România ocupă, de prea mulți ani, primul loc în Europa la capitolul mame minore. Este o realitate dureroasă pe care o privim adesea cu resemnare sau, mai grav, cu indiferență.

Fetițe de 12, 13, 14 ani care aduc pe lume alți copii. Un cerc vicios al sărăciei, al lipsei de educație, al abandonului și al nepăsării instituționale care pare că se tot repetă, de generații. După naștere, cele mai multe dintre aceste adolescente abandonează școala. Devin dependente de indemnizațiile pentru creșterea copilului și de sprijinul, adesea fragil, al familiei. Visurile, dacă au existat, se estompează în lupta zilnică pentru supraviețuire.

În 2022, am inițiat un proiect de lege pentru protejarea mamelor minore. Lipsa unui cadru legislativ adecvat, a unor măsuri clare de sprijin pentru continuarea studiilor sau de reintegrare socială după abandonul școlar nu face decât să adâncească prăpastia în care aceste tinere cad încă de la primele încercări ale vieții.

Am întâlnit povești care m-au marcat. Adolescente care, în ciuda greutăților, își doreau să se întoarcă la școală, să ofere copilului lor o viață mai bună. Dar fără sprijin real, fără politici publice coerente și fără empatie socială, șansele lor rămân infime.

România are nevoie urgentă de o reformă profundă în ceea ce privește sprijinul acordat părinților adolescenți. Nu putem clădi un viitor sănătos când prezentul este ignorat. Iar fiecare copil care naște un copil este un strigăt de ajutor pe care avem datoria să-l auzim.

Metodologie nouă pentru reintegrarea mamelor gravide în sistemul educațional.

În anul 2023, odată cu adoptarea noilor legi ale educației, împreună cu colega mea, Oana Țoiu, am inițiat și susținut un amendament esențial, menit să ofere un sprijin concret elevelor care devin mame în timpul studiilor preuniversitare. Pentru prima dată, aceste tinere ar fi urmat să beneficieze de măsuri instituționale clare, menite să le încurajeze și să le faciliteze revenirea la școală și finalizarea studiilor liceale.

Conform amendamentului, Ministerul Educației avea responsabilitatea de a elabora o metodologie specifică, care să permită accesul acestor eleve la o formă de învățământ hibrid, începând cu anul școlar 2024/2025.

„România rămâne, din păcate, în fruntea clasamentului european când vine vorba despre mame adolescente. Am cunoscut personal povești de viață care m-au tulburat – tinere care, odată ce au devenit mame, au fost nevoite să renunțe la școală pentru că nu au avut niciun sprijin real. Fără educație, drumul lor devine și mai greu, iar riscul sărăciei și al izolării crește. Mai dureros este că și copiii lor ajung, adesea, să repete același ciclu.

Am luptat pentru ca lucrurile să se schimbe. Astăzi, prin legea învățământului, aceste tinere vor avea în sfârșit șansa de a continua școala. Nu vor mai fi forțate să aleagă între educație și copil. Vor putea reveni într-un sistem care le oferă flexibilitate, inclusiv acces online, adaptat nevoilor lor reale. E un pas important. E, poate, pentru prima dată când școala românească le spune cu adevărat: „Te așteptăm înapoi. Nu ești singură.”, precizează Monica Berescu, deputata USR și initiatoarea legii.

Potrivit noii metodologii, școlile sunt obligate prin lege să ofere un cadru flexibil adaptat nevoilor elevelor gravide și ale părinților minori. Această flexibilitate se aplică în privința orarului, termenelor de predare, modului de evaluare și participării la cursuri. În plus, elevii beneficiază de consiliere școlară, posibilitatea de a învăța online sau la distanță și de motivarea absențelor justificate.

Măsurile concrete incluse în metodologie:

• Reînmatriculare și susținerea examenelor:
  Elevii care au întrerupt studiile din cauza sarcinii sau pentru a îngriji copilul pot solicita reînmatricularea, în orice moment al anului școlar, în aceeași unitate de învățământ. Dacă nașterea sau îngrijirea copilului coincide cu perioada examenelor, aceștia pot fi declarați „amânați” și vor putea susține examenele ulterior.
• Cursuri flexibile:
  Unitățile de învățământ au obligația de a adapta orarul, termenele de predare și modul de evaluare în funcție de nevoile individuale ale elevelor gravide și ale părinților minori.
• Motivarea absențelor:
  Absențele cauzate de motive medicale legate de sarcină sau de îngrijirea copilului vor fi considerate motivate, pe baza unor documente justificative.
• Amânarea sau echivalarea examenelor:
  În situații speciale, aceste eleve și elevi pot fi amânați de la susținerea examenelor sau pot beneficia de echivalarea acestora, astfel încât să nu fie penalizați pentru perioada în care se ocupă de naștere sau îngrijirea copilului.

Această metodologie marchează un pas important către o școală mai incluzivă și mai empatică, care oferă o a doua șansă și sprijin concret tinerilor aflați în situații vulnerabile.

„Pentru aceste tinere, înseamnă șansa unui nou început. O mamă adolescentă poate, din nou, să viseze la o carieră, la un drum profesional, la independență. Iar copilul ei va crește alături de o mamă educată, încrezătoare și capabilă să-i ofere un viitor mai bun. Felul în care va fi implementată această metodologie este esențial, deoarece succesul ei depinde nu doar de existența cadrului legal, ci și de pregătirea profesorilor pentru a lucra cu empatie și profesionalism cu aceste tinere. În același timp, este nevoie de o schimbare profundă de mentalitate – în școli, în comunități, în întreaga societate.

Dacă vom reuși acest lucru, România va face un pas real către o societate mai echitabilă!”, a declarat Monica Berescu.