Miroslava are în mod real mai mulți locuitori decât Pașcani, mai mulți angajați în mediul privat, cheltuieli mai mari de dezvoltare/cap de locuitor, cote defalcate mai mari, indicator al veniturilor mai mari din taxele/angajați

Bugetul Miroslavei au crescut de 10 ori în ultimii 15 ani, când a urmat o strategie unică în Zona Metropolitană: dezvoltare economică, atragere de investiții directe pentru a crește numărul de angajați și valoarea taxelor colectate

Politica pe termen lung capătă sens: Miroslava are 6.900 de angajați în economia privată, iar Pașcani doar 5.900

Niță a vrut în comună mari producători industriali: a atras Delphi și a făcut două parcuri pe care le-a umplut cu fabrici migrate din Iași

Aceste unități asigură dezvoltare pe următorii 60 de ani, efectul fiind mult mai durabil decât cheltuirea bugetului pe cosmetizări care dispăreau după un an, așa cum fac toți primarii din județ: cheltuie, consumă, nu investesc

Veniturile proprii și cheltuielile pentru dezvoltare sunt doi indicatori de buget, extrem de importanți, la care comuna Miroslava a bătut Pașcaniul, Tg. Frumos, Hârlăul sau orice altă localitate din județul Iași.

Aceste două repere înseamnă, pe de o parte, că Miroslava strânge fonduri din surse proprii suficient cât să se autoîntrețină. Și că, pe de altă parte, mare parte din buget este dirijată către dezvoltarea comunității. Bani care sunt puși să facă alți bani sau care cresc condițiile de trai ale locuitorilor.

Dan Niță este primar la Miroslava din 2009

Buget de 26 milioane de euro

Pentru 2024, Primăria Miroslava condusă de liberalul Dan Niță a votat un buget cu venituri de aproape 130 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 26 milioane de euro. În primul an întreg cu Niță primar, 2009, Miroslava a avut un buget de doar 13 milioane de lei, deci de zece ori mai mic. Și de-atunci a crescut exponențial.

Ca ponderi relevante, veniturile se constituie din subvenții de la bugetul de stat pentru programul „Anghel Saligny” (20,68%), cote defalcate din impozitul pe venit (20,08%), alocări de sume din PNRR aferente asistenței financiare nerambursabile (11,48%), subvenții de stat pentru finanțarea unităților de asistență medico-sociale (7,70%), sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate (7,44%), subvenții din sume obținute la licitația certificatelor de emisii cu efect de seră pentru finanțarea proiectelor de investiții (6,68%), impozite pe clădiri persoane juridice (5,11%) și taxe speciale (4,73%).

Bugetul Miroslavei a crescut de la 13 milioane de lei în 2009 la 130 milioane de lei în 2024

Miroslava învinge Pașcani la venituri proprii

Veniturile proprii au fost estimate pentru anul în curs la 55 milioane de lei, o prognoză realistă. Păstrând trendul ultimilor ani, acestea vor fi, la final de an, de aproximativ 62 milioane de lei.

Cu cele 55 milioane de lei venituri proprii estimate inițial pentru 2024, Miroslava depășește municipiul Pașcani (54 milioane lei), dar și orașul Hârlău (16 milioane lei), comunele Ciurea (25 milioane lei), Tomești (15 milioane lei), Valea Lupului (20 milioane lei).
Comparația este și mai relevantă când se ia în calcul venitul propriu pe cap de locuitor. Miroslava cu 1.880 lei/locuitor este peste Pașcani (1.220 lei/locuitor) și Hârlău (970 lei/locuitor), dar depășește și localitatea clujeană Florești (1.730 lei/locuitor), aflată în topul național al celor mai bogate comune.

La venituri proprii, Miroslava învinge orașul Pașcani, cu 55 milioane de lei față de 54 milioane de lei. Celelalte comune din Zona Metropolitane aproape nu există la venituri proprii pentru că nu au platforme industriale

Miroslava conduce la cel mai important capitol: venituri din economia reală

Cotele defalcate din impozitul pe venit reprezintă la Miroslava peste 28 milioane de lei, cât la Pașcani. Pe următoarele locuri, în județ, se situează Valea Lupului – 9,3 milioane lei și Hârlăul care are doar 6,3 milioane lei. Practic, din toți banii încasați ca impozit pe venit al salariaților firmelor care își desfășoară activitatea în Miroslava, o parte se întoarce în comunitate.

Acest indicator arată că Miroslava este dezvoltată din punct de vedere economic, având firme mari, cu mulți angajați, fie în Parcul Industrial sau în altă parte a comunei.

La același capitol al cotelor defalcate, Aroneanu, Ciurea, Hârlău, Pașcani, Tomești și Valea Lupului au primit sume, între 1 și 4,6 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale. Miroslava figurează cu zero lei, adică n-a mai primit niciun sprijin suplimentar față de ce i se cuvenea pe drept.

Evoluția cotelor defalcate din impozitul pe venit în cazul Miroslavei:
* 2009: 1,5 milioane lei
* 2016: 7,6 milioane lei
* 2022: 22 milioane lei
* 2024: 28 milioane lei

Dan Niță a construit o școală nouă, pe trei nivele, în Miroslava și mai face una în Valea Adâncă

Altă orientare pragmatică: cea mai mare pondere din buget pentru dezvoltare

Cel de-al doilea indicator relevant al bugetului este cel al cheltuielilor de dezvoltare. Mai clar spus, al investițiilor publice destinate locuitorilor din Miroslava. Pentru anul în curs, acestea au fost estimate la 74 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 53%.

Spre comparație, din total cheltuieli, cele cu dezvoltarea sunt în municipiul Iași de numai 33%, în Florești (Cluj) de 45%, în Chiajna (Ilfov) de 24%, în Pașcani de 32%, în Hârlău de 31%. Diferența este folosită pentru funcționare, pentru asigurarea minimului necesar. Practic, și din acest clasament se observă că la Miroslava direcția pe care o imprimă actuala administrație este cea a dezvoltării.

Veniturile proprii pe cap de locuitor plasează Miroslava în fața orașului Pașcani, indicator al dinamicii economiei proprii

Toate satele sunt urbanizate: utilități și asfalt

Dacă se iau în calcul toate proiectele aflate în derulare și cele semnate în 2024, atunci valoarea cheltuielilor pentru dezvoltare în Miroslava urcă la 170 milioane de lei.

„Începând din 2020, am depus spre finanțare peste 70 de proiecte pe toate axele deschise. Însumate, toate aceste proiecte depășesc valoarea de 1 miliard de lei, adică 200 milioane euro. Chiar dacă vor fi aprobate doar o parte dintre acestea, deși avem șanse să primim finanțare pentru majoritatea proiectelor, aceasta va însemna o dezvoltare accelerată a comunei Miroslava. Toate proiectele depuse se vor traduce în infrastructură de calitate în toate satele comunei și, de asemenea, în facilități importante pentru creșterea calității vieții tuturor cum ar fi parcuri, locuri de petrecere a timpului liber și regenerare urbană în mai multe localități”, a declarat Dan Niță (PNL), primarul comunei Miroslava.

Realizarea de noi rețele de canalizare, apă potabilă, asfaltări, alei pietonale și troturare, un parc fotovoltaic, construirea unei școli „verzi”, reabilitarea altor unități de învățământ, achiziția unui microbuz electric pentru transportul elevilor sunt pe lista scurtă a investițiilor din Miroslava.

Construirea de locuințe sociale și de necesitate, a pistelor pentru biciclete, a terenurilor de sport și a parcurilor de joacă sunt alte proiecte prioritare.

Evoluția veniturilor proprii la Miroslava semnifică dezvoltarea economică pe termen lung, prin parcurile industriale. A fost principala direcție a lui Niță în ultimii 15 ani

4.000 de societăți întregistrate în Miroslava, cu 1.000 mai mult decât în Pașcani

La numărul de angajați în mediul privat se vede dacă administrația locală a creat condiții pentru atragerea de noi investitori, respectiv dacă dimensiunea economică este o prioritate. Miroslava a făcut o prioritate din acest deziderat, cele mai importante realizări fiind atragerea societății Delphi (azi Phinia) și înființarea celor două parcuri industriale.

Aceasta în condițiile în care justiția decis că o bucată din șesul Bahluiului să treacă de la Miroslava la municipiul Iași, proces încă în derulare, parte pe care este și societatea Antibiotice.

Conform topfirme.com, în comparație cu Florești, Chiajna și UAT-uri din județ situația se prezintă în felul următor:

[article id=”114553″ /]