Funcția de premier e o provocare prea mare pentru partidele din coaliție, și după situația economică dezastruoasă a României, nimeni nu ar vrea să și-o asume, susțin surse apropiate negocierilor dintre partide.

Anunțat ca și preferat din start, Ilie Bolojan pare să dea înapoi, pentru că nu ar vrea să fie un premier doar jumătate de mandat – cum ar vrea social democrații să dea la rotativă funcția de premier al României. „Dacă vreți să-mi asum asta, nu pot să am sabia deasupra capului” le-a zis clar, Bolojan, liderilor politici la negocieri.

„Bolojan e valoros” tocmai pentru că nu a făcut parte din guvernele anterioare, afirmă sursa citată.

Tensiunile cu PSD-ul nu sunt deloc de neglijat, mai ales că partenerii de negoceri suspectează că social-democrații ar face un joc, aruncând deliberat informații false pe piață, arată Știrile PRO TV.

„Bolojan chiar a acuzat PSD că face jocul ăsta și livrează informații false „pe surse” afirmă o persoană apropiată echipei de negociere.

Totuși, „nu putem fără PSD, dar PSD vine cu propuneri absolut revoltătoare” adaugă sursa citată.

Mai mult, și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, nu își dorește funcția de premier. Nu poate să se propună pe el, ar fi game over pentru cariera lui politică – n-ar rezista mai mult de un an. „Dar nici nu poate propune pe altcineva din PSD”.

Nici varianta unui premier tehnocrat nu ar fi agreată pentru că, „toate discuțiile despre un tehnocrat sunt false. Avem nevoie de un premier care să fie garantul în fața Comisiei Europene că planul nostru nu e încă o țeapă. CE nu mai crede absolut nimic”.

Ca și până acum, reforma fiscală e văzută diferit de partide. Propunerea lui Bolojan – susținută de USR ar fi tăieri de cheltuieli de 10 miliarde de lei, alte 10 miliarde luate de la investiții și încă 10 miliarde din creșterea taxelor.

Reforma fiscală înseamnă creşteri de venituri din taxe, susțin reprezentanții PSD. Reforma fiscală nu este facultativă, ci este jalon fundamental în PNRR, asumată de România şi prin planul fiscal. Această reformă fiscală înseamnă 1,1% din PIB în 2025 şi 1,7 % din PIB în 2026.

Dacă nu se trimite reforma fiscală până pe 20 iunie la Comisia Europeană, se declanşează suspendarea fondurilor europene.

PSD și UDMR văd situația invers: o treime tăieri, două treimi taxe. Până acum, consensul pentru obținerea sumelor de „cârpire” a deficitului bugetar record ar fi creșterile accizelor pe alcool și tutun, a taxelor pe proprietăți și a taxelor impuse transportatorilor.

Sursa: Știrile PRO TV