Oradea este excepția din România. În cea mai mare parte datorită influenței fostului primar Ilie Bolojan, actual președinte de Consiliu Județean, în ultimii ani Oradea a inaugurat 7 pasaje noi prin centrul orașului.
În Oradea traficul din zona centrală a fost mutat sub pământ, la suprafață a fost lăsat loc pentru transport public și circulație pietonală. Acum, Oradea anunță încă 8 pasaje pe Centură (patru pietonale, patru rutiere) și încă 2 în oraș. Banii nu sunt o problemă, Bihor are deja finanțarea aprobată.
În timp ce Oradea chiar își rezolva viitorul, Iașul primea randări și declarații trumfaliste de la primarul său. Lipsit de influența și viziunea lui Ilie Bolojan, Mihai Chirica are zero proiecte mari în aproape 10 ani.
În Bihor se fac investiții de importanță locală sau județeană de circa 500 milioane de euro, iar în Iași se lucrează de doi ani la un banal podeț peste pârâul Vămășoaia, pe Șoseaua Bucium. Nici după doi ani nu e gata, deși suprafața sa nu e mai mare de 150 mp.
Pasajele subterane din centrul Oradei. În patru ani au fost gata. La Iași se discută de 10 ani și nu s-a făcut niciunul
Șapte pasaje în ultimii 5 ani
Pe 31 decembrie 2023, Oradea a inaugurat șapte pasaje subterane care au fluidizat toată circulația din Centru. Un drum care dura înainte jumătate de oră se face acum în câteva minute, cu o viteză medie foarte mare pentru centrul unui oraș.
Proiectul pasajelor a fost anunțat în 2020 de către fostul primar Ilie Bolojan. Amenajarea celor șapte pasaje e considerată cea mai complexă lucrare din Oradea de după 1989. Investiția a fost de 40 de milioane de euro – bani europeni. Lucrarea a fost licitată în două pachete, ambele câștigate de asocieri din care făcea parte firma Freyrom (constructorul Podului Centenarului, altă lucrare cunoscută din centrul Oradei). Primăria Oradea a avut finanțare pentru pasaje pentru că a finalizat cu mult înainte proiectarea, așteptând doar deblocarea fondurilor.
3 septembrie 2020: Mihai Chirica anunță realizarea pasajelor din Anastasie Panu și Agronomie. N-a făcut niciunul. Nici măcar nu sunt proiectate
Încă opt pasaje pe Centură și două în oraș
Peste încă 5 ani, Oradea va trage linie și va avea 17 pasaje noi care fluidizează traficul. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a emis avizul final pentru opt pasaje rutiere şi pietonale de pe centura Oradea și de la ieșirile din oraș către Arad, Cluj și Satu Mare.
Proiectele sunt rezultatul unui parteneriat între CJ Bihor, Primăria Oradea şi CNAIR. Patru noi pasaje rutiere vor fluidiza traficul pe ieșirile din oraș, alte patru pasaje pietonale subterane vor fi pe centură.
Cele patru pasaje rutiere vor avea lungimi cuprinse între 400 şi 570 de metri, cu valori estimate între 7,6 şi 9,4 milioane de euro fiecare. Pasajele pietonale vor fi subtraversări de 40-90 de metri, cu lățimi de 4 metri, cu scări, lifturi şi rampe de acces.Valoarea totală estimată a celor patru pasaje pietonale este de 11 milioane de euro cu TVA. Pentru tot proiectul de 8 pasaje, suma alocată este de 45 milioane de euro – finanțări europene.
Iașul a primit 5 ani doar randări cu Pasajul din Podu Roș. Arată ca niște jocuri de copii sau ca o mochetă dintr-o Grădiniță
Primăria Oradea a mai depus două proiecte de 283 de milioane de lei, din care 165 milioane sunt finanțare europeană și diferența de 118 milioane lei va fi asigurată de la bugetul central.
Proiectul „Coridorul de mobilitate urbană Magheru-Republicii, Etapa 1 și achiziția a 10 autobuze electrice” este în valoare de 134 milioane de lei și prevede și realizarea unui pasaj subteran la magazinul Crișul.
Proiectul „Coridorul de mobilitate urbană Magheru-Republicii, Etapa 2 și achiziția a 10 autobuze electrice”, este 149 de milioane de lei și prevede și realizarea unui pasaj rutier în zona Gării Oradea.
Acest dreptunghi alungit, făcut cu mouse-ul în Photoshop, e tot ce s-a realizat la Rond Agronomie. Nu există nici măcar proiect tehnic
Randările din Podul Roș
Undeva prin 2016, primarul Mihai Chirica a vorbit pentru prima dată de necesitatea unor pasaje supraterane în Podul Roș. Preluase ideea de la viceprimarul de-atunci, Radu Botez. Abia în 2017 a anunțat și o licitație pentru un studiu de fezabilitate. În conferințele de presă le dădea drept rezolvate încă din urmă cu 7 ani, acum nu se mai aude nimic.
Pe 20 decembrie 2018, Consiliul Local a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru cele două pasaje din Podul Roș. Cu trei zile înainte fuseseră prezentate randările.
În Hotărârea adoptată, prețul estimat era de 84 de milioane de lei, fără a fi identificată o sursă de finanțare. Mihai Chirica a vorbit de finanțare europeană pentru cele două pasaje, apoi de fonduri prin PNRR. În 2021 a fost organizată licitație pentru proiectarea pasajelor, dar contractul nu a fost plătit și dus la sfârșit.
Un proiect de subtraversare a intersecției Podu Roș exista încă din primele mandate ale lui Gheorghe Nichita, din 2005. Niciodată n-a fost materializat, iar Mihai Chirica, atunci când a ajuns primar, a motivat că proiectul este prea scump.
În 2023, Primăria a venit cu altă invenție pentru Podul Roș, fără să spună nimic de pasaje rutiere: inel pietonal la înălțime în jurul intersecției. Și acesta a fost intens criticat de ieșeni care au spus că pietonii vor sta la afumat în acel inel de deasupra celei mai aglomerate intersecții din Iași.
„Asta se întâmplă pentru că Oradea are primar, în timp ce Iașul are doar un băiat pus pe căpătuială pentru el și familia sa. Oradea are o conducere care vine zilnic la primărie să facă investiții, în timp ce Iașul are o echipă care vine zilnic la DNA și la Tribunal pentru cercetări și procese penale. Oradea are 10 pasaje noi în curând, iar Iașul doar pasaje vechi care se dărâmă, pentru că șefii Oradei atrag fonduri europene, obțin finanțări de la Guvern, în timp ce băiatul nostru nu cheltuie nici ce îi pun ieșenii în traistă din taxe și impozite. Și, nu în ultimul rând, Oradea are și Iașul nu, pentru ca orădenii aleg și realeg primar doar oameni care au constuit și le-au făcut viața ușoară, pe când la noi încă prea mulți ieșeni realeg un băiat ce li se pare simpatic pentru că le zâmbește frumos și îi anesteziază gospodărește.”
Marius Bodea, senator USR
Centurile din Oradea și din județul Bihor. Sute de milioane de euro alocate din fonduri centrale, locale și europene în ultimii patru ani. La Iași s-au cheltuit zero lei
Chirica ne-a vorbit patru ani despre Pasajul A. Panu
În campanie electorală din 2020, Mihai Chirica a enunțat ideea realizării a două pasaje rutiere în Iași. Primul, incluzând traseu de tramvai, în fața Palatului Culturii, pe sensul Podu Roș-A. Panu.
„Un pasaj subteran pe strada Anastasie Panu, care să permită prelungirea platformei pietonale de pe Ștefan cel Mare până în fața Palatului Culturii, astfel încât Iașul, în această manieră, va avea cea mai extinsă platformă pietonală din țară și, să spunem, într-o succesiune logică de monumente și zonificare așa cum discutam și cu altă ocazie”, a spus Chirica în conferința de pe 3 septembrie în care a anunțat proiectul.
Ulterior nu au mai apărut tradiționalele randări. Planul nu a fost niciodată serios: Primăria nu s-a opus, în 2023, proiectului Iulius de a realiza o stradă care coboară din A. Panu spre Sf. Andrei, făcând imposibilă reaizarea altui pasaj subteran în zonă. Dacă ar fi avut inteția de la face o subtraversare la Palat, nu ar fi dat autorizație pentru noua stradă.
În iulie 2022, Primăria scosese la licitație proiectarea și execuția, estimând un cost de 30 de milioane de lei. După câteva luni, Mihai Chirica a anulat licitația. În 2023 nu s-a auzit nimic despre pasajul de la Palat, iar în 2024 primarul l-a resuscitat: Municipalitatea a alocat 270.000 de lei pentru reproiectarea traseului, după ce Iulius a făcut strada spre Sf. Andrei.
Avem și o schiță cu Pasajul A. Panu. Acest desen e singura fază în care a ajuns proiectul
Pasajul din Agronomie, anulat de două ori și reluat
În aceeași conferință de pe 4 septembrie 2020, primarul a spus că al doilea proiect esențial pentru Iași este pasajul subteran de la Rond Agronomie. „Construirea unui pasaj subteran în zona Sadoveanu, care ar fluidiza traficul pentru noul cartier construit din zona Sadoveanu, plus legătura iminentă pe Zona Metropolitană cu Breazu, care va presupune, de asemenea, o creștere a traficului rutier”, a spus Chirica pe 4 septembrie 2020.
În zona Mihail Sadoveanu, Primăria a permis construirea a peste 7.500 de apartamente până în prezent. Se estimează un aflux suplimentar de 15.000-20.000 de mașini spre Agronomie și Copou.
„Lipsa de infrastructură e acută, lipsa de proiecte e acută. Cei mai mulți din țară își vor termina proiectele și noi ne vom uita tot la randări. La transport public, Focșani, Galați, Târgoviște sunt înaintea noastră. De Oradea nu are rost să discutăm.”,
Bogdan Balanișcu (PSD), secretar de stat la Ministerul Mediului
În 2021 a fost finalizat studiul de fezabilitate, conform căruia prețul ar fi fost de 23,4 milioane de lei. La finalul lui 2021, consilierii din Comisia de Urbanism au dat aviz negativ proiectului. În 2022, Mihai Chrica a declarat că nu este esențial pasajul din Agronomie și că este suficientă o bandă de circulație în plus pe strada Mihail Sadoveanu.
Nici despre această bandă nu a mai spus nimic. În 2024, în campanie, a resuscitat discuția despre Pasaj Agronomie, iar Primăria a alocat 270.000 de lei pentru proiectul tehnic.
Se lucrează intens la Iași: se înlocuiesc bordurile în Bucium
De Pasajul Socola nu se atinge de doi ani
În 2022, Primăria a semnat contractul de 10 milioane de euro pentru reparații capitale la Șoseaua Bucium și la Pasajul Socola. De doi ani, singura mișcare este faptul că podul de peste pârâul Vămășoaia, dintre Plopii fără Soț și Trei Sarmale, e într-o continuă reparație. Pe nervii și timpul șoferilor. Un amărât de pod de 12 metri lungime este, la Iași, o lucrare imposibilă.
În rest, pe Șoseaua Bucium abia acum sunt semne că a început efectiv un șantier. Conest schimbă stâlpii și bordurile. Lucrările sunt mult întârziate pentru a nu se interveni pe partea carosabilă, pentru că s-ar crea blocaje mari în trafic și este an electoral.
Podețul Vămășoaia din Bucium nu este gata de doi ani. E a doua vară când circulația este oprită. Uriașa lucrare are un perimetru de circa 12/8 metri
Pasajul Socola are contractul de execuție semnat de aproape doi ani, dar nimeni nu se apropie de lucrare. Proiectul prevede construirea unei benzi suplimentare spre Bd. Poitiers. În Oradea se fac 8 pasaje, în Iași soluția în 12 ani este o singură bandă de mers construită în plus.
„În ultima ședință de Consiliu Local, primarul a anunțat că firma s-a apucat de trotuare și stâlpi. Este preconizată finalizarea modernizării șoselei până la finalul anului. Pentru pod, suntem în discuții cu CFR, pentru a crea o rută alternativă peste calea ferată. Până nu avem cale alternativă pentru cei care traversează podul, nu ne apucăm de lucrări. Timp este, podul trebuie făcut în 18 luni”, a susținut Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
În timp ce nu se atinge de infrastructura veche din anii ’60-‘70, Primăria a aprobat în zona Bucium zeci de blocuri care vor fi construite la Vișan sau pe strada Trei Fântâni. Bucium este în prezent cea mai aglomerată intrare în oraș. Oamenii care se îndreaptă dimineața, în timpul anului școlar, către centrul Iașului, dinspre Bucium, parcurg 2,5 km în cel puțin 40 de minute.
