Ilie Bolojan va deveni, în urma demisiei lui Klaus Iohannis, președinte interimar al României. Și-a început cariera politică de la treapta cea mai umilă, de simplu consilier local într-un orășel de „provincie a provinciei”, dar a păstrat repere constante, dintre care voința de a schimba administrația și de a o pune în serviciul cetățeanului i-a caracterizat acțiunile în toate funcțiile ocupate.

La 55 de ani, Ilie Bolojan este unul dintre puținii politicieni români care și-au început cariera „la firul ierbii”. Născut în satul Birtin, comuna Vadu Crișului, absolvent al Liceului de Matematică-Fizică Emanuil Gojdu și apoi al Universității din Timișoara, unde a studiat la două facultăți – Mecanică și Matematică, Bolojan este membru PNL din 1993, scrie BIHOREANUL.

Foto: BIHOREANUL

Mai târziu, după ce în 2005 a fost numit prefect, apropiații aveau să afle că își ducea cele două fiice la Memorialul de la Sighet, unde în regimul comunist au fost întemnițați liderii României Mari, între care și Gheorghe Brătianu, ca să înțeleagă „de ce sunt anti-comunist, de ce sunt liberal”.

Înainte de asta, între 1996-2004, fusese consilier local în Aleșd, unde a deținut un magazin de tip ABC. Vindea inclusiv ziare, privilegiindu-le pe cele democratice. „Ascundeam de la vânzare ziarul Crișana, care pe vremea aceea făcea politică de stânga, era cu Iliescu și Năstase”, mărturisea el după ani.

Căra marfă de la București cu mașina personală, iar în 1996 a și făcut un accident, ale cărui urmări – a ajuns cu pieptul și o mână în ghips – nu l-au împiedicat să meargă „pe sate” ca să facă campanie pentru CDR (Convenția Democratică Română), formată din cele trei partide istorice: PNȚCD, PNL și Partidul Social-Democrat condus de Sergiu Cunescu.

Foto: BIHOREANUL

Victoria CDR a făcut posibilă promovarea sa, la începutul lui 2005, în funcția de prefect al județului, la propunerea președintelui de atunci al PNL Bihor, Cornel Popa. În doar câteva săptămâni, funcționarii Prefecturii erau surprinși de trăsăturile spartane și obiceiurile tânărului prefect. „Lucrează de dimineața devreme până seara târziu. Când pleacă acasă, portbagaju-i gol – nu tu miei, miere, pălincă sau alte plocoane…”, mărturisea șoferul său de atunci, pe care, de altfel, a început să-l folosească tot mai rar.

În scurt timp, a declanșat o mică „revoluție” la serviciile de Pașapoarte și de Permise, desființând ghișeele opace și impunând eliberarea actelor în regim de urgență și în două ore.

Din cauza descinderilor în Borș, vameșii și polițiștii de frontieră i-au pus gând rău: cât timp stătea prefectul în vamă, nu puteau încasa cele 50 de mărci germane sau dolari pe care „căpșunarii” – obligați înainte de intrarea în UE să vină acasă tot la 3 luni – îi puneau în pașapoarte ca să treacă mai repede.

Determinarea și eficiența l-au recomandat să ocupe din 2007 până la începutul lui 2008 funcția de secretar general al Guvernului, în baza numirii făcute de premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Și aici s-a remarcat prin austeritate și dorința de a face ordine. Au rămas faimoase, între altele, deciziile lui Bolojan de a evacua din vile de patrimoniu diverse ONG-uri, între care și una condusă de soția lui Tăriceanu, ori de a demonta toate televizoarele din instituție pentru a fi duse la case de copii din Capitală, dar și din Bihor.

În iunie 2008, Bolojan devenea primul primar al Oradei ales din primul tur de scrutin. Până atunci, fuseseră mereu necesare două: cel dintâi era mereu câștigat de candidatul UDMR, după care în cel decisiv orădenii se mobilizau la urne „ca să nu iasă primar ungur”.

A reușit din primul tur, surprinzător, nu doar pentru că există o semnificativă comunitate maghiară, care votează compact, dat și având în vedere campania murdară dusă împotriva sa, în special în Crișana, cu caricaturi precum „Atenție, cad bolovani!” și sloganuri „Primarul-pedeapsă”, Bolojan anunțând deschis că va folosi inclusiv amenzile pentru a face ceea ce a numit „Curățenie în oraș, ordine în Primărie”.

În câțiva ani, Oradea a ajuns o „campioană” a utilizării fondurilor europene și un oraș în plină dezvoltare, căutat de investitori și, încet – încet, și de turiști, iar orădenii invidiați de românii din alte zone ale țării. „De ce la Oradea se poate?” a început să fie o întrebare pusă tot mai des…

După 12 ani la Primărie, fiecare nou mandat obținându-l cu scoruri mai mari decât cel precedent, în 2020 Bolojan a făcut pasul spre Consiliul Județean Bihor, unde a aplicat aceleași principii și aceleași politici. A înjumătățit numărul funcționarilor, după care a dat drumul unor proiecte de infrastructură importante, cu nu mai puțin de șapte drumuri noi, de la centurile orașelor Beiuș și Aleșd, până la cele ale localităților din Zona Metropolitană Oradea, dintre care șase au și fost date în folosință în mai puțin de patru ani.

A pariat pe extinderea și modernizarea Aeroportului și conectivitatea cu Occidentul, pe multiplicarea în orașele din județ – Beiuș, Marghita, Ștei, Aleșd – a parcurilor industriale, a inițiat proiecte de anvergură încă în derulare – de la modernizarea și extinderea Bibliotecii Județene ori construirea unui centru cultural multifuncțional până la parteneriate cu primăriile din județ pentru ridicarea gradului de curățenie a localităților, stimularea turismului etc.

PNL

În 2024, Ilie Bolojan a decis să lase CJ Bihor „pe mâini bune”, predându-i ștafeta vicepreședintelui Mircea Mălan, la fel cum în urmă cu patru ani făcuse „transferându-i” Primăria Oradea lui Florin Birta, pentru a se orienta pentru Parlament.

Candidatura sa la Senat a avut un succes contrastant cu decăderea PNL la nivel național, astfel că în Bihor liberalii au obținut la scrutinul legislativ din 1 decembrie PNL cel mai mare scor, peste 36%, după ce cu o săptămână înainte, în primul tur al prezidențialelor, înregistraseră la nivel național un catastrofal loc 5 (sub 9% cu Nicolae Ciucă).

Din cauza dezastrului, Bolojan a fost practic rugat să fie președinte interimar și în doar o săptămână aproape a dublat scorul, la peste 14%, confirmând percepția că este un politician credibil, puternic și eficient, conturată încă din precampanie, când atât președintele PSD, Marcel Ciolacu, cât și cea a USR, Elena Lasconi, l-au propus de premier.

În scurt timp, a arătat că este un promotor al restructurării statului, propunând și impunând reducerea organigramei Senatului și declanșând reacții similare la vârful altor instituții, însă deocamdată nematerializate. De altfel, nu de puține ori Bolojan repetă că „se va vedea că instituția va funcționa la fel de bine”, invocând exemplele de la Primăria Oradea și de la CJ Bihor.

Bolojan a ajuns astăzi, după demisia de nevoie a lui Klaus Iohannis, să „promoveze” la Cotroceni, ca președinte interimar al României. O poziție pe care, după cum a declarat, nu și-a dorit-o, fiindcă se consideră „om de administrație” și, din decență, își asumă că nu stăpânește bine nicio limbă străină.

Președintele stă la bloc

Potrivit celei mai recente declarații, înregistrate la finele anului trecut, Ilie Bolojan are o avere deloc pe măsura majorității celorlalți politicieni.

Președintele interimar al României a moștenit o casă de 110 mp și un teren intravilan de 4.043 mp în Vadu Crișului, unde are, de asemenea, un teren agricol de 20.996 mp, tot moștenit. Bolojan mai deține un apartament de 65 mp în Oradea, cumpărat în 2008, și un Mercedes clasa A din 2017, iar în contul bancar a adunat 190.700 lei.

Anul trecut, a încasat indemnizații de 177.303 lei de la CJ Bihor și de 23.346 lei de la Comisia de Împrumuturi a Ministerului Finanțelor, plus 3.120 euro din închirierea apartamentului.

Citește materialul integral pe BIHOREANUL