Economia ungară i-a luat prin suprindere pe analişti după ce a intrat în recesiune în trimestrul al treilea, când consumul intern nu a reuşit să compenseze declinul grav al producţiei industriale, transmite Bloomberg.

În perioada iulie-septembrie, Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,7% comparativ cu trimestrul precedent, potrivit datelor preliminare publicate miercuri de Institutul central de statistică. Majoritatea economiştilor intervievaţi de Bloomberg mizau pe o creştere economică de 0,1%.

Declinul din trimestrul al treilea vine după o contracţie în al doilea trimestru şi marchează prima recesiune a economiei ungare de la începutul lui 2023.

În comunicatul său de presă, Institutul central de statistică a informat că performanţa slabă a industriei şi agriculturii a anulat două puncte procentuale din performanţa economică în trimestrul al treilea iar serviciile nu au făcut decât să limiteze amploarea contracţiei.

Ministrul ungar al Economiei, Marton Nagy, a avertizat deja că este posibil ca evoluţia PIB-ului să rateze estimările, dând vina pentru problemele economice ale Ungariei pe stagnarea din Germania, cea mai mare piaţă de export a Ungariei. Guvernul de la Budapesta lucrează la un program de stimulente, în încercarea de relansa economia înainte de alegerile din 2026.

Încă din luna august, S&P avertiza asupra unei posibile recesiuni care se va instala în toamna anului 2024 în estul Europei.

Pe de altă parte, analistul XTB Claudiu Cazacu spunea recent că economiile bătrânului continent sunt strâns legate de Germania, iar cifrele sunt sursă de preocupare. Indicele PMI compus, care dă o imagine atât despre industrie, cât și servicii, a coborât la 44,6, un minim al ultimelor 39 de luni, comparându-se nefavorabil cu Spania (48,6), Italia (48,2) și chiar Franța (46).

„Estul Europei se află deja în unele părți ale sale în recesiune. În Ungaria și Polonia PIB-ul a scăzut. Cehia este în stagnare, dar vulnerabilă prin expunerea la sectorul auto și canalul de export.”, spunea atunci analistul XTB.

Mediul unor dobânzi înalte are, de asemenea, efecte pe termen lung – deși ele sunt cerute de reperele actuale de inflație. Potrivit unui studiu foarte recent al San Francisco Fed, creșteri de dobândă neașteptate de 1 punct au un efect potențial de diminuare a PIB-ului cu până la 5 puncte, față de scenariul de bază, peste un deceniu. În contrast, stimularea monetară are efecte mai ales în orizontul 5-10 ani, diluându-se ulterior aproape în totalitate.

Sursa: Adevărul