Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a declarat vineri că situaţia din regiunea Kursk a fost recunoscută ca urgenţă la nivel federal, după ce miercuri guvernatorul interimar local instituise stare de urgenţă în zonele din regiune aflate în imediata vecinătate a frontierei cu Ucraina, în contextul unei incursiuni ucrainene majore, relatează Reuters şi EFE.

Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a recunoscut vineri că situaţia în regiune, unde marţi au pătruns trupe ucrainene care nu au putut fi respinse dincolo de frontiera rusă, „rămâne complicată”. „A fost creat un sistem pentru a oferi asistenţă persoanelor strămutate forţat”, a scris Smirnov pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării afirmă, la rândul său, că operaţiunea de respingere a trupelor ucrainene care au intrat pe teritoriul rus „continuă”.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse continuă să respingă tentativa forţelor armate ale Ucrainei de a invada teritoriul Rusiei”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Potrivit ministerului, forţele ruse au împiedicat avansarea ucrainenilor mai adânc pe teritoriul regiunii Kursk şi au atacat militari ucraineni în apropierea a patru localităţi şi în vestul oraşului Sudja, scena luptelor încă din prima zi a incursiunii.

Armata rusă susţine că trupele ucrainene au pierdut până la 945 de soldaţi şi peste 100 de vehicule blindate începând de marţi, cifre neconfirmate de alte surse.

Dar Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) concluzionează vineri, în ultima sa analiza a imaginilor geolocalizate şi în baza relatărilor bloggerilor militari ruşi, printre alţii, că forţele ucrainene au avansat până la 35 de kilometri în adâncimea regiunii Kursk, potrivit EFE.

Grupuri ucrainene restrânse au înaintat spre Kromskie Biki şi Moliutino, în nord, conform ISW, la 17 kilometri sud-est de Lgov şi la aproximativ 48 de kilometri sud-vest de centrala nucleara Kursk.

În nord-vest, forţa de atac ucraineană a cucerit, de asemenea, Novoivanovka şi a avansat de-a lungul drumului spre Korenevo, unde luptele au continuat, în timp ce în est a ajuns la Martinovka.

Potrivit ISW, „mici grupuri blindate ucrainene” profită de „densitatea scăzută” a militarilor ruşi din regiune şi avansează adânc în spatele frontului rus, reuşind să ocolească fortificaţiile ruseşti, fără a încerca neapărat să învingă toate forţele ruse prezente acolo şi să preia controlul asupra întregii zone.

Cu toate acestea, „unităţi ucrainene mai mari” operează în părţi ale regiunii Kursk mai aproape de frontieră şi „consolidează şi fortifică unele poziţii”, potrivit ISW, care nu a putut confirma dacă oraşul Sudja se află complet sub control ucrainean, deşi se pare că trupele ucrainene au cucerit mai multe sate din apropiere.

Aproximativ 13 camioane, despre care se crede că transportau rezerve pe care Rusia a încercat să le direcţioneze către zona de incursiune Kursk, au fost distruse în Oktiabrskoe, la 28 km de Korenevo atacată, a confirmat DeepState, un portal ucrainean care monitorizează zilnic evoluţiile de pe front.

„Munţi de cadavre în Oktiabrskoe”, a scris DeepState pe contul său de Telegram, împreună cu o înregistrare video geolocalizată a vehiculelor distruse cu trupuri de soldaţi ruşi în interior.

O înregistrare video postată vineri pe reţelele de socializare şi verificată de Reuters arată un convoi de camioane militare ruseşti incendiate de-a lungul unei autostrăzi din regiunea Kursk (sudul Rusiei), unde forţele ucrainene continuă să avanseze.

Potrivit Reuters, aproximativ 15 camioane pot fi văzute în videoclip, inclusiv unul marcat cu litera Z pe care Rusia o foloseşte ca simbol al „operaţiunii sale militare speciale” în Ucraina.

DeepState a devenit prima resursă ucraineană majoră care a publicat detalii suplimentare despre operaţiune, deşi limitate la prima zi a intruziunii, pe 6 august.

Majoritate a surselor ucrainene şi toate sursele oficiale, cum ar fi Statul Major al armatei ucrainene, păstrează tăcerea cu privire la detaliile incursiunii în curs.

Potrivit publicaţiei Forbes, la incursiunea ucraineană din regiunea Kursk participă cel puţin trei brigăzi, fiecare cu până la 2.000 de militari: brigăzile 22 şi 88 mecanizate şi brigada 80 de asalt aerian.

Sursa: Agerpres