fbpx
 
Firma Enviro Construct, deţinută prin interpuşi de urmăritul internaţional Cristian Maftei, câştigă milioane de euro din contracte pe bani publici. Deși ceilalți condamnați din dosarul „Mită şi-au ispăşit sau aproape şi-au ispăşit pedepsele, afaceristul ieșean se ascunde în continuare de poliţişti, cel mai probabil în Dubai, după cum spun unele surse.

 


Nemulţumit că nu a primit bani pentru investiţii, edilul din cea mai bogată comună a Iaşului a sărit la atac. Cu ajutorul Legii informaţiilor de interes public, primarul din Miroslava vrea să afle care au fost criteriile în baza cărora au fost finanţate de către Consiliul Judeţean proiectele comunelor din Iaşi în perioada 2013-2015. Dan Niţă, care este membru PNL, afirmă că alocarea banilor a avantajat PSD, dar caută probe care să arate că lucrurile au stat astfel .

 

Edilul comunei Miroslava se războieşte în instanţă cu Consiliul Judeţean Iaşi, nemulţumit de modul în care au fost împărţit banii publici. Pentru că nu a primit sumele necesare pentru continuarea unor investiţii, primarul Dan Niţă cere mai-marilor judeţului să explice ce criterii s-au avut în vedere pentru acordarea banilor din vistieria statului.

Vrea şi daune

Iniţial edilul a cerut lămuririle de la reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ), dar pentru că nu ar fi primit toate explicaţiile solicitate s-a adresat Tribunalului Iaşi. Astfel, Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) a comunei Miroslava, prin primarul Dan Niţă, a cerut judecătorilor să oblige instituţia să îi comunice informaţiile solicitate anterior şi să plătească câte 1.000 de lei daune pentru fiecare zi de întârziere a răspunsului.

În septembrie, în baza Legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, edilul ceruse CJ să-i comunice criteriile de selecţie în baza cărora instituţia şi-a fundamentat, în perioada 2013-2015, propunerile de finanţare pentru comune, propuneri transmise apoi către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Concret, Niţă a vrut să afle maniera de selectare a obiectivelor de investiţie finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

 

 

 Demers fără precedent al primarului Dan Niţă

Fonduri pentru drumuri şi şcoli

„Având în vedere că multe unităţi administrativ teritoriale au primit fonduri, vă rugăm să ne comunicaţi ce criterii au îndeplinit respectivele unităţi şi Miroslava nu le îndeplinea”, se solicita în adresa depusă, arătându-se şi cele 132 de obiective din diferite comune care au beneficiat de alocare de fonduri pentru perioada 2015-2018 şi pentru care se solicitau informaţiile. 

Printre localităţile privilegiate se numără şi Bivolari cu 11,6 milioane de lei, Ion Neculce- 11,16 milioane de lei, Vânători 14,2 milioane de lei, Mogoşeşti- 14,8 milioane de lei, Voineşti -15,6 milioane de lei, toate fondurile fiind pentru drumuri, Grajduri- 20,9 milioane lei pentru sistemul integrat de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare, Valea Seacă- 239.382 de lei pentru două şcoli şi 9 milioane de lei pentru 7 kilometri de drumuri săteşti.

Reprezentanţii CJ au răspuns edilului că pentru selectarea obiectivelor de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală s-au avut în vedere, printre altele, populaţia deservită, data semnării contractelor de furnizare/prestare servicii/execuţie de lucrări, numărul obiectivelor etc.

 

„Propunerile sunt făcute de minister, nu de Consiliul Judeţean. Nu am nici o responsabilitate. Se plâng? Este comuna cu cei mai mulţi bani, ei se agaţă de orice. Au început campania, iar domnul Niţă este coordonatorul acestei campanii electorale de la PNL. Liberalii merg pe scame, nu pe proiecte. De ce nu au făcut cereri pe vremea lui Adomniţei, Simirad? Domnul Niţă trebuie să dea dovadă de moralitate” Maricel Popa, preşedinte Consiliul Judeţean Iaşi

„Bani doar la PSD”

”Acest răspuns poate fi dificil de digerat, dar e bine să se recunoască faptul că Miroslava, prin solicitările de finanţare depuse prin Consiliul Judeţean sau direct la MDRAP, satisface criteriile de selectare la nivel maxim (maxim populaţie deservită, contracte de lucrări semnate, încadrarea obiectivelor de investiţii în domeniile specifice pentru care există obligaţia conformării unor reglementări europene)”, se arată în acţiunea depusă la instanţă, acţiune în care primarul s-a declarat nemulţumit de răspuns.

 

Citește și Noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. Ziarul lui Manuel Onofrei și Rareș Neamțu este ținut pe banii regiilor

 

Pentru REPORTER DE IAŞI, primarul comunei Miroslava a susţinut că alocarea fondurilor a fost făcută pe criterii politice. „Doar comunele PSD-iste au primit fonduri, o să vedeţi că nu este nicio comună liberală pe lista respectivă. Le-au dat la toţi ai lor. Noi aveam două proiecte în derulare: de asfaltare şi de canalizare, dar nu au ţinut cont”, a declarat Niţă.


Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).


Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).


Pagina 6 din 6

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31