Teatrul Național Iași este invitat să participe la Festivalul International al Teatrului de Studio și de Forme Noi, organizat de Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești. La cea de-a XXIII-a ediție a evenimentului, spectacolul selecționat „Povestea păsării fără cuib” va putea fi văzut pe 7 noiembrie, la ora 17:30, la Sala Studio „Liviu Ciulei”.

Povestea păsării fără cuib – un  text de Ada Lupu

Regia: Iris Spiridon

Concept scenografic și univers sonor: Iris Spiridon și Ada Lupu

One-woman show – Ada Lupu

Anul trecut, spectacolul  a fost aplaudat pe scenele unora dintre cele mai importante festivaluri de teatru din țară și de peste Prut: Festivalul Teatrelor Naționale de la Cluj, Festivalul Dramaturgiei Românești FEST-FDR de la Timișoara, Reuniunea Teatrelor Naționale, Chișinău. Tot în 2018, Ada Lupu a câștigat Premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelăria lui Iov” de Fausto Paravidino, în regia lui Radu Afrim.

La Teatrul Național Iași, spectacolul „Povestea păsării fără cuib” este programat pe 18 și 25 noiembrie, la Uzina cu Teatru, de la ora 19:30.

Festivalul International al Teatrului de Studio și de Forme Noi se desfășoară în perioada 1 – 10 noiembrie, la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești. Selecționerul spectacolelor în concurs este criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, iar juriul este compus din: Doina Papp (critic de teatru), Aura Corbeanu (vicepreședinte UNITER), Mircea Morariu (critic de teatru), Emil Boroghină (director Festivalul Internațional Shakespeare), Andrei Măjeri (regizor). 

Ada Lupu: „Povestea păsării fără cuib este de fapt povestea trecerii unui spirit feminin prin toate vârstele reale și emoționale. O încercare de maturizare incompletă, marcată de căutarea obsesivă a tatălui ca pretext pentru regăsirea profundă a mamei. Viața unei femei, percepută din perspectiva  propriului suflet,  rămas la vârsta copilăriei.Inocența, deopotrivă distructivă și salvatoare, propria imaginație ca opțiune de existență. Absențele care influențează o viață  (poate)  mai mult decât prezențele, atunci când tot ce ni se-ntâmplă contează, dar frământările cele mai subtile se nasc din idealuri personale pe care nu le trăim.”