot felul de obstacole pentru contribuabili. Corupţia este distrugătoare, periculoasă şi are forţa de a se autoalimenta. Şi totuşi, când comparăm Iaşul lui Simirad sau Clujul lui Funar cu Bacăul lui Sechelariu şi Hrebenciuc, corupţia parcă nu mai este aşa de hâdă...


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30