Mariupol a devenit un simbol al ororilor războiului în timpul asediului rusesc de trei luni, între martie și mai 2022, dinaintea ocupării portului strategic de la Marea Neagră. Mulți civili au fost nevoiți să-și îngroape rudele ucise la marginea drumului. Cum arată cu adevărat pacea propusă de ruși.

Forțele armate ruse au folosit în mod deliberat înfometarea civililor ucraineni ca o tactică militară în timpul asediului de 85 de zile al orașului ucrainean Mariupol, spun experți juridici internaționali într-un raport publicat la mijlocul acestui an.

Organizația pentru drepturile omului Global Rights Compliance (GRC), ai cărei experți consiliază Procuratura Generală a Ucrainei, a constatat că armata rusă „a atacat în mod sistematic obiective indispensabile pentru supraviețuirea populației civile”, cum ar fi instalațiile de apă, depozitele de alimente, infrastructura energetică și cea medicală.

În același timp, rușii au tăiat căile de evacuare și au blocat ajutoarele umanitare trimise spre oraș.

Autorii raportului spun că înfometarea civililor „prin obstrucționarea accesului lor la obiective indispensabile supraviețuirii lor” ca tactică militară este definită drept crimă de război în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI).

În această definiție, înfometarea nu se referă doar la mâncare, a declarat pentru Reuters Olha Mațkiv, consilieră juridică ucraineană din cadrul GRC.

Ea a mai spus că raportul demonstrează că la Mariupol oamenii nu au murit numai din cauza luptelor, ci și a lipsurilor zilnice de hrană, căldură, apă – din cauza atacurilor rusești asupra obiectivelor de infrastructură.

Un oficial de la Procuratura Generală de la Kiev a spus că incidentele de la Mariupol sunt luate în considerare în plângerile împotriva Rusiei.

CPI a emis până acum patru mandate de arestare pentru crime de război comise în Ucraina, inclusiv pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, pentru deportarea copiilor ucraineni.

Călin Georgescu, un admirator al lui Vladimir Putin

Foto: Hepta

Candidatul independent la prezidenţiale, Călin Georgescu, a declarat, miercuri, că nu este un „fan” al lui Vladimir Putin, dar îl vede pe acesta drept un lider al Rusiei.

„Preşedintele Putin, din punctul meu de vedere, pentru ţara lui este un lider, este un patriot, în sensul pentru ţara lui, dar nu sunt fan Putin. Eu sunt pro-România. Sunt fan poporul român”, a afirmat acesta la Realitatea Plus.
Georgescu a spus că nu s-a întâlnit niciodată cu liderul de la Kremlin.
El a făcut apel la prudenţa diplomaţiei, în contextul conflictului de la graniţă.
„În limbajul diplomatic, în arta diplomatică trebuie să fii cu mare atenţie la aceste aspecte – dacă astăzi Rusia antagonizează cu Ucraina, dacă mâine vor fi prieteni? Nu ştim, este un mare risc”, a comentat Georgescu, care a adăugat că alege „strategia păcii”
Georgescu a mai declarat că își dorește schimbarea Constituției României, precizând că „sunt lucruri care trebuiesc modificate, mai ales după intrarea României în UE şi NATO”.

Documentele Serviciului Român de Informații în CSAT arată că rețeaua de 25.000 de conturi care îl promova pe Călin Georgescu a fost creată cu ani în urmă. A devenit însă foarte activă cu doar două săptămâni înainte de alegeri. Banii folosiți pentru campanie au fost foarte mulți, existând informații că unul dintre contributori ar fi plătit doar el singur 1 milion de euro.

Cele 5 documente declasificate de președintele Klaus Iohannis arată o activitate sporită cu două săptămâni înainte de alegeri pentru susținerea candidatului Călin Georgescu. Peste 700 de conturi au fost create din 2016 şi au avut o activitatea redusă până pe 11 noiembrie 2024.

Serviciul de Informații Externe explică în documentele desecretizate ale CSAT cum Rusia s-a implicat în procesele electorale ale României.

„Apreciem că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuti cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje. Reţine atenţia că în cursul acestui an situaţia politică din România a fost abordată şi în cadrul talk-showurilor politice din Rusia – jurnaliştii ruşi lansează ideea că forţele pro-ruse din România ar putea obţine peste 30% la alegerile parlamentare”, spune SIE în raportul prezentat CSAT.

SIE arată că analiza modului în care aparatul de propagandă rusă a vizat România în 2024 evidenţiază o abordare indirectă prin prisma apartenenţei la NATO/UE şi în conexiune cu sprijinul acordat Ucrainei şi R. Moldova, referirile fiind declanşate de evoluţii pe aceste problematici şi o abordare directă, prin operaţiuni informaţionale în contextul creşterii „ameninţărilor României la adresa securităţii Rusiei” pe fondul expansiunii NATO pe flancul estic, încălcării spaţiului aerian naţional de drone ruse şi dezinformări.

Călin Georgescu se confruntă duminică, în turul decisiv al prezidenţialelor, cu preşedintele USR, Elena Lasconi.

Sute de mii de civili ținuți ostatici, în Mariupol

Orașul a fost atacat zile întregi, bombardat și izolat de forțele ruse. Locuitorii nu mai aveau apă potabilă, căldură și electricitate. Ministrul de Externe al Ucrainei a acuzat Rusia că a comis crime de război prin ținerea „ostatică” a 300.000 de civili.

Pentru a face față numărului mare al morților, muncitorii orașului au săpat un șanț adânc, lung de peste 22 de metri, în interiorul unui cimitir în care au îngropat cadavrele soldaților și civililor care au fost uciși în timpul atacurilor repetate ale forțelor ruse.

Foto: AP

Viceprimarul de la acea vreme din Mariupol, Serghei Orlov, spunea pentru CNN că nu știe exact numărul civililor uciși. „Nu știm câte, pentru că nu putem aduna toate cadavrele și nu putem număra”, a spus acesta. Unele dintre cadavre erau „aduse învelite în covoare sau pungi de plastic”. „Patruzeci au venit marți, încă 30 până acum miercuri”, precizau jurnaliștii AP.

Un spital pentru copii și o secție de maternitate au fost complet distruse de bombardamente. Cel puțin 3 persoane și-au pierdut viața, fiind zeci de răniți. Printre cei răniți se află femei în travaliu, a mai spus guvernatorul regional Pavlo Kirilenko.

Condițiile din Mariupol erau descrise drept „apocaliptice”.

Mariupol, pradă profitabilă pentru aliații lui Putin

Mariupol, devastat de invazia rusă, a devenit după ocupație o pradă profitabilă pentru aliații lui Putin. Uzina Ilyich, preluată de oamenii lui Kadîrov, a fost jefuită de echipamente și materiale valoroase, reciclate și vândute către Rusia, inclusiv pentru industria auto și cea spațială.

Forțele Moscovei au distrus una dintre cele două fabrici uriașe de oțel ale orașului, Azovstal, în timp ce înăbușeau una dintre cele mai aprige rezistențe ale Ucrainei. Fabrica sa soră din partea opusă a orașului, Uzina de Fier și Oțel Ilyich, a rezistat în mare parte bombardamentelor, dar a fost jefuită și împrejmuită de puternici aliați ai Kremlinului, potrivit actualilor și foștilor manageri ai uzinei și a documentelor corporative rusești, potrivit The Wall Street Journal.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov și asociații săi au îndepărtat și vândut echipamente metalurgice moderne, trimițând fier vechi în Rusia pentru a fi folosit de producătorii auto afectați de sancțiuni și comercializând gaze industriale către programul spațial al Moscovei, conform managerilor și documentelor.

De-a lungul celor peste două decenii de putere, Putin a recompensat loialitatea lui Kadîrov și a altor locotenenți de top cu protecție și resurse de stat. Cucerirea de noi teritorii în Ucraina a oferit noi prăzi de jefuit.

Foto: REUTERS

„Clanul Kadîrov – Kremlinul le-a dat puteri și recompense”, a declarat parlamentarul ucrainean Serhiy Taruta, a cărui casă din Mariupol a fost preluată de un comandant al lui Kadîrov în ziua căderii orașului. „Ceea ce Kremlinul nu le dă, ei iau oricum.”

Cel mai mare premiu al lui Kadîrov a fost cucerirea Mariupolului, un prosper oraș-port cu 431.000 de locuitori înainte de invazia Rusiei și un mare centru industrial de export la Marea Neagră. Oamenii săi s-au alăturat unui asalt care a distrus mare parte din oraș.

Kadîrov a trimis un locotenent de încredere, Vakhit Geremeev, să captureze uzina Ilyich, un complex vast unde 1.000 de pușcași marini ucraineni se adăposteau. Un locotenent și un nepot al lui Geremeev, anterior șef al poliției din Kadîrov, au fost investigați în 2015 pentru uciderea politicianului rus de opoziție Boris Nemțov, conform mass-media de stat ruse și guvernului SUA.

Înainte de război, taxele plătite de Ilyich și Azovstal finanțau mai mult de o treime din bugetul anual al Mariupolului. „Hrănea întregul oraș”, a spus mai târziu Geremeev, referindu-se la Ilyich, cea mai mare dintre cele două fabrici.

După lupte, uzina Ilyich era o catedrală apocaliptică din oțel răsucit, dar a rămas funcțională.

Autoritățile ruse spun că Azovstal este prea deteriorată pentru a fi reconstruită și va fi transformată într-o zonă industrială. Kadîrov și Geremeev aveau ambiții mai mari pentru Ilyich.

La scurt timp după ce forțele Moscovei au preluat controlul asupra Mariupolului, o nouă companie locală, LLC Ilyich MMK, a început să exporte oțel din uzina inoperantă, conform oficialilor ruși și managerilor uzinei citați de presa de stat controlată de Rusia. Compania a fost înregistrată în august 2022 de doi bărbați, unul dintre ei fiind identificat drept Valid Vakhitovich Korchagin, conform documentelor corporative rusești.

Preluarea corporativă a uzinei Ilyich de către același clan care a capturat-o militar reflectă practica de lungă durată a Wagner în Africa, unde a furnizat mercenari în schimbul controlului asupra resurselor naturale valoroase.

Primarul exilat al Mariupolului, Vadym Boychenko, a declarat într-un interviu că produsele uzinei Ilyich sunt reciclate pentru a fabrica camioane și mașini în Rusia sau sunt utilizate în industria construcțiilor. Un comerciant din Moscova a cumpărat transporturi de oțel în valoare de 380.000 de dolari în septembrie 2022, conform bazei de date vamale 52wmb. Alte companii rusești au ridicat containere și cărbune lăsate la uzină, conform acelorași înregistrări. În ianuarie 2023, un transport de metale în valoare de 50.000 de dolari a fost exportat din uzină către Uzbekistan, conform 52wmb.

Un alt asociat al lui Kadîrov, Alash Dadașov, a devenit coproprietar al uzinei de oțel Ilyich, conform înregistrărilor corporative rusești. Dadașov, care nu a răspuns solicitării de comentarii, conduce filiala din Moscova a unui club de arte marțiale cecen controlat de Kadîrov, conform Trezoreriei SUA. Prin intermediul unei alte companii, LLC Materiale Tehnice, Dadașov și un fost director executiv al Azovstal vând și gaze industriale din Mariupol, conform înregistrărilor corporative rusești și site-ului companiei. Printre clienții săi, conform înregistrărilor, se numără agenția spațială rusă Roscosmos.

Rușii cumpără proprietăți în orașul devastat Mariupol

Rușii cumpără proprietăți în orașul ocupat Mariupol, la mai bine de un an de la asediul necruțător care l-a redus la ruine, a relatat agenția de presă independentă Bumaga, citată de The Moscow Times.

Autoritățile ruse spun că fac eforturi de reconstrucție la scară largă în Mariupol, după distrugerea a aproximativ 90% din clădirile rezidențiale și a 60% din locuințele private.

Foto: BBC

Până la 1.500 de civili au fost uciși, iar 350.000 au fugit din Mariupol în timpul asediului orașului între sfârșitul lunii februarie și luna mai a anului trecut.

Potrivit Bumaga, investitorii ruși sunt interesați de piața imobiliară din Mariupol ca o potențială destinație turistică, datorită amplasării acestuia la Marea Azov.

Totuși, ei nu s-au arătat prea îngrijorați de faptul că există o contraofensivă în curs a Ucrainei în teritorii aflate la aproximativ 80 de kilometri nord de oraș.

„Este înfricoșătoare ideea că luptele pot izbucni din nou, dar războiul nu va continua la nesfârșit”, a comentat pentru Bumaga Irina, o investitoare din orașul siberian Krasnoiarsk.

Publicația independentă a relatat că există în prezent circa 100 de grupuri pe platforma VKontakte – cel mai mare site de socializare din Rusia – unde se publică anunțuri privind vânzarea de proprietăți în Mariupol. Primele anunțuri au apărut la începutul lunii mai 2022, când forțele ucrainene și cele invadatoare încă purtau bătălii pentru oraș.

Site-ul popular de anunțuri Avito publică ofertele de vânzare a zeci de apartamente și case, prețul mediu al unui apartament fiind de doar 3 milioane de ruble (34.000 de dolari), respectiv de 4,8 milioane de ruble (54.500 de dolari) pentru case.

„Granițele noastre sunt protejate de forțele armate [ale Rusiei], iar războiul se apropie de sfârșitul său logic”, a comentat un alt client, Eldar.

„Cel mai rău lucru care s-ar fi putut întâmpla acolo s-a întâmplat deja”, a observat pentru Bumaga și Olesia, care trăiește în orașul siberian Omsk.

Mariupol este un oraș din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, pe care președintele rus Vladimir Putin a anunțat că anexat-o împreună cu alte trei regiuni parțial ocupate din Ucraina – Lugansk, Zaporojie și Herson – în septembrie 2022.

Putin a vizitat Mariupol în martie, în prima sa deplasare în teritoriile ocupate.

Potrivit Kremlinului, Putin s-a deplasat la Mariupol cu elicopterul şi a făcut un tur al oraşului la volanul unei mașini. În plus, ar fi discutat cu localnici, ar fi vizitat locuri de interes și ar fi primit un raport asupra lucrărilor de reconstrucție.

Cu acea ocazie, Putin a făcut turul unui nou complex rezidențial, despre care se spune că se află în districtul Nevski din Mariupol.

Nevski este un cartier nou în vestul orașului. Este numit după râul Neva, pe care se află orașul natal al președintelui Vladimir Putin, Sankt Petersburg.

Primarul legitim al orașului declara la acea vreme că multe dintre clădirile nou construite de ruși se află la periferia orașului. „Au construit doar pentru a dovedi că versiunea lor despre ceea ce se întâmplă acolo este cea adevărată. Dar ei mint! Ei mint că au venit să elibereze orașul. Doar ei l-au distrus. Acest oraș nu mai există. Și este nevoie de 20 de ani pentru a-l reface!”, a spus el.

ONU estimează că 90% dintre clădirile rezidențiale au fost avariate sau distruse în urma asediului rusesc.

Sursa: HotNews, Digi24, Adevărul