Într-o țară care încă luptă să-și valorifice pe deplin potențialul economic, Iașul se conturează ca un pol de creștere regională, având câteva avantaje semnificative: o medie salarială de 5.047 lei, peste alte județe din Moldova, și o poziție de top în clasamentul național al start-up-urilor.

Totuși, mediul de afaceri local se confruntă cu numeroase provocări, iar scalarea afacerilor rămâne un obiectiv dificil de atins pentru mulți antreprenori.

Statisticile dezvăluie un paradox. În România, există doar 23 de firme la 1.000 de locuitori, mult sub media europeană de 45. Cu toate acestea, județul Iași, unde funcționează peste 19.000 de firme active, are potențialul de a deveni un hub economic regional de importanță majoră, dacă ar fi susținut de politici adecvate.

Provocările antreprenorilor ieșeni

Deși în Iași există  start-up-uri active, mai ales în tehnologie și servicii, rata de supraviețuire a acestora la trei ani de la înființare este sub 60%. Aceasta reflectă probleme structurale: acces dificil la finanțare, lipsa de investiții și un cadru legislativ care nu stimulează suficient inițiativa privată.

„Cei mai mulți antreprenori locali întâmpină obstacole semnificative atunci când încearcă să atragă capital pentru scalarea afacerilor. Fără investiții, multe companii rămân captive în granițele regionale și nu devin competitive nici măcar la nivel național”, explică Monica Berescu, deputată USR de Iași.

Soluții legislative pentru viitor

Comisia Europeană încurajează statele membre să creeze un mediu propice pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, inclusiv simplificarea proceselor de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii.

„Acesta este motivul pentru care în anul 2022 am depus în Parlament două legi esențiale prin care poate fi susținută creșterea economică și scalarea afacerii”, declară Monica Berescu, vicepreședintă a Comisiei de IT din Camera Deputaților.

1. Legea pentru investiții de tip „business angels” – Proiectul urmărește stimularea start-up-urilor prin acces facilitat la capital și mentorat, atrăgând investitori care să contribuie la dezvoltarea afacerilor locale. Aceasta ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru regiuni precum Moldova, unde investițiile private sunt încă reduse.
2. Legea ESOP (Employee Stock Option Plan) – Aceasta permite companiilor să ofere angajaților pachete de acțiuni, transformându-i în acționari. Astfel, firmele ar beneficia de angajați mai motivați și ar deveni mai atractive pentru finanțatori externi.

„Acest model poate fi decisiv pentru scalarea afacerilor, mai ales într-o piață în care resursele umane de calitate sunt o provocare,” susține Berescu.

Iașul, o oportunitate strategică

Cu o cifră de afaceri cumulată de 32 miliarde lei în 2023, județul Iași are toate ingredientele pentru a deveni un motor economic regional. Totuși, fără sprijinul necesar, potențialul său riscă să rămână nevalorificat. Pentru a transforma Iașiul într-un hub antreprenorial competitiv, e nevoie de politici curajoase, care să încurajeze inițiativa, să elimine barierele fiscale și să faciliteze accesul la finanțare.

Antreprenoriatul nu este doar un vehicul de transformare economică pentru Iași, ci și cheia dezvoltării întregii Moldove. Prin susținerea start-up-urilor și crearea unui mediu de afaceri favorabil, județul poate deveni un model de succes pentru întreaga regiune.