fbpx
 
Spitalul Regional de Urgență și Autostrada Iași – Tg. Mureș au dispărut din bugetele de investiții ale ministerelor, făcute publice ieri de Guvern. Pur și simplu aceste obiective nu mai sunt considerate priorități, deși în campania electorală erau în fruntea listei de promisiuni ale politicienilor. Iașul, în general, apare în proiectul de buget pe 2017 undeva în subsolul listei de investiții la doar trei ministere: la Ape, Învățământ și Transporturi.

 

Propunerile de alocări pentru Iaşi ajung la circa 165 milioane lei. Cea mai mare sumă apare în bugetul Ministerului Transporturilor (MT), unde sunt propuse 152 milioane lei pentru continuarea lucrărilor în cadrul proiectului „Varianta de ocolire a municipiului Iaşi eta­pa I - varianta Sud“, adică tronsonul actual. Nu se știe ce lucrări ar putea fi finanţate cu aceşti bani.

 


Spitalul Regional de Urgență și Autostrada Iași – Tg. Mureș au dispărut din bugetele de investiții ale ministerelor, făcute publice ieri de Guvern. Pur și simplu aceste obiective nu mai sunt considerate priorități, deși în campania electorală erau în fruntea listei de promisiuni ale politicienilor. Iașul, în general, apare în proiectul de buget pe 2017 undeva în subsolul listei de investiții la doar trei ministere: la Ape, Învățământ și Transporturi.

 

Propunerile de alocări pentru Iaşi ajung la circa 165 milioane lei. Cea mai mare sumă apare în bugetul Ministerului Transporturilor (MT), unde sunt propuse 152 milioane lei pentru continuarea lucrărilor în cadrul proiectului „Varianta de ocolire a municipiului Iaşi eta­pa I - varianta Sud“, adică tronsonul actual. Nu se știe ce lucrări ar putea fi finanţate cu aceşti bani.

 


Municipalitatea a solicitat sprijinul politicienilor ieșeni pentru realizarea investițiilor propuse pentru acest an. „Am transmis tuturor celor 17 parlamentari de Iași proiectele orașului pentru a putea să completăm proiectul de Lege de buget pe 2017”, a spus astăzi, într-o conferință de presă, primarul Mihai Chirica.

Românilor le place să se înnoiască aşa că şi-au cumpărat anul trecut mobilă de peste un miliard de euro. Asta înseamnă o creştere a consumului pe acest segment de 20%, potrivit datelor statistice.

 


Contribuția pentru asigurările de sănătate (CASS) se va achita în mod diferit începând cu 1 ianuarie 2017, potrivit prevederilor prezente în noul Cod Fiscal.

 


Pe lângă obişnuitele lucrări anuale de reparaţii, revizii şi mentenanţă, în cursul anului 2016 au fost făcute investiţii din fonduri proprii în valoare de 11 milioane de lei, în condiţiile în care Veolia are obligaţia contractuală de a investi în sistemul centralizat de termoficare suma de 10,3 milioane lei în perioada 2016-2018. Astfel, Veolia va investi într-un singur an suma pe care s-a obligat să o investească în trei ani.

 

În afară de lucrările realizate în oraş, pe reţelele de termoficare, au avut loc acţiuni de amploare la cele două centrale de producţie, CET Holboca şi CET Tudor.

 


Din 40 milioane de lei prevăzute pentru asfaltări anul acesta, s-au cheltuit doar 18,5 milioane de lei. 20 de străzi trebuiau reabilitate complet, în realitate s-au realizat doar trei. Scuza Primăriei: contestații, retrocedări, operațiuni greoaie ale altor servicii publice. Din 15 milioane de lei Investiții, s-au cheltuit doar 3,5 milioane. La Reparații Străzi, au rămas necheltuiți 15 milioane de lei din 25 de milioane.

 

Pentru bugetul din 2016, și așa foarte subțire la capitolul Investiții, Consiliul Local a aprobat suma de 40 milioane de lei pentru investiții în străzi: reparații sau lucrări integrale de asfaltare. Din această sumă, Primăria a cheltuit până acum mai puțin de jumătate. Cea mai gravă situație este la investiții noi, unde din 15 milioane de lei abia dacă s-au făcut lucrări de 3,5 milioane de lei. Banii în acest caz au mers pentru asfaltare în zonele Vișani și Păcurari, lucrări încă nefinalizate. În rest, 17 străzi care trebuiau asfaltate integral în 2016 nu au văzut nicio lopată de bitum.


La sfârșitul anului trecut, primarul Mihai Chirica anunța un program amplu de asfaltări pe anul acesta, în urma unei consultări publice în premieră, fiind anunțate zeci de străzi ce vor fi reabilitate complet. Din cele 20 de străzi anunțate, s-au asfaltat doar trei.

 

 Tot anul s-au asfaltat doar trei străzi în Vișani

S-au dat efectiv 3,5 milioane lei

Proiectul de buget aprobat la începutul anului de către Consiliul Local a prevăzut pentru 2016 investiții de 40 de milioane de lei în străzile din Iași. Consilierii locali au decis alocarea a 15 milioane de lei pentru asfaltări noi. La acest capitol au fost incluse nu mai puțin de 20 de străzi din Iași. Anunțate la începutul anului, în februarie, pentru 2016, investițiile mai mult au stat decât s-au derulat.

Concret, din lista de 20 de străzi, s-au asfaltat doar 3: Vișani (Bucium), Aleea Profesor Ioan Petru Culianu și Strada Profesor Ioan Petru Culianu (Păcurari). Cum explică Primăria? „O lucrare poate întârzia din mai multe motive. La Vișani, spre exemplu, noi nu puteam asfalta până când Apavital nu termina canalizarea. La proiecte apar alte probleme. Revendicări de teren și altele”, explică Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Acesta susține că, deși a fost cheltuită doar o parte din suma alocată, asta nu înseamnă că Municipalitatea nu a făcut nimic. “S-au făcut o mulțime de proiecte tehnice și alea costă bani. Se vor mai face ceva plăți până la finalul anului, nu rămâne doar acea sumă”, a mai spus Buraga.
Pentru singurul contract de lucrări executat deja aproape în întregime, Primăria a achitat deja 3,5 milioane de lei din suma totală de 5,6 milioane.

 

„Mă bucur că am reuşit să preluăm cea mai mare parte din dorinţele ieşenilor în cadrul conţinutului bugetului. Această consultare publică exprimă un nou început în relaţia dintre administraţie şi comunitatea locală.” Primarul Mihai Chirica, la aprobarea bugetului pe 2016, anunțând un amplu program de asfaltări, din care nu s-a realizat decât 20%

 

Proiectele n-au fost pregătite din timp

Consilierul local Eduard Boz spune însă că Primăria putea face la timp proiectele, dacă acestea ar fi fost pregătite din vreme. „Este evident că, dacă a fost cheltuită doar o parte din sumă, nu s-au realizat proiectele prevăzute pe buget. Voi întreba Primăria ce s-a întâmplat, să explice la fiecare caz în parte. Măcar dacă erau licitații făcute și erau toate contestate, dar nici măcar nu-i așa. O singură licitație este contestată. În rest, erau proiecte care, dacă erau pregătite din timp, erau realizate”, a explicat Eduard Boz.

Proiectele pregătite erau străzile Atelierului, Cazărmilor, Iancu Bacalu, Petru Movilă, Sfântul Andrei, Tănăsescu, Dealu Bucium, Fundac Bucium, Fundac Păun, Fundac Socola, Plopii fără Soț, Cantemir, Gh. Asachi, tronson 3 Vișani, Podu Roș – Tudor – mal drept (licitație contestată). Singura lucrare începută și lăsată baltă după câteva zile, spre disperarea localnicilor, este Petru Movilă, unde câștigătorii – Conest și Viarom – au decapat ambele trotuare, nelăsând loc nici pentru pietoni, nici pentru mașini.

 

 Doar 20% din program realizat la Investiții:
Investiții             Reparații străzi   Total
Prevăzut    15             25                  40
Realizat     3,5            15                  18,5
* milioane lei

La Reparații se îngrașă porcul în Ajun

La capitolul reparații de străzi, consilierii locali aprobaseră cheltuirea unei sume de 25 milioane de lei. Din aceasta, aproximativ 15 milioane au fost achitate pentru lucrări. Primăria nu a dat detalii despre străzile reparate, spunând însă că acestea sunt 216, cu mii de metri pătrați de plombe. „S-au realizat lucrări cu mixtură pe 216 străzi din oraș, în valoare 13,17 milioane de lei. Pe 58 de străzi de categorie inferioară s-au făcut pietruiri în valoare totală de 1,05 milioane de lei. La Trotuare s-au făcut reparații și trotuare noi de 873.000 lei”, mai spune purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga.

 

Citește și Luxul de a fi ceferist: 600 mp/cap de angajat

 

Acesta susține că lucrările s-ar fi realizat și pe alei din cartiere care nu au denumire distinctă, fiind în folosința blocurilor. Au existat numeroase străzi pe care s-ar fi intervenit de mai multe ori, la solicitarea ieșenilor. „O parte din lucrări se va face acum, spre finalul anului, pentru pregătirea străzilor de iarnă”, mai spun reprezentanții Primăriei.


Premierul Dacian Cioloș a afirmat, marți, într-un interviu la Adevărul Live, că mărirea salariilor în Sănătate, Educație, dorită de Parlament poate duce la creșterea deficitului bugetar.

 

„Din perspectivă bugetară, cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei, din păcate cum ne-a obişnuit Parlamentul, s-au cam adunat peste 9 miliarde de lei, deci peste 1% din PIB. Asta înseamnă ori creşterea deficitului, ori, dacă vrem să ţinem limitele deficitului, să reducem investiţiile. Noi avem alocate 40 de miliarde pentru investiţii, care ar trebui să se ducă la locuri de muncă. Or, asta ar însemna reducerea fondului de investiţii. Măririle procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între salariaţi, or noi asta am încercat să corectăm anul acesta. Avem oameni cu aceeaşi vechime, cu aceleași studiii, dar care sunt plătiţi diferit. Or, cu aceste decizii, o lege  a salarizării unitare nu va putea fi bugetată", a spus premierul.

 

Întrebat dacă bugetul României își poate permite să suporte aceste măriri de salarii, Dacian Cioloș a răspuns că acește creșteri vor avea impact asupra investițiilor în educație, sănătate, agricultură, infrastructură, etc.

 

„Aceste măriri vor avea un impact asupra investiţiilor în educaţie, în sănătate etc. Nu e suficient să mărim salariile în administraţia publică, şi e nevoie de asta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, care să rezolve disfuncţionalităţili şi să ducă la o creştere durabilă a veniturilor. Amintiţi-vă de 2010, o mărire foarte consistentă de salarii care nu s-a putut aplica apoi. Riscăm să ajungem în aceeași situație cu legea salarizării unitare", a explicat primul-ministru.

 

Deputații din Comisiile de buget, finanțe și de muncă au adoptat, luni, mai multe amendamente la Ordonanța 20/2016 referitoare la salarizarea din sectorul bugetar, care prevăd creșterea salariilor mai multor categorii de personal, informează Agerpres.

 

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru susține că aplicarea amendamentelor va avea un impact bugetar estimat la 3-4 miliarde de lei.

 

(Sursa: EVZ.ro)


Mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului.

 

Bugetul municipiului şi bugetele societăţilor subordonate Primăriei au fost principalele subiecte de dezbatere în cadrul şedinţei Consiliului Local de ieri. Aleșii liberali au acuzat lipsa de transparenţă a municipalităţii în privinţa utilizării fondurilor publice şi fondurile reduse dirijate către investiţii, abţinându-se la mai multe proiecte de hotărâri. PSD și aliații săi din legislativul local au anihilat opoziția liberală, toate cele 51 de proiecte de pe ordinea de zi fiind adoptate.

 

„PNL îşi doreşte un buget centrat pe investiţii. Vedem însă că pentru bunuri şi servicii se cheltuiesc 23% din buget, adică 150 milioane lei, mai mult decât dublu faţă de sumele alocate investiţiilor, de 70 milioane de lei. Considerăm că este un buget al risipei“, a spus liderul consilierilor liberali, Eduard Boz, care a mai solicitat și un audit la toate societățile subordonate administrației locale.

 

Consilierii PNL au mai anunțat că nu vor vota bugetul pe 2017 dacă nu vor fi fi prevăzute minimum 30% din cheltuieli pentru investiții. Liberalii sunt nemulțumiți mai ales pentru faptul că proiectul amenajării unui parc industrial la Fortus bate pasul pe loc. Mai mult, aproape toată suma alocată inițial pentru inițierea documentațiilor necesare a fost retrasă la rectificarea de buget de ieri.

 

Citește și Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

 

Un studiu realizat de Asociația Funky Citizen arată că administrația ieșeană funcționează extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijează investițiile. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul, avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.

 

Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.

Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.

 

 


Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).


Pagina 22 din 23

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31