Nu există finanțare pentru niciuna din secțiunile Inelului de Centură a Iașului

Legătura Popricani-Bucium, parte din A8, nu se face mai devreme de 10 ani pentru că proiectarea este întârziată, nu există acordul de mediu, finanțarea nu este asigurată

Pentru aceste tronsoane era esențial să existe un factor de presiune politic din partea conducătorilor Iașului, dar aceștia fie n-au nicio putere, fie nu-i interesează

Cluj și Oradea au terminat la timp proiectările și au scos în execuție șoselele de Centură, valorând împreună miliarde de euro

Cele două orașe primesc bani europeni (POT 2021-2027), PNRR, Saligny sau bani direct de la Guvern

Iașul nu primește nimic pentru că nici măcar nu are să arate un proiect de Centură

Șoseaua Uricani-Cicoarei e promisă de 7 ani și nu s-a făcut nimic. Acum e mutată spre 2027

Ieșenii se sufocă în trafic, având cele mai mari blocaje din România, pentru că nu avem un Inel de Centură complet: să pleci de la Bucium spre Copou fără a traversa orașul

O adevărată șosea ocolitoare, care să înconjoare total Iașul, ar putea fi construită, într-un scenariu optimist, abia în viitorii 10 ani. Situația actuală, seacă și fără înflorituri: Iașul are doar 14 km de centură, între Metro și Lunca Cetățuii, inaugurați acum 11 ani. Restul segmentelor se află încă în faza desenelor pe planșe, în cazul multora nefiind încă stabilită cu precizie nici măcar ruta finală.

Activiștii proinfrastructură au identificat două cauze pentru lipsa șoselei de centură: abordările tehnice greșite și o clasă politică locală slabă, incapabilă să se impună în fața Bucureștiului.

Centura de Nord, parte din A8, este în mare întârziere. Ar mai putea dura 10 ani

Banii europeni se termină până începe A8

Centura de nord va fi parte din autostrada A8. Traseul Lețcani – Ungheni din A8 va funcționa și ca o șosea de centură în regim de autostradă pentru partea de nord a Iașului, cu un drum de legătură care va asigura accesul la Aeroport și la Spitalul Regional de Urgență, cu o prelungire până în CA Rosetti, sarcina acesteia din urmă revenind Primăriei Iași.

Tot din această secțiune, vor mai fi noduri de acces la Lețcani, Breazu și Vânători. Această porțiune (Lețcani – Ungheni) face parte din A8, sectorul ieșean: Moțca – Iași – Ungheni.

Acum, bucata A8 din județul Iași se află la nivel de realizare a studiului de fezabilitate și proiectare. Aceste operațiuni le face firma Consitrans. Sunt întârzieri mari. Pe tot acest traseu este necesar și acordul de mediu.

În cea mai fericită ipoteză, toate acestea trei (SF, proiectare, acord de mediu) ar putea fi gata până anul viitor pe vremea aceasta, iar licitația pentru execuție să fie demarată în 2025. Costul de edificare a segmentului Moțca – Ungheni este estimat la 2 miliarde de euro, inclusiv cu tunelul de la Bogonos.

Aici este, de fapt, marea problemă a Moțca – Ungheni: sursa de finanțare. Până ce vor fi gata toate procedurile birocratice, bugetul prin Programul de Transport 2021 – 2027 în valoare de 9 miliarde de euro (40% UE, 60% statul român) este foarte posibil a se fi consumat deja.

Cătălin Urtoi dă concurs de director cu drepturi depline la CNIR și lasă impresia că de acest lucru depind proiectele Iașului

Urtoi mai speră la un orizont 2030

Atunci, singura variantă pentru această investiție care include și Centura de nord a Iașului, este contractarea unui împrumut pe care să și-l asume Guvernul, urmând ca apoi să se încerce introducerea pe lista finanțărilor în exercițiul financiar 2028 – 2034.

„Eu cred că, încă, putem avansa anul 2030 ca termen de finalizare pentru întreaga autostradă A8 (Ungheni – Iași – Tg. Mureș). Avem două capete finanțate prin PNRR (aproximativ 55 km – n.r.) care vor intra în șantier, iar anul viitor se va organiza licitația pentru execuția celor 159 km din sectorul montan. Și rămâne să ne mutăm atenția pe porțiunile Moțca – Lețcani și Lețcani – Ungheni”, a declarat Cătălin Urtoi, directorul interimar al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Ieșeanul Urtoi este interimar la această companie care va prelua marile proiecte rutiere, zilele acestea desfășurându-se concursul pentru această funcție. Liderii politici regionali și membrii ONG-urilor care militează pentru construcția de autostrăzi în Moldova susțin că de confirmarea pe post a lui Cătălin Urtoi depinde evoluția rapidă a marilor proiecte ale acestei zone geografice.

Costel Alexe, aici lângă Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, nu poate influența deciziile de la București pentru că are o poziție ingrată din cauza dosarelor penale

Vina politicienilor locali: nu au pus presiune

Cauzele întârzierilor de pe sectorul ieșean, în opinia lui Irinel Bucur, activist proautostradă, sunt cel puțin două. „Pentru SF și proiectare, trebuia împărțit în două loturi, Moțca – Lețcani și Lețcani – Ungheni. O altă cauză este lipsa de implicare a politicienilor locali. Vă dau un exemplu în oglindă: Moțca – Lețcani – Ungheni și drumul expres Oradea – Arad au pornit cam în același timp: primăvara – vara anului 2021. Ambele cu SF și proiectare încredințate firmei Consitrans. Situația de acum: Oradea – Arad va fi scoasă la licitație pentru execuție, în timp ce la Iași încă nu e gata nici SF-ul, nici proiectarea, nu avem nici acordul de mediu. Pentru că au terminat etapele la timp, Oradea – Arad va intra la finanțare pe PT 2021 – 2027. Liberalul Ilie Bolojan s-a implicat, a preluat monitorizarea SF-ului și a proiectării pe plan local, a pus presiune pe Consitrans și CNAIR. În timp ce la Iași, pe Costel Alexe nu l-au interesat aceste lucruri. Concluzia e că finanțarea sectorului ieșean a A8 este incertă pe PT 2021-2027”, a declarat Irinel Bucur.

Emil Boc are toată finanțarea asigurată pentru Centura Clujului, 1,1 miliarde de euro

Alții își termină proiectele, noi nici nu le începem

Cu alte cuvinte, bugetul de 9 miliarde de euro din PT se consumă pe măsură ce sunt emise facturile, pe principiul „primul venit, primul servit”. Din aceste fonduri se îndestulează acum proiectele: Sibiu – Pitești, A0 (centura Bucureștiului), porțiuni din A3 (Cluj – Oradea), drumul expres Arad – Oradea, ar putea intra chiar și bucata din A7 Pașcani – Suceava – Siret.

La podul rutier de la Ungheni, și el parte din A8, licitația este suspendată pentru clarificări. Finanțarea este asigurată printr-un program european transfrontalier. Podul oricum nu e de mare folos acum în lipsa autostrăzii. Durata pentru proiectarea și execuția acestuia este de 4 ani.
Concluzie: cu toate că execuția autostrăzii Moțca – Lețcani – Ungheni (aproximativ 100 de kilometri) nu ar dura, fizic, mai mult de 2-3 ani (împărțită în 2-3 loturi), lipsa documentațiilor (SF, proiectare, acord de mediu, autorizație de construire) face ca sursa de finanțare să nu poată fi clar identificată acum.

Așa arată acum Strada Cicoarei, o variantă ocolitoare între Păcurari și Nicolina despre care se vorbește de două mandate și nu se mai face

Sunt 7 ani de când se tot proiectează Centura din Cicoarei

Există planuri, tot pe hârtie, și pentru centura de sud-vest a Iașului. Astfel, se discută despre un proiect pentru un drum pe relația Lețcani vest (conexiunea cu A8) și Uricani (conexiunea cu șoseaua de centură existentă). Aceasta rută nu există acum, ar trebui construită. Se află într-un stadiu incipient al documentațiilor.

Din Uricani ar trebui construită pe relația Cicoarei – Dacia – Nicolina, așa numita centură de trafic ușor. Lungimea traseului este de 8,7 kilometri. Primii 4,7 km (Uricani – Cicoarei) sunt prevăzuți cu 4 benzi de circulație, câte două pe fiecare sens. În rest, ar avea două benzi, câte una pe sens.

Acum, a fost finalizată etapa de revizuire a studiului de fezabilitate. Ulterior, proiectantul va întocmi documentația pentru obținerea autorizației de construire și va demara proiectul tehnic de execuție. Abia apoi va fi organizată licitația pentru execuție, poate anul viitor. „Nu putem preconiza, la data prezentei, sursa de finanțare pentru execuția lucrărilor întrucât orizontul de timp până la această etapă este îndelungat”, este un pasaj din răspunsul oferit pe 22 noiembrie 2023 de Cristian Pistol, directorul CNAIR, lui Irinel Bucur, activist civic.

Harta întregului inel de Centură din jurul Iașului relevă un singur lucru: nu putem arăta nicio poză din teren pentru că lucrările nu există

Legătura Lunca Cetățuii-Tomești nu există nici măcar pe hârtie

Și mai la sud este DN 24 Iași-Vaslui prin Bucium care apare pe hărțile Programului Investițional al Ministerului Transporturilor pentru perioada 2021-2030. Practic, se propune modernizarea DN 24, însă nu se știe dacă acest lucru înseamnă doar o reasfaltare sau și o supralărgire. De fapt, tot acest drum Lețcani vest – Uricani – Cicoarei – Dacia – Nicolina – Bucium este denumit transregio Vaslui – Iași.
De la Lunca Cetățuii (unde acum se termină cei 14 km de centură) ar urma să se facă o șosea spre DN 24 (Bucium) cu prelungire până spre Tomești și joncțiunea cu DN 28. Niciunul dintre acestea nu are traseul bătut în cuie, nu a fost demarată nicio documentație, sunt proiecte blocate, dar nu se știe unde. Cel puțin ca intenție, acestea sunt desenate mai la sud de oraș și sunt variantele alese în urma renunțării la rutele care se suprapuneau cu b-dul Poitiers și Drumul Hoților.

Costel Alexe nu este Emil Boc. Ghinion

Alte drumuri pentru care nu există surse de finanțare

Din DN 24, pe sensul dinspre Vaslui spre Iași, înainte de Schitu Duca, ar urma să fie construit un drum nou botezat de Ministerul Transporturilor drept Varianta Ocolitoare (VO) Iași Est. Acesta va fi o construcție complet nouă. Acum, se află abia la nivel de studiu de prefezabilitate. Nu există încă un traseu clar, ci doar o schiță cu câteva propuneri.

Săptămâna trecută, s-a convenit ca acesta să n-aibă o urcare directă pe A8, ci să facă joncțiunea cu drumul de legătură dintre Aeroport și A8. Astfel, cei care vor veni din sud, de la Vaslui, vor avea opțiunea de a urca pe autostradă sau de a intra la Aeroport. Nu se știu costuri pentru VO Iași Est, nu se cunoaște sursa de finanțare, nimeni nu avansează niciun termen de finalizare a execuției.

Centura Iașului, secțiunile, în sinteză:

– Lețcani – Ungheni, parte din A8 + drumul de legătură A8 – Aeroport – Spitalul Regional de Urgență: termen ideal de finalizare 2030
– Lețcani vest – Uricani: finalizare 2030
– Uricani – Cicoarei – Dacia – Nicolina: recepție 2026 – 2027
– Lunca Cetățuii – Bucium – Tomești: dată recepție necunoscută
– VO Iași Est Schitu Duca – drum de legătură Aeroport – A8 – perioadă de implementare necunoscută

Nu putem însoți discursul lui Costel Alexe decât cu o imagine cu Centura Aleșd-Bihor, pentru că la Iași nu există nimic făcut

Alexe despre Centură: poleială, nimic concret. Chirica a dispărut din subiect

După întâlnirea de miercuri, 22 noiembrie, cu Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, șeful Consiliul Județean Iași a transmis un mesaj cât un slogan. „Avem termene și estimări pentru proiecte importante precum Varianta de Ocolire Iași Est, Centura Ușoară de Ocolire a Municipiului Iași, extinderea Bulevardului C.A. Rosetti, conectivitatea cu Aeroportul Internațional Iași și Spitalul Regional de Urgențe Iași și centura de ocolire a orașului Podu Iloaiei (…). Cert este că trebuie să ne unim forțele și eforturile pentru a urgenta, etapă cu etapă, implementarea tuturor acestor proiecte de infrastructură care vor asigura dezvoltarea județului Iași și a întregii regiuni de nord-est. Nu ne dorim decât să înceapă construcția efectivă pentru construirea unor căi de legătură care să răspundă traficului actual de la nivelul județului. Pentru toate aceste proiecte ne exprimăm nu doar disponibilitatea, ci și interesul de a face, orice ne stă în putință din punct de vedere instituțional pentru a le duce la îndeplinire și a rezolva problemele traficului care nu mai pot fi amânate”, a comunicat Costel Alexe pe Facebook.

Nimic concret, totul îmbrăcat într-o poleială. De cealaltă parte, primarul Mihai Chirica a abandonat, de mai mult timp, subiectul centurii ocolitoare a Iașului.

Centurile recepționate sau în lucru ale altor orașe

– centura Bârladului, grad de execuție peste 75%. Va fi gata în primăvară
– autostrada A0, centura Bucureștiului: reprezintă un nou inel de autostradă în jurul orașului București cu o lungime de aproximativ 100 km. Este integral în execuție. Costurile se ridică la aproape 1 miliard de euro. Se va finaliza, etapizat, până în anul 2026

Emil Boc s-a certat cu fostul ministru Drulă pentru fondurile PNRR și până la urmă a primit bani din POT 2021-2027. Explicația: are proiectul făcut, noi la Iași, cu Mihai Chirica, nu-l avem

– Emil Boc, primarul Clujului, pe 20 noiembrie: „Veste bună pentru centura metropolitană a Clujului. Avem un ofertant la licitația pentru realizarea Centurii. Urmează perioada de evaluare, maxim 90 zile lucrătoare.

Azi s-a încheiat perioada de depunere a ofertelor pentru realizarea Centurii Metropolitane a Clujului, tronsonul 2, în valoare de 3.525.487.694,39 lei fără TVA, valoare de licitație. Precizez faptul că licitația pentru primul tronson al Centurii metropolitane a fost adjudecată”. Centura Metropolitană va avea în total 42 de kilometri. Valoarea actualizată a investiției este de peste 1,1 miliarde de euro. Finanțarea obiectivului se realizează din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Transport (POT) 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Primarul Emil Boc și Cătălin Drulă (USR), fost ministru al Transporturilor, au avut schimburi de replici acide pe acest subiect. Boc l-a acuzat pe Drulă că i-a scos centura din PNRR. În final, acest obiectiv de investiții a fost inclus în Programul Transport, finanțat tot cu fonduri europene nerambursabile

În Bihor, Centurile sunt în execuție, nu în postări pe Facebook

– Bihor: au început lucrările la inelul metropolitan. Acesta va avea o lungime de 17 kilometri și va costa aproape 100 milioane de lei cu TVA. Va fi finanțat prin Programul Național „Anghel Saligny”, din alocările pentru Municipiul Oradea și Consiliul Județean Bihor. Contribuția guvernamentală va reprezenta 80% din valoarea totală a investiției, iar 20% reprezintă contribuția Consiliului Județean Bihor și a Primăriei Oradea.

– tot Bihor: februarie 2023 s-a semnat contractul de execuție pentru 3 centuri ocolitoare în comune (Oșorhei, Sântandrei, Nojorid) din Zona Metropolitană Oradea. Total: 27 km, 42 milioane euro, finanțare prin Programul Operațional Regional. Un alt lot, tot februarie 2023: Beiuș (80 milioane euro), Aleșd (24 milioane euro), Sânmartin (44 milioane euro). Toate sunt în execuție, unele porțiuni au fost date traficului, toate vor fi terminate anul viitor.

Drumul expres Oradea-Arad are finanțare asigurată și va fi finalizată până în 2027

Pentru Beiuș și Sântmartin, cel puțin, se va face fazarea, finanțarea urmând a fi trecută pe Programul Transporturi

– Centura Oradea – Autostrada A3 = 19 km (16 km drum expres și 3 km drum național la două benzi pe sens) este aproape gata, inaugurarea fiind anticipată în câteva săptămâni. A costat 110 milioane de euro, fonduri guvernamentale, executantul fiind Strabag

– Varianta ocolitoare a orașului Gura Humorului va avea o lungime de 10 kilometri și va fi parte din Autostrada Nordului. Anunțul a fost făcut de Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, care a precizat că acestui obiectiv i-a fost emis acordul de mediu

[article id=”127352″ /]